Studiu: Riscurile postului intermitent ar putea depăși beneficiile. E o metodă bună de slăbit, dar crește riscul de boli cardiovasculare și de cancer

Postul intermitent, un stil de alimentație extrem de popular, care presupune restricția calorică în anumite intervale de timp, ar crește riscurile de boli cardiovasculare și chiar de cancer, potrivit celor mai recente cercetări.

Există mai multe variante de post intermitent, printre care postul pe zile, adică în anumite zile din săptămână caloriile sunt restricționate la mai puțin de 500. O altă opțiune este abținerea de la mâncare în anumite intervale orare, de exemplu, prima masă din zi poate fi la ora 12.00, apoi cina înainte de ora 20.00.

Deși percepția generală este că acest stil alimentar e ideal pentru pierderea în greutate și că aduce beneficii pentru sănătate, studiile mai recente scot la iveală că poate avea efecte adverse serioase, pe termen lung.

Potrivit unui studiu recent, efectuat pe șoareci, omiterea unor mese declanșează un răspuns în creier care afectează negativ celulele imune. Descoperirile ar putea duce la o mai bună înțelegere a modului în care postul intermitent poate afecta organismul pe termen lung.

Citește aici cum se practică postul intermitent și ce efecte are.

Postul intermitent slăbește sistemul imunitar

Cercetătorii și-au propus să înțeleagă mai bine modul în care postul de câteva ore sau cel de 24 de ore afectează sistemul imunitar. Așa că au analizat două grupuri de șoareci – cei din primul grup au fost hrăniți imediat după trezire, iar cei din cadrul celuilalt grup au sărit peste micul dejun.

Au fost recoltate apoi probe de sânge dimineața, la patru ore de la trezire și opt ore mai târziu. Rezultatele analizelor au scos la iveală o diferență între cele două grupuri, în ceea ce privește numărul de globule albe numite monocite, care sunt produse în măduva osoasă și sunt transportate apoi în tot organismul, unde joacă multe roluri critice, cum ar fi combaterea infecțiilor, a  bolilor de inimă și a cancerului.

Iată aici explicațiile medicului specialist în imunologie despre tratamentele pentru imunitate. Cât de bune sunt vitaminele, remediile din plante și acupunctura.

Cercetătorii au descoperit că 90% dintre aceste celule au dispărut din fluxul sanguin al șoarecilor care nu au fost hrăniți dimineața, iar numărul lor a scăzut și mai mult după opt ore de post, spre deosebire de grupul șoarecilor care nu au ținut post intermitent, în cazul cărora monocitele nu au fost afectate.

S-a observatit, de asemenea, că celulele șorecilor supuși postului intermitent s-au întors în măduva osoasă pentru a hiberna, iar producția de noi celule a scăzut. Celulele au supraviețuit mai mult ca o consecință a stabilirii lor în măduva osoasă și au îmbătrânit diferit de monocitele care au rămas în sânge.

Cercetătorii au continuat să țină șoarecii nemâncați timp de 24 de ore, apoi au reintrodus mâncarea, potrivit studiului publicat în revista Immunity, citat de Independent.

Înfometarea ne lasă vulnerabili în fața infecțiilor și cancerului

Celulele ascunse în măduva osoasă au revenit în fluxul sanguin în câteva ore, ducând la un nivel crescut de inflamație. Așadar, în loc să protejeze împotriva infecțiilor, aceste monocite modificate au fost proinflamatorii, scăzând rezistența organismului la infecții, spun oamenii de știință.

Autorul principal al studiului, Filip Swirski, director al Institutului de Cercetare Cardiovasculară de la Icahn School of Medicine, Mount Sinai, New York, a declarat: „S-a popularizat tot mai mult ideea că postul intermitent este sănătos și există într-adevăr dovezi în ceea ce privește beneficiile postului. Studiul nostru atrage atenția că poate avea și efecte negative și trebuie urmat cu precauție.”

Specialistul a adăugat că cercetarea scoate la iveală legătura dintre sistemul nervos și cel imunitar. Mai exact, că există anumite regiuni din creier care controlează răspunsul monocitelor (celule imune), în timpul postului intermitent.

”Aceste celule sunt extrem de importante pentru a preveni boli precum cele de inimă sau cancerul, așa că este esențial să înțelegem modul în care funcția lor este controlată”, a adăugat Swirski.

Potrivit cercetătorilor, descoperirile sunt o dovadă că postul intermitent provoacă un răspuns la stres în creier – mai exact, foamea determină o stare de nervozitate și stres, declanșând o migrare instantanee, pe scară largă, a globulelor albe din sânge în măduva osoasă și apoi înapoi în fluxul sanguin la scurt timp după ce alimentele sunt reintroduse.

Citește aici ce semne apar când ai imunitatea scăzută.

Cercetătorii recunosc însă că sunt necesare studii suplimentare pentru a înțelege mai bine acest mecanism.

Postul intermitent slăbește și inima și crește riscul de deces prematur

Un alt studiu amplu, la care au luat parte 24.011 de adulți a arătat că omiterea unora dintre mese crește riscul de mortalitate, atât prin boli cardiovasculare, cât și în general.

De la debutul studiului, care s-a desfășurat între anii 1999 și 2014, au avut loc 4.175 de decese, dintre care 878 prin boli cardiovasculare. Comparând stilul alimentar al participanților, cercetătorii au concluzionat că adulții din SUA cu vârsta de 40 de ani sau peste, care au mâncat doar o dată pe zi au avut un risc crescut de mortalitate, atât prin boli cardiovasculare, cât și din alte cauze.

Lipsa micului dejun a fost asociată cu un risc crescut de mortalitate prin boli cardiovasculare, în timp ce omiterea prânzului sau cinei a fost asociată cu un risc crescut de mortalitate de orice cauză.