Noua piramidă încurajează consumul de fasole, linte, nuci și alte surse vegetale de proteine, în detrimentul cărnii roșii. Autorii recomandă și înlocuirea untului cu uleiuri vegetale, în timp ce pâinea albă, dulciurile, chipsurile și băuturile îndulcite ar trebui consumate cât mai rar.
Cercetarea a fost coordonată de Karen Della Corte, nutriționistă la Brigham Young University, din SUA, împreună cu International Carbohydrate Quality Consortium, un grup de specialiști care studiază calitatea carbohidraților. Printre autori se află David Jenkins, profesor la Universitatea din Toronto, Canada, unul dintre specialiștii care au pus bazele indicelui glicemic, și Anette Buyken, profesoară la Paderborn University, din Germania.
Pentru a construi piramida, echipa a comparat recomandările alimentare din mai multe țări și regiuni ale lumii și a sintetizat rezultatele cercetărilor privind legătura dintre alimentație și sănătate. Autorii au ținut cont și de dieta propusă de comisia EAT-Lancet, care urmărește protejarea sănătății oamenilor și reducerea impactului pe care industria alimentară îl are asupra mediului.
Potrivit lui Karen Della Corte, ghidurile din diferite țări au multe recomandări în comun, chiar dacă obiceiurile alimentare variază de la o regiune la alta. Modelul a fost conceput astfel încât să poată fi adaptat mai multor tipuri de alimentație, inclusiv dietei mediteraneene, celei nordice sau unui regim vegetarian.
Legumele, fructele și cerealele integrale formează baza piramidei
Legumele, fructele și cerealele integrale ocupă baza noii piramide alimentare, alături de preparatele tradiționale din cereale cu indice glicemic mic sau moderat. Autorii recomandă ca măcar jumătate din cereale să fie integrale.
Indicele glicemic indică în ce măsură un aliment care conține carbohidrați crește glicemia, comparativ cu un aliment de referință. Pastele din grâu dur, orezul basmati, lipiile, tăițeii de orez și bulgurul sunt exemple de produse care, în funcție de sortiment și de modul de preparare, pot avea un indice glicemic mic sau moderat.
Karen Della Corte atrage atenția că nu toți carbohidrații au aceeași valoare nutrițională. Pe lângă indicele glicemic, calitatea lor depinde de cantitatea de fibre, de gradul de procesare și de structura alimentului.
Pentru mesele de zi cu zi, nutriționista recomandă ca alegerea alimentelor să înceapă cu legumele, cerealele integrale și leguminoasele. Carnea, peștele sau alte produse de origine animală pot completa apoi farfuria, fără să reprezinte neapărat componenta principală.
Citește șiLegumele și fructele „direct din curte” nu sunt mereu ceea ce par. Expert: „Nu putem verifica proveniența lor. Pot să vină din Turcia”Cel mult o porție de carne roșie pe săptămână
Următorul nivel al piramidei include leguminoasele, precum fasolea, lintea și soia, alături de nuci și semințe. Autorii recomandă ca proteinele să provină în principal din aceste alimente. Pe același nivel al piramidei sunt reprezentate și cartofii și uleiurile vegetale, în special cel de măsline și de rapiță.
Alimentele de origine animală nu sunt excluse, însă piramida indică cel mult două porții pe zi: o porție de lactate poate reprezenta aproximativ 250 de grame de iaurt sau lapte, iar porția de alte alimente de origine animală poate avea 75-100 de grame.
În cazul cărnii roșii, recomandarea preluată din dieta EAT-Lancet este de aproximativ 100 de grame pe săptămână, cantitate echivalentă cu o friptură mică, de dimensiunea unei palme de adult, fără degete. Specialiștii încurajează consumul mai frecvent de leguminoase, pește și carne de pasăre, în locul cărnii roșii și al mezelurilor. Totodată, porțiile de carne ar trebui să fie moderate, fără să ocupe cea mai mare parte a farfuriei.
Consumul regulat de carne roșie a fost asociat în numeroase studii cu un risc mai mare de boli de inimă, de cancer și de deces prematur. În 2015, Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului (IARC) a clasificat carnea procesată drept cancerigenă pentru oameni, iar carnea roșie drept probabil cancerigenă. Potrivit IARC, persoanele care mănâncă zilnic 50 de grame de carne procesată prezintă un risc relativ crescut cu aproximativ 18% de cancer colorectal.
În privința cantității totale de proteine, autorii consideră că necesarul majorității adulților poate fi acoperit printr-o alimentație echilibrată, fără un aport excesiv. Persoanele în vârstă și cele care încearcă să slăbească ar putea avea însă nevoie de cantități mai mari pentru a-și menține masa musculară.
Cele mai bune proteine: de unde provin și de ce cantități ai nevoie zilnic ca să slăbești sau ca să crești masa musculară
Citește articolulUleiuri vegetale în locul untului și al unturii
Contrar teoriilor promovate în cercurile de putere de la Washington, autorii noii piramide alimentare recomandă reducerea consumului de grăsimi saturate, prezente în unt, smântână și carnea grasă, și înlocuirea lor cu grăsimi nesaturate, considerate mai benefice pentru sănătatea cardiovasculară. Pentru gătit, specialiștii recomandă uleiul de măsline sau de rapiță, în locul untului și al unturii.
Citește șiDieta cu friptură și murături care a cucerit cercurile de putere de la Washington. Dr. Adrian Copcea explică ce efecte poate aveaFără băuturi cu zahăr
Potrivit nutriționiștilor, zaharurile libere ar trebui limitate la mai puțin de 10% din aportul caloric zilnic, în acord cu ghidurile nutriționale din mai multe țări. Cercetătorii subliniază însă că efectele asupra sănătății diferă în funcție de alimentele și băuturile din care provin.
Potrivit studiilor analizate, consumul unei băuturi îndulcite pe zi a fost asociat cu un risc cu 25% mai mare de diabet de tip 2. În cazul sucurilor de fructe, creșterea riscului a fost de 5% pentru fiecare porție zilnică.
În schimb, zahărul din fructele propriu-zise nu pare să aibă aceleași efecte, probabil datorită fibrelor și altor nutrienți pe care îi conțin. Ca alternativă, autorii propun apa plată sau apa minerală fără zahăr.
De ce noua piramidă e diferită de ghidul alimentar american
În ianuarie 2026, departamentul pentru Sănătate și cel pentru Agricultură ale SUA au publicat noul ghid alimentar pentru perioada 2025-2030, elaborat sub coordonarea secretarului Sănătății, Robert F. Kennedy Jr. Modelul folosește o piramidă inversată, în care proteinele, lactatele integrale, grăsimile și legumele ocupă cea mai mare parte, iar cerealele, segmentul cel mai redus.
Recomandările americane prevăd un aport zilnic de 1,2-1,6 grame de proteine pentru fiecare kilogram de greutate corporală și trei porții de lactate integrale. În plus, untul și untura sunt prezentate ca opțiuni pentru gătit, alături de uleiurile vegetale. Ghidul păstrează totuși limita de 10% din caloriile zilnice pentru grăsimile saturate.
În privința zahărului adăugat, autoritățile americane recomandă evitarea acestuia și stabilesc un prag de cel mult 10 grame la o masă. Ghidul a atras și critici din partea unor organizații profesionale, inclusiv Academy of Nutrition and Dietetics, care și-au exprimat îngrijorarea față de recomandările privind grăsimile saturate.
Sunt de sezon, unele costă doar câțiva lei și pot reduce inflamația. Ce arată studiile despre aceste alimente de toamnă
Citește articolulAutorii au luat în calcul și impactul asupra mediului
Piramida alimentară internațională ține cont și de impactul producției alimentare asupra mediului, aspect care nu este abordat în ghidul american. Unul dintre factorii analizați îl reprezintă emisiile de gaze cu efect de seră, în special dioxidul de carbon și metanul, asociate inclusiv cu creșterea animalelor.
David Jenkins a explicat că recomandările alimentare ar trebui să protejeze atât sănătatea oamenilor, cât și mediul. De exemplu, producția de carne de porc generează, în general, mai puține emisii decât cea de vită sau de oaie, chiar dacă diferențele dintre aceste tipuri de carne sunt mai mici din perspectiva efectelor asupra sănătății.
Comisia EAT-Lancet estimează că adoptarea la scară globală a modelului alimentar propus de aceasta, bazat în mare măsură pe alimente de origine vegetală, ar putea preveni până la 15 milioane de decese premature anual. Noua piramidă internațională preia o parte dintre principiile acestui model, însă beneficiile sale nu au fost evaluate separat.
Noua piramidă nu este încă un ghid oficial
Deocamdată, recomandările reprezintă o propunere științifică, nu un ghid oficial. Autorii au ajuns la forma finală prin mai multe etape de revizuire, fără un vot formal. Analiza nu acoperă toate regiunile lumii, iar eficiența recomandărilor în schimbarea obiceiurilor alimentare nu a fost încă testată.
Studiul nu a primit finanțare, dar unii autori au declarat legături financiare cu producătorul de paste Barilla și cu organizații care promovează consumul de nuci, soia sau leguminoase. Unul dintre cercetători conduce și un serviciu de testare a indicelui glicemic.
Anette Buyken atrage atenția că prețurile și accesul la alimente sănătoase pot împiedica aplicarea recomandărilor. În opinia profesoarei, informarea populației trebuie însoțită de politici care să faciliteze accesul la produse sănătoase, să le facă mai accesibile financiar și să reglementeze publicitatea alimentară.
