„M-am vindecat de Covid cu un tratament în studiu clinic în România.“ 10 terapii anti-Covid sunt în studii clinice în spitale de la noi

    Mii de studii clinice investighează la nivel mondial medicamente pentru Covid-19, în căutarea unui tratament optim. Zece dintre ele sunt în desfășurare în prezent în România, o parte pentru formele ușoare și moderate de boală, altele pentru tratarea complicațiilor severe care pun viața în pericol. Elena a beneficiat de un tratament în studiu, cu anticorpi monoclonali, administrat într-o singură doză. Simptomele supărătoare au dispărut încă de a doua zi.

    Elena, o tânără de 30 de ani din București, nu se încadrează în niciuna dintre categoriile de risc pentru infecția cu noul coronavirus. Are grijă ce mănâncă, face mișcare și a respectat regulile de protecție. Are un job solicitant și muncește mult peste opt ore pe zi. Așa că nu a luat-o prin surprindere starea de epuizare, însoțită de frisoane, pe care a simțit-o într-o seară, pe la ora 22.00, când încă mai avea ceva de lucru.

    Febra de 38 de grade Celsius, durerile foarte puternice de cap, de mușchi, surmenarea și starea de amețeală care au urmat a doua zi au convins-o să-și facă un test rapid pentru Covid. Pozitiv. Încă două zile simptomele păreau că se agravează, iar din cauza amețelii a dormit încontinuu.

    De la un coleg de muncă a aflat că la Institutul de Boli Infecțioase „Matei Balș“ se află în studiu clinic un tratament cu anticorpi monoclonali, iar accesul se face cu ușurință.

    Ziua 4 de boală: Elena este pacientul 409

    Tratamentul cu anticorpi monoclonali a fost administrat în doză unică, sub formă de perfuzie care a durat o oră FOTO: Shutterstock

    În ziua a patra în care a apărut și tusea, pe lângă starea de epuizare, frisoane și febră, Elena a mers la Institut, la Pavilionul 1. Acolo și-a exprimat dorința de a fi inclusă în studiul care investighează un tratament cu anticorpi monoclonali pentru Covid.

    Au urmat un test PCR care a confirmat infecția cu SARS-CoV-2, mai multe analize de sânge, de urină, o electrocardiogramă (EKG), o tomografie computerizată (CT) pulmonară. I s-au măsurat pulsul și saturația de oxigen și a avut o discuție detaliată cu medicul cu privire la simptome, la eventualele alergii și la tratamentele pe care și le-a administrat până la acel moment. Nu luase decât ibuprofen, pentru dureri și febră, și câteva vitamine.

    Rezultatele analizelor i-au fost aduse după aproximativ două ore, împreună cu vestea bună: se încadra în parametrii impuși de protocolul studiului clinic și putea primi tratamentul. Singura condiție era să poată ajunge la controalele ulterioare, destul de dese și cu un program riguros. În primele două zile în fiecare zi, apoi o dată la două zile, apoi la patru zile, iar începând cu ziua a 14-a, lunar. Până în ziua 180. Apoi, monitorizarea se face doar telefonic. Locuind în București, a acceptat. A semnat un consimțământ și o serie de documente care o informau cu privire la tratament și la eventualele efecte adverse.

    A devenit pacientul cu numărul 409 din studiul clinic și a urmat tratamentul: o perfuzie care a durat o oră. Apoi, 15 minute a fost pusă sub observație pentru eventuale reacții alergice. Totul a decurs normal. După maximum patru ore de când a intrat în Pavilionul 1, Elena a fost dusă acasă cu o ambulanță.

    Ziua 5 de boală: doar tusea persistă

    „Din următoarea zi m-am simțit din ce în ce mai bine. Starea de extenuare și febra au dispărut, doar tusea a persistat mai mult, dar nu a mai fost așa supărătoare. Practic, pot spune că m-am vindecat de Covid în doar o zi cu tratamentul cu anticorpi monoclonali pentru Covid. Nu știu cum ar fi fost fără studiul clinic, poate că oricum nu aș fi avut probleme grave. Dar mă bucur că nu a trebuit să am o asemenea incertitudine“, a mărturisit Elena în a zecea zi de la tratament.

    Tot în aceeași zi a început să meargă puțin câte puțin pe banda de alergare. După câteva zile a și alergat, inițial doar 10 minute și a crescut treptat timpul.

    Ce cuprinde jurnalul Covid

    Elena, la fel ca toți ceilalți participanți la studiu, trebuia să noteze zilnic, într-un jurnal, toate simptomele Covid și să le dea o notă în funcție de intensitate. 0 – nu ai niciun simptom, 1 – simptom ușor, 2 – simptom moderat, 3 – simptom grav. Jurnalul trebuia completat și cu temperatura corporală, în fiecare zi la aceeași oră, în intervalul 18.00-22.00.

    Cu jurnalul merge la fiecare consultație pentru monitorizarea stării de sănătate post-tratament. Medicii investigatori analizează datele consemnate, apoi prelevează probe de sânge, de urină, măsoară pulsul și saturația de oxigen, iar uneori realizează o electrocardiogramă. Elenei i se comunică doar rezultatele EKG-ului, pulsul și saturația de oxigen (nu a avut niciodată mai puțin de 97%). Probele de sânge și de urină sunt trimise în Belgia, iar rezultatele nu le sunt prezentate nici măcar medicilor investigatori, decât la finalul studiului.

    Elena nu a mai primit de atunci niciun alt tratament decât aspirină în doză mică, pentru inimă, în scop preventiv, nu fiindcă ar fi avut vreo problemă.

    Ziua 10 de boală: iubitul Elenei face Covid-19 și primește tratament în același studiu clinic

    Elena a fost încurajată de medici să raporteze imediat orice problemă ar apărea post-tratament și a primit un număr de telefon în acest scop. L-a apelat o singură dată, la cinci zile de la tratament, să întrebe dacă ar fi posibil să intre în studiul clinic și iubitul ei. Tocmai obținuse un test rapid pozitiv, dar nu avea simptome.

    A primit aprobarea, a doua zi iubitul Elenei i-a urmat parcursul și nu a dezvoltat niciun simptom Covid-19. „Ba, mai mult, el avea cam de o lună o tuse urâtă. După acest tratament i-a trecut și tusea aceea“, spune ea.

    10 studii clinice pentru un tratament anti-Covid în România

    Studiile clinice care investighează diverse metode de tratament pentru Covid-19 le oferă persoanelor infectate cu virusul SARS-CoV-2 o șansă, în condițiile în care încă nu există o terapie curativă standardizată pentru această boală. Mii de astfel de studii sunt în desfășurare în lume, dintre care zece, și în România.

    Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România a prioritizat, încă de la începutul pandemiei, autorizarea studiilor clinice care investighează medicamente pentru un tratament eficient al bolii Covid-19.

    Cele mai multe studii au investigat eficacitatea unor medicamente fie deja utilizate în alte indicații, fie aflate în dezvoltare pentru alte indicații și reorientate pentru tratamentul COVID-19.

    Mai mulți anticorpi monoclonali au fost și sunt în studii clinice în România

    Mai jos, prezentăm lista medicamentelor care au fost sau sunt în continuare investigate în studii clinice în România. Unele nu au primit încă o denumire a substanței active, așa-numita denumire comună internațională și se prezintă sub formă de cod. 10 dintre ele sunt încă în desfășurare. Restul sunt în faza de monitorizare a pacienților tratați.

    MedicamentulCum acționează
    FavipiravirInhibitor ARN polimerază virală
    Remdesivir (VEKLURY – autorizat pentru tratamentul COVID-19 cu pneumonie, care necesită administrare de oxigen)Analog de adenozin trifosfat, ihibiție a ARN polimerazei ARN dependente virală și a elongării lanțului ARN.
    Lopinavir (1) și Ritonavir (2)1. Inhibitor al proteazelor HIV-1 şi HIV-2 (se produc particule virale imature).
    2. Inhibitor al metabolizării lopinavirului.
    AT-527Inhibitor ARN polimerază virală.
    HIDROXICLOROCHINASe investighează mai multe mecanisme presupuse: legare de grupările sulfhidril, legare de ADN, interferare a activității enzimatice, stabilizare a membranelor lizozomale, inhibiție a sintezei prostaglandinelor, inhibarea chemotaxiei polimorfonuclearelor, inhibarea fagocitozei, posibilă interacțiune cu sinteza interleukinei 1 la nivelul monocitelor, inhibarea eliberării radicalului superoxid din neutrofile.
    IMU- 838Inhibitor al enzimei dihidroorotat dehidrogenază celulară implicată în sinteza de novo a nucleotidelor.
    Ifenprodil TartrateAntagonist al receptorului NMDA specific pentru subunitatea NR2B; imunomodulator inhibitor al „furtunei de citokine“.
    TD-0903Inhibitor JAK kinază. Reduce inflamația la nivel pulmonar.
    NuSepinImunomodulator cu efect inhibitor asupra furtunei de citokine.
    TL-895Inhibitor al Tirozin-kinazei Bruton, cu efect antiiflamator.
    DANTONIC T89Produs extractiv din plante investigat în tratament COVID-19 pe baza efectului anticoagulant, antioxidant și imunomodulator.
    DeupirfenidonaAntifibrotic pulmonar, antiinflamator.
    AZD1656Activator de glucokinază și imunomodulator.
    rhu-pGSNGelsolina plasmatică umană recombinantă (produs biologic). Este un mecanism pleiotropic, se leagă de actina tubulară și globulară, se leagă de citokinele proinflamatorii, stimulează epurarea patogenilor.
    Trans Sodium CrocetinatRetinoid sintetic. Crește numărul de legături de hidrogen din structura apei și crește capacitatea difuziei oxigenului în soluții, îmbunătățind astfel oxigenarea tisulară în condiții de hipoxie.
    Interferon Beta 1aImunomodulator, antiviral.
    RabeximodImunomodulator.
    Sodium CridanimodAntiviral și imunomodulator.
    Casirivimab + ImdevimabCombinația de anticorpi monoclonali produsă de compania REGENERON SUA.
    RegdanvimabAnticorp monoclonal produs de compania Celltrion Korea.
    SCTA01Anticorp monoclonal produs de SinoCelltech Beijing.
    XAV-19Anticorpi policlonali obținuți in vivo la porci modificați genetic (pentru a nu exprima regiunile polizaharidice galactoz-alfa 1,3 galactoză și N glycolneuraminic acid).
    XVR011Fragment de anticorp reprezentat de un singur lanț greu cuplat cu fragmentul Fc de la o imunoglobulină umană IgG1. Are rol de legare și neutralizare a proteinei țepușă (Spike) a virusului SARS-CoV-2.
    Studiile se desfășoară în spitale din întreaga țară, în clinici de boli infecțioase, pneumologie, ATI, practic, secții care se ocupă de îngrijirea acestor pacienți, autorizate pentru desfășurarea de studii clinice cu beneficiu terapeutic, potrivit ANMDM.

    Infecționist: „Neavând niciun tratament eficient pentru Covid, singura posibilitate a fost de a accesa trialuri clinice internaționale“

    Sute de pacienți cu Covid-19 au fost tratați cu medicamente în studii clinice la Institutul Național de Boli Infecțioase „Matei Balș“ din București. Vorbim despre tratamente pentru diverse forme ale bolii. Și despre pacienții cu forme ușoare și medii, dar și despre cei care au fost internați în Terapie Intensivă și au accesat diferite medicamente care au făcut diferența.

    conf. dr. Anca streinu cercel, medic infectionist

    „Odată cu pandemia de Covid-19, s-a schimbat puțin mentalitatea pacienților referitor la studiile clinice. Pentru că, neavând niciun tratament care efectiv să fie eficient, atunci singura posibilitate a fost aceea de a accesa trialuri clinice internaționale“, a explicat conf. dr. Anca Streinu-Cercel, medic infecţionist şi coordonator al departamentului de studii clinice din cadrul Institutului Național de Boli Infecțioase „Matei Balș“ din București.

    Medicul a precizat că au existat studii clinice ale căror protocoale au permis includerea unei categorii largi de pacienți. Este vorba, de exemplu, despre anticorpii monoclonali. „Am avut pacienți care au auzit că la noi se desfășoară anumite studii clinice și au venit la spital să solicite includerea în studiile respective. Și, dacă au întrunit criteriile, pe mulți dintre ei chiar i-am inclus în studiile respective.“

    Cum sunt selectați pacienții într-un studiu clinic?

    Pentru ca un pacient să fie inclus într-un studiu clinic, în primul rând el trebuie să dorească să participe. Trebuie să semneze un consimțământ informat în care îi sunt explicate pe înțelesul tuturor detaliile despre participarea în studiu. Un astfel de consimțământ are 10-15 pagini.

    În plus, trebuie să întrunească criteriile de includere și de excludere ale fiecărui studiu. Acestea sunt diferite în funcție de populația selectată. Dacă se caută un pacient cu o boală mai ușoară sau mai gravă, care a necesitat sau nu internare. „Nu putem intra în detalii, pentru că sunt date confidențiale pe care ei le fac publice în articole științifice“, precizează medicul infecționist.

    În general, accesul pacienților la studiile clinice se face prin intermediul medicului curant, care recomandă tratamentul respectiv.

    „Nu știm cine a primit tratamentul și cine placebo“

    Toate protocoalele studiilor clinice desfășurate la „Matei Balș“ au fost randomizate dublu orb. Adică nimeni nu a știut exact dacă pacientul primește substanța testată, în ce doză, sau dacă nu cumva primește placebo.

    „Neavând un tratament standard of care, cum este denumit, din păcate a existat și o parte de placebo. Ceea ce înseamnă că noi trebuie să avem grijă de toți pacienții noștri pentru ca ei să fie bine, indiferent că au avut șansa să primească tratamentul sau nu. De aceea, unele analize erau blinded. Nici noi nu le puteam ști rezultatele. Cum ar fi încărcătura virală de la nivelul exsudatului nazo-faringian. Nu aveam acces la încărcătura virală decât la finalul studiului, când au fost prezentate datele.“

    Conf. dr. Anca Streinu-Cercel, medic infecționist

    Ce se întâmplă când starea unui pacient pare că se agravează după includerea în studiul clinic?

    Beneficiul pacientului este maximal, subliniază specialista. „Chiar dacă este în studiu clinic, dacă nouă, medicilor, ni se pare că unui pacient nu-i merge bine, beneficiul pacientului trece de protocolul studiului clinic. Așadar, putem să-l retragem din studiu, să-i administrăm ce tratament considerăm că îi face cel mai bine în starea în care se află. Toată legislația internațională ne permite asta, pentru că spune că pacientul este cel mai important.“

    Anticorpii monoclonali nu sunt încă disponibili pentru pacienții români

    Majoritatea tratamentelor testate în „Matei Balș“ au primit autorizație de punere pe piață de la EMEA (Agenția Europeană a Medicamentului) și de la FDA (Agenția Americană pentru autorizarea medicamentelor și alimentelor). Unele dintre ele de-abia au depus documentația de intrare în studiu clinic și deja sunt în procesul de autorizare.

    „Din păcate, chiar dacă anticorpii monoclonali de care au beneficiat mulți pacienți în studii clinice la noi au primit autorizație, noi nu îi avem încă să-i dăm pacienților. Trebuie cumpărați, rambursați local pentru ca pacientul să poată avea acces. Mai ales că unele trialuri ni s-au terminat și nu mai avem să le dăm pacienților.“

    Conf. dr. Anca Streinu-Cercel, medic infecționist
    SPUNE-ȚI POVESTEA »
    Căutare
    Urmărește-ne și pe Facebook