Cum știi că ai rezistență la insulină și ce ai de făcut
Rezistența la insulină apare atunci când organismul nu poate folosi insulina – hormonul care permite celulelor să absoarbă și să folosească glucoza – în mod eficient.
Când celulele nu pot absorbi glucoza, aceasta se acumulează în sânge, crescând riscul de diabet, infarct și atac cerebral.
Rezistența la insulină nu are simptome specifice, însă poate fi identificată cu ajutorul unor analize. Cea mai bună metodă de a o contracara este schimbarea stilului de viață care presupune multă mișcare și alimentație echilibrată.
„Rezistența la insulină este starea în care ajunge organismul uman când capătă toleranță la hormonul denumit insulină, făcând astfel mai puțin eficient efectul ei. Datorită unor diverse cauze, pancreasul începe să secrete tot mai multa insulină pentru a direcționa glucoza din sânge în celulele adipoase și musculare, iar ficatul să o depoziteze. Când capacitatea pancreasului este depășită, apare insulinorezistența.”
– Dr. Simona Carniciu, doctor în științe medicale și medic specialist în diabet, nutriție și boli metabolice
De ce apare rezistența la insulină
Medicul precizează că prin alimentele consumate, digerate, se eliberează nutritrientul denumit glucoză (carbohidrați) care necesită insulină pentru metabolism.
Cauzele insulinorezistenței sunt încă în studiu, dar sunt deja cercetări care fac legătura între rezistența la insulină și anumiți factori de risc, cum ar fi:
- genetica,
- stilul de viață,
- sedentarismul,
- excesul ponderal (obezitatea, în special cea abdominală – cu subtipul visceral, adică grăsimea din abdomen, inclusiv din organe, ca ficatul gras, pancreasul infiltrat grăsos),
- posibili hormoni produși de țesutul adipos (gras).
Citește aici ce funcționează pentru a slăbi în cazul obezității morbide
„Se știe deja că locația unde se acumulează grăsimea în organism (abdominal, viscere, subcutanat – sub piele) este determinată genetic. Încă nu se știu sigur cauzele care determină o activitate mai intensă hormonal a unor adipocite (celule de grăsime).”
Dr. Simona Carniciu, diabetolog
Categoriile de persoane care dezvoltă mai frecvent rezistență la insulină
Medicul atrage atenția că persoanele sedentare, obeze, cu un risc genetic crescut (în familie cu obezitate, diabet, boli cardiovasculare), cu o alimentație hipercalorică și încărcată în carbohidrați (în special cei cu indice glicemic mare) sunt mai predispuse să dezvolte rezistență la insulină.
De asemenea, persoanele care se știu deja cu ficat gras (steatoză hepatică), cu dislipidemie (grăsimi crescute, în special trigliceride sau HDL-colesterol scăzut) sunt la risc.
Află aici ce e de făcut dacă ai colesterolul LDL mărit
Rezistența la insulină: simptome
„Nu sunt semne sau simptome specifice ale rezistenței la insulină. De aceea este important să facem niște teste, în special dacă suntem la risc, cum am descris mai sus.”
Dr. Simona Carniciu, diabetolog
Există, de asemenea, o asociere între rezistența la insulină și următoarele probleme de sănătate:
- Acanthosis nigricans: această afecțiune a pielii se poate dezvolta la persoanele cu rezistență la insulină. Presupune formarea unor pete închise la culoare în zona inghinală, axile și spatele gâtului;
- Sindromul ovarelor polichistice (PCOS): există o asociere între rezistența la insulină și PCOS. Simptomele PCOS pot include ciclu menstrual neregulat, infertilitate și mentruații dureroase;
- Boli vasculare: persoanele care au un nivelul crescut de insulină în sânge pot prezenta, de asemenea, un risc crescut de boli vasculare, cum ar fi bolile de inimă, chiar și în lipsa diabetului;
- Tulburare depresivă majoră: medicii asociază, de asemenea, nivelurile crescute de insulină în sânge – chiar și fără prezența diabetului zaharat – cu un risc crescut de tulburare depresivă majoră.
Analiza care depistează rezistența la insulină
Rezistența la insulină se poate depista făcând indicele HOMA IR. Acesta se poate calcula folosing diverse aplicații sau calculatoare disponibile pe internet din glicemia bazală (de dimineață) și insulinemie. Practic, aveți de făcut din sânge glucoza (glicemia) și insulina.
Alte analize care pot ajuta la determinarea unui risc viitor sunt, potrivit medicului:
- HDL colesterol;
- Trigliceride;
- Ecografie abdominală sau alte metode mai performante pentru a determina steatoza hepatica;
- Analiza corporală cu bioimpedanță pentru a determina indicele VFAT (grăsimea viscerală).
Citește aici ce teste cuprinde un set complet de analize și care sunt prețurile
Rezistența la insulină: tratament
Principala metodă de tratament este schimbarea stilului de viață, subliniază medicul diabetolog care explică ce presupune acest lucru.
Cele mai eficiente exerciții pentru a crește sensibilitatea la insulină
Mișcarea este deosebit de importantă, din mai multe puncte de vedere. Cea intensă (bandă, alergat, mers foarte rapid, exercițiile HIIT) poate reduce rapid glicemia și insulinorezistența.
Creșterea corectă a masei musculare (MM) ajută prin faptul că ai mai multe celule musculare care pot metaboliza glucoza. Cea mai importantă grupă musculară este cea a coapsei, fiind și cea mai bine reprezentată. Sunt indici care ajută la determinarea riscului, cât și progresia tratamentului IR (Skeletal Muscle Mass și Leg Muscle Score – la analiza corporală medicală, performantă).
Un alt mușchi recent identificat ca fiind foarte important în reducerea IR și a glicemiei este mușchiul soleus.
Vezi mai jos o metodă revoluționară de a exersa acest muschi stând la birou:
Alimente care reduc rezistența la insulină
„Alimentația este cea mai importantă atunci când discutăm de insulinorezistență. Este important să avem un nivel optim al vitaminelor (în special vitamina D) și al mineralelor (magneziu, potasiu, calciu, etc). Alimentele să fie de calitate, să nu fie intens procesate sau hipercalorice, bogate în nutrienți ca proteine, grăsimi sănătoase, fibre, legumele să fie, de preferat, fără amidon.”
Dr. Simona Carniciu, diabetolog
Printre exemplele de alimente care cresc sensibilitatea la insulină medicul a menționat:
- verdețuri,
- diverse legume fără amidon,
- ardei gras,
- crucifere (broccoli),
- citrice,
- fructe de pădure,
- nuci,
- semințe,
- fasole pestriță,
- linte,
- quinoa,
- orz,
- ovăz,
- somon,
- sardine,
- hering,
- iaurt.
Pe lângă aceste măsuri, e important și să te hidratezi corect, să dormi suficient și să încerci pe cât posibil să reduci stresul. De ajutor pot fi și ceaiul verde, mirodeniile și oțetul de mere.
„Netratată, rezistența la insulină poate duce la: sindrom metabolic, diabet zaharat și complicațiile acestora (afectarea retinei, a rinichilor, a picioarelor, a sistemului cardiovascular, etc). Este evident că nimeni nu dorește să ajungă la amputație, la pierderea vederii, dializă sau să rămână cu sechele după un infarct sau accident vascular cerebral.”
Dr. Simona Carniciu, diabetolog
