Cancer la tineri din cauza îmbătrânirii biologice premature

De ce tot mai mulți tineri se îmbolnăvesc de cancer? Sunt, de fapt, îmbătrâniți prematur

Cercetătorii au descoperit, în sfârșit, o posibilă explicație a numărului tot mai crescut de cazuri de cancer la tineri. Vârsta înaintată este un factor de risc major pentru multe tipuri de cancer. Însă cercetătorii au descoperit că boala nu ține cont de bătrânețea cronologică, adică de anii din buletin, ci de cea biologică. Aceasta ar putea fi, de fapt, cauza frecvenței tot mai crescute de cancer la tineri.

Specialiștii au confirmat că vârsta nu se rezumă la numărul anilor împliniți de o persoană – vârsta cronologică, ci reflectă și uzura organismului, cauzată de stilul de viață, nivelul de stres și moștenirea genetică, adică vârsta biologică.

„Cu toții știm despre cancer că este o boală asociată cu îmbătrânirea. Cu toate acestea, începe să afecteze din ce în ce mai mult grupe de vârstă mai scăzute. Așadar, explorarea posibilității de a aplica conceptul bine definit al îmbătrânirii biologice la generația mai tânără reprezintă un teritoriu neexplorat“, a declarat dr. Yin Cao, profesor asociat de chirurgie la Școala de Medicină de la Universitatea Washington și autor principal al unui nou studiu prezentat la conferința anuală a Asociației Americane de Cercetare a Cancerului și citat de CNN.

Semne ale îmbătrânirii biologice. Cum se măsoară îmbătrânirea prematură

Cao și echipa sa au examinat dosarele medicale ale 148.724 de persoane cu vârste cuprinse între 37 și 54 de ani, toți aceștia fiind parte al unui registru de date amplu, numit UK Biobank. Ei și-au îndreptat atenția către nouă indicatori sanguini care au fost asociați cu vârsta biologică:

  1. Albumina: o proteină produsă de ficat care scade odată cu înaintarea în vârstă;
  2. Creatinina: rezultatul deșeurilor din sânge generate în urma procesului de digestie a proteinelor și a descompunerii țesutului muscular; este utilizată pentru a evalua funcția renală. Concentrațiile mai reduse de creatinină sunt asociate cu o longevitate îmbunătățită;
  3. Glicemia: odată cu înaintarea în vârstă, glicemia rămâne mai crescută pentru o perioadă mai lungă după mese;
  4. Proteina C reactivă: produsă de ficat ca răspuns la inflamație; nivelul relativ mai mare corespunde unei îmbătrâniri mai rapide;
  5. Procentul de limfocite: concentrația acestor globule albe legate de funcția imună tinde să scadă cu vârsta;
  6. Volumul mediu eritrocitar: o măsură a dimensiunii medii a globulelor roșii, care crește cu vârsta;
  7. Lărgimea distribuției eritrocitare: disparitatea dintre dimensiunile celulelor roșii cele mai mici și cele mai mari din organismul unei persoane are tendința de a crește odată cu înaintarea în vârstă;
  8. Fosfataza alcalină: o enzimă produsă în principal de ficat și oase, care tinde să crească cu vârsta;
  9. Numărul de leucocite: cantitatea de globule albe din sânge care se situează în partea superioară a intervalului considerat normal poate fi asociată cu un proces de îmbătrânire accelerat.

Acești nouă indicatori au fost apoi utilizați într-un model matematic denumit PhenoAge, care a fost aplicat pentru a determina vârsta biologică a fiecărui individ. Cercetătorii au evaluat gradul de îmbătrânire accelerată prin compararea vârstei biologice a participanților cu vârsta cronologică.

Legătura dintre îmbătrânirea biologică și riscul de cancer la tineri

Cercetătorii au verificat registrele de cancer pentru a identifica numărul de persoane din grupul studiat care au fost diagnosticate cu cancer înainte de vârsta de 55 de ani, adică la o vârstă fragedă, în contextul acestei cercetări. Au fost identificate aproape 3.200 de astfel de cazuri de cancer diagnosticat la vârste tinere.

Cercetătorii au descoperit că persoanele născute în 1965 sau mai târziu prezentau o probabilitate cu 17% mai mare de a manifesta procesul de îmbătrânire accelerată în comparație cu cele născute între 1950 și 1954.

După corectarea datelor pentru posibili factori care puteau distorsiona rezultatele, cercetătorii au constatat că îmbătrânirea accelerată era asociată cu un risc crescut de cancer. Asocierile cele mai semnificative au fost observate în cazurile de cancer pulmonar, gastric și intestinal, precum și în cancerele uterine.

În comparație cu indivizii care prezentau cele mai slabe semne de îmbătrânire accelerată în eșantionul din biobancă, cei cu cele mai ridicate scoruri aveau un risc de două ori mai mare de a dezvolta cancer pulmonar la o vârstă fragedă, un risc cu peste 60% mai mare de a dezvolta tumori gastrointestinale și un risc cu peste 80% mai mare de a suferi de cancer uterin. Studiul nu a fost conceput pentru a oferi răspunsuri la întrebările legate de motivele pentru care aceste tipuri de cancer par să aibă cele mai strânse corelații cu îmbătrânirea accelerată, dar Ruiyi Tian, doctorandul care a condus cercetarea, are câteva ipoteze.

Limitările studiului

Tian a spus că este posibil ca plămânii să fie mai vulnerabili la îmbătrânire decât alte tipuri de țesuturi, deoarece plămânul are o capacitate limitată de regenerare. Cancerele gastrice și intestinale, spune expertul, au fost legate de procesul de inflamație, care crește odată cu vârsta.

Cao a subliniat că punctul forte al cercetării constă în observarea acestor semnale la un număr atât de mare de indivizi, însă recunoaște că studiul prezintă și anumite limitări. De exemplu, participanții nu au fost monitorizați pe o perioadă îndelungată. Datele obținute prin intermediul analizelor de sânge reflectau rezultatele de la un singur moment, oferind o perspectivă statică a riscului, care ar putea fi supusă schimbărilor ulterioare. În mod ideal, cercetătorii ar trebui să poată monitoriza același grup de indivizi pe parcursul mai multor ani, efectuând prelevări periodice de sânge pentru a obține o imagine mai precisă și dinamică a evoluției riscului lor.

„Scenariul ideal presupune realizarea mai multor prelevări de sânge de-a lungul vieții, însă aceasta nu este o perspectivă fezabilă nici măcar în cadrul biobăncilor precum UK Biobank“, a explicat Cao.

Expertul a menționat că legătura ar trebui să fie investigată și în rândul unor grupuri demografice mai variate, deoarece impactul factorilor sociali legați de discriminarea rasială trebuie să fie mai bine înțeles și evidențiat.

Dr. Anne Blaes, care studiază impactul îmbătrânirii biologice asupra supraviețuitorilor cancerului la Universitatea din Minnesota (UM), a afirmat că rezultatele studiului sunt încurajatoare pentru că ar putea indica o modalitate mai bună de a identifica persoanele care prezintă un risc mai mare de a dezvolta cancer la vârste tinere. În prezent, adulții tineri care nu au un istoric familial sau alt factor de risc nu sunt supuși în mod regulat testelor de screening pentru majoritatea tipurilor de cancer.

Medicamente care încetinesc îmbătrânirea biologică

„Vedem tot mai multe cancere, în special cancere gastrointestinale și cancere de sân, la persoane mai tinere. Dacă am dispune de mijloace de identificare a celor expuși la un risc crescut pentru aceste afecțiuni, atunci cu siguranță ne-am gândi la ajustarea programului de screening“, a explicat Anne Blaes, profesor și director al Diviziei de Hematologie și Oncologie la școala de medicină UM, care nu a fost implicată în studiul recent. Blaes a subliniat că identificarea persoanelor cu un proces accelerat de îmbătrânire ar permite, de asemenea, intervenții legate de stilul de viață: aspecte precum alimentația, activitatea fizică și calitatea somnului.

„Mai există și medicamente care par să poată încetini îmbătrânirea accelerată“, a spus Blaes, care testează două dintre ele la supraviețuitorii de cancer. Supraviețuitorii cancerului prezintă semne de îmbătrânire biologică accelerată, probabil din cauza repercusiunilor tratamentelor, cum ar fi chimioterapia și radioterapia.

Medicamentele fac parte dintr-o clasă numită senolitice, medicamente care se crede că vizează și elimină celulele deteriorate și îmbătrânite.

În prezent, nu este clar cine ar putea beneficia de aceste medicamente, însă evaluările privind îmbătrânirea accelerată, cum ar fi PhenoAge, ar putea în viitor să ajute medicii să identifice persoanele care au cea mai mare nevoie de ele.

„Este o direcție extrem de interesantă. Încă nu suntem într-un stadiu în care să prescriem aceste medicamente pentru pacienți, dar aceasta este o lucrare cu adevărat semnificativă“, a menționat Blaes.

Ai și tu o poveste? Ne-o poți trimite aici

Îți recomandăm să te uiți și la acest video despre sănătatea mintală

Căutare