Ce simți când ai apă la plămâni și din ce cauze apare

Apa la plămâni, sau revărsat pleural, așa cum este numită afecțiunea în termeni medicali, reprezintă o acumulare excesivă de lichid în spațiul dintre plămâni și cavitatea toracică.

Membrana subțire, numită pleură, acoperă exteriorul plămânilor și interiorul cavității toracice. Există întotdeauna o cantitate mică de lichid în această căptușeală, pentru a ajuta la lubrifierea plămânilor în timp ce se extind pentru respirație.

Anumite afecțiuni medicale pot duce la apariția revărsatului pleural.

---

„Revărsatul pleural este o colecție lichidică prezentă anormal în spațiul pleural. Este cea mai frecventă manifestare a bolii pleurale și are o etiologie vastă, precum boli cardiopulmonare și/sau boli inflamatorii sistemice.“

Dr. Daniela Chiriță, medic primar pneumolog

---

Medicul precizează că revărsatul pleural este clasificat în: transudat și exudat, pe baza mecanismului de formare a lichidului în cavitatea pleurală și pe baza biochimiei lichidului pleural.

Cauze de revărsat pleural transudat:

• insuficiență cardiacă congestivă,
• embolism pulmonar,
• ciroză,
• dializă perineală
• post-chirurgie pe cord deschis.

Cauze de revărsat pleural exudat sau pleurezii:

• pneumonii,
• COVID-19,
• neoplazii,
• sindrom nefrotic și alte afecțiuni ale rinichilor,
• colagenoze.

Alte cauze, mai puțin frecvente, de apă la plămâni, sunt:

• tuberculoza,
• hemoragii rezultate în urma unor traume toracice,
• infecții abdominale și toracice rare,
• sindromul Meig (pe fondul unei tumori ovariene benigne),
• sindromul de hiperstimulare ovariană.

Apă la plămâni în cancer

De obicei, cancerul pulmonar cauzează revărsat pleural, dar și alte tipuri de cancer care s-au răspândit la plămâni sau pleură pot duce la apariția acestei afecțiuni:

• cancer la sân,
• cancer ovarian,
• leucemie,
• melanom,
• cancer de col uterin,
• cancer uterin.

Apa la plămâni se formează atunci când celule canceroase se răspândesc la nivelul pleurei sau blochează fluxul normal al lichidului din interiorul pleurei. De asemenea, lichidul se poate acumula ca o consecință a unor tratamente anticancer, cum sunt chimioterapia și radioterapia.

Află de aici cele mai importante informații despre cum se manifestă cancerul pulmonar.

Apa la plămâni poate să nu dea simptome 

„Manifestările clinice ale revărsatului pleural sunt variabile și, de cele mai multe ori, sunt legate de boala care a produs afecțiunea. Cele mai frecvente simptome sunt dispneea (n.r. – dificultatea de respirație) progresivă, tusea neproductivă, seacă și durerea toracică.“

Dr. Daniela Chiriță, medic primar pneumolog

În unele cazuri, revărsatul pleural poate fi asimptomatic. Dar, în formele moderate, severe sau când implică și inflamație, pot apărea unele semne, printre care:

• dificultăți de respirație;
• durere în piept, în special atunci când inspiri profund;
• febră;
• tuse.

Apă la plămâni la copii: simptome de pneumonie care se agravează

În cazul copiilor, apa la plămâni poate apărea în urma pneumoniei bacteriene, complicație numită pleurezie parapneumonică.

Atunci când pneumonia se asociază cu pleurezia, copilul este mult mai afectat. În afară de simptomele clasice de pneumonie (febră, tuse, respirație dificilă, apetit scăzut, durere abdominală, letargie), are dureri toracice puternice – junghi toracic – și va sta pe partea afectată pentru a-și calma durerea.

Un alt semn de revărsat pleural este persistența febrei. Dacă un copil continuă să aibă febră sau are o stare generală alterată după 48 de ore de tratament, trebuie reevaluat pentru a se identifica posibilele complicații ale pneumoniei.

Investigații necesare pentru diagnostic

„Testele de laborator fac diferența între revărsat pleural exudat și transudat, dar se face și o analiză a lichidului după evacuare. Ca teste diagnostice, se fac examen citologic și culturi ale lichidului pleural, precum și teste imunologice sau CT de torace.“

Dr. Daniela Chiriță, medic primar pneumolog

Pentru a confirma diagnosticul de revărsat pleural, sunt necesare următoarele investigații:

• Radiografie toracică. Aceasta îi permite medicului să vadă dacă există inflamație în plămâni. De asemenea, poate fi necesară și o radiografie toracică în decubit lateral (o radiografie efectuată în timp ce stai întins pe o parte).Acest tip de radiografie ar trebui să confirme dacă există acumulare de lichid.
• Analize de sânge. Testele de sânge pot arăta dacă există o infecție în organism și pot determina cauza infecției. În plus, analizele de sânge pot arăta și dacă există afecțiuni autoimune.
• Toracenteza. În timpul acestei proceduri, medicul va introduce un ac în zona toracelui unde testele imagistice detectează lichid. Apoi, va elimina lichidul și îl va analiza pentru prezența infecțiilor. Din cauza naturii sale invazive și a riscurilor asociate, acest test se face rar pentru cazul tipic de pleurezie.
• Tomografie computerizată (CT). Pentru a analiza, în continuare, anomaliile descoperite pe radiografia toracică, pot fi necesare o serie de imagini detaliate, în secțiune transversală, ale toracelui folosind tomografia computerizată.
• Ecografie. Această investigație ajută la detectarea inflamației și a acumulării de lichid din cavitatea toracică.
• Biopsie. Biopsia pleurală este utilă pentru a determina cauza pleureziei. În timpul acestei proceduri, medicul va face mici incizii pentru a preleva o probă de țesut din pleură. Acest țesut va fi apoi trimis la laborator pentru a descoperi dacă există o infecție, cancer sau tuberculoză.
• Toracoscopie. În timpul acestei proceduri, medicul va face o mică incizie în peretele toracic și apoi va introduce în spațiul pleural un tub subțire, cu o cameră mică în vârf, pentru a localiza zona iritată și pentru a colecta o probă de țesut pentru analiză.

Tratament de drenaj pleural pentru apa la plămâni 

Este posibil ca tratamentul recomandat să se adreseze doar cauzei. Poți primi, de exemplu antibiotice pentru pneumonie sau diuretice pentru insuficiența cardiacă congestivă.

Revărsatul pleural sever cu infecție sau cu inflamație trebuie adesea să fie drenat pentru a atenua simptomele și pentru a preveni complicațiile.

Procedurile pentru tratarea revărsatului pleural includ:

• Toracenteza este o procedură folosită atât pentru diagnostic, cât și pentru tratament. Medicul poate elimina lichidul din plămâni pentru a-l analiza, dar și pentru a atenua simptomele.
• Toracostomie cu tub. Medicul face o mică tăietură în peretele toracic și inserează un tub de plastic în spațiul pleural, apoi îl lasă timp de câteva zile, pentru a drena lichidul.
• Drenaj pleural. Dacă revărsatul pleural continuă să reapară, medicul poate pune un cateter în spațiul pleural, pentru o perioadă mai lungă de timp. Cu ajutorul acestuia, pacientul poate drena lichidul acasă, după indicațiile primite de la specialist.   

Următorii pași ar putea ajuta la atenuarea simptomelor:

• Ia medicamentele conform recomandărilor medicului pentru a calma durerea și inflamația.
• Găsește poziția care îți provoacă cel mai puțin disconfort și odihnește-te cât mai mult.
• Renunță la fumat!

Apa la plămâni și inima

„Revărsatul pericardic reprezintă prezența unei cantități anormale de lichid în spațiul pericardic. Poate fi cauzat de o varietate de boli locale și sistemice sau poate fi idiopatic.“

Dr. Daniela Chiriță, medic primar pneumolog

Medicul precizează că pericardita poate fi provocată de infecții bacteriene fungice și virale, deși pericarditele virale sunt mai frecvente ca acelea bacteriene, atât la adulți, cât și la copii.

„Infecția care afectează pericardul si care duce la acumularea revărsatului pericardic poate evolua rapid, în lipsa tratamentului, la tamponada cardiacă si poate provoca moartea.”

Dr. Daniela Chiriță, medic primar pneumolog

Managementul pericarditelor infecțioase la copii se face în funcție de cauza pericarditei și de rapiditatea acumulării fluidului pericardic. Tratamentul presupune controlul durerii, tratamentul suportiv și tratamentul antibiotic, dacă este necesar. De asemenea se poate face drenaj pericardic dacă este necesar.

„Aproape toți pacienții cu pericardită virală fără miocardită concomitentă se recuperează complet dacă nu apar complicații. Decesul poate surveni în cazul de tamponadă pericardică sau din cauza afectării sistemice în cadrul infectării virale“, completează dr. Daniela Chiriță.