Tenul tern, pielea uscată, cearcănele și buzele crăpate sunt prezentate pe rețelele sociale drept semne ale unui nivel scăzut de feritină, proteina care stochează fierul în organism. Medicii avertizează însă că aceleași modificări apar și în bolile tiroidiene, în unele afecțiuni autoimune și la perimenopauză.
Expresia „ferritin face”, care s-ar traduce prin „fața lipsei de feritină”, nu este un termen medical și nu descrie un set fix de simptome, ci reunește sub o singură etichetă mai multe trăsături care intră în categoria generală a aspectului obosit.
Fierul este necesar pentru numeroase procese din organism, iar unul dintre cele mai cunoscute este formarea hemoglobinei, proteina din globulele roșii care transportă oxigenul de la plămâni către țesuturi. Deficitul acestui mineral este foarte frecvent, trece adesea neobservat mult timp și reprezintă cea mai frecventă cauză de anemie, adică de scădere a concentrației hemoglobinei din sânge.
Cele mai expuse sunt femeile de vârstă fertilă, din cauza pierderilor menstruale, gravidele, persoanele care nu consumă carne, donatorii de sânge, sportivii care practică sporturi de anduranță și cei care au trecut printr-o operație de micșorare a stomacului.
Pielea și părul se schimbă abia în formele avansate
Paloarea feței, semnul cel mai des asociat cu nivelul scăzut de feritină în clipurile video de pe Tiktok, apare de regulă abia după ce deficitul a produs anemie. Când nivelul hemoglobinei scade, țesuturile primesc mai puțin oxigen, iar pielea își pierde culoarea. Aspectul tenului depinde însă de prea mulți factori. Medicii examinează mai degrabă interiorul pleoapei de jos, care în mod normal este rozaliu, și mucoasa de sub limbă, unde paloarea se vede mai clar.
Fierul este necesar și țesuturilor care se refac continuu, iar deficitul prelungit poate deveni vizibil la nivelul părului și unghiilor. Părul se poate subția, se poate rupe mai ușor sau poate începe să cadă difuz, în timp ce unghiile pot deveni fragile și pot crește mai lent.
Pot apărea și fisuri dureroase la colțurile gurii, cunoscute drept cheilită angulară, deși nici acest semn nu este specific lipsei de fier. Când un pacient ajunge la dermatolog pentru căderea părului, analizele recomandate pot include și feritina, pentru a verifica dacă rezervele de fier sunt scăzute.
Citește șiCum se tratează anemia? De la vitamine pentru anemie, până la transfuzii de sânge și transplantPrimele semne nu apar de obicei pe față
Înainte să apară modificări vizibile la nivelul părului sau unghiilor, deficitul de fier poate da simptome mai puțin specifice. Oboseala și scăderea toleranței la efort sunt printre cele mai frecvente. Unele persoane observă că rămân fără aer mai repede sau că inima le bate mai tare la activități care înainte nu le puneau probleme.
Pot apărea și amețeli, dureri de cap, senzația de mâini și picioare reci sau dificultăți de concentrare. Mai puțin obișnuită, dar caracteristică deficitului de fier, este pofta de gheață, cretă ori alte substanțe care nu sunt alimente, fenomen numit pica. La unele persoane apar și somn agitat, sindromul picioarelor neliniștite sau o dispoziție mai proastă.
Pentru că simptomele se instalează treptat și pot avea numeroase alte cauze, sunt ușor de pus pe seama stresului, a lipsei de somn sau a unei perioade mai solicitante. Deficitul poate rămâne astfel nediagnosticat mult timp, mai ales dacă anemia nu s-a instalat încă.
Ce probleme poate semnala respirația grea? De la astm și afecțiuni ale inimii la anemie și anxietate
Citește articolulAceleași semne pot apărea și în cazul altor boli
Judith Hellman, dermatolog în New York și profesor asociat de dermatologie la Mount Sinai, atrage atenția, pentru „The Washington Post“, că hipotiroidismul poate provoca piele uscată, căderea părului, oboseală și lipsă de energie, simptome foarte asemănătoare celor întâlnite în deficitul de fier.
Imo Akpan, hematolog la NewYork-Presbyterian și profesor asociat de medicină la Columbia University Irving Medical Center, menționează și unele boli autoimune, printre care sindromul Sjögren, în care sistemul imunitar atacă glandele care produc lacrimi și salivă. Doris Day, dermatolog și profesor clinic la NYU Langone Medical Center, spune că modificări asemănătoare la nivelul pielii și părului pot apărea și la perimenopauză.
Tocmai pentru că aceste manifestări au numeroase cauze posibile, Shannon Dowler, medic de familie și membră în consiliul de administrație al American Academy of Family Physicians, recomandă evitarea suplimentelor cu fier înainte de confirmarea deficitului prin analize. Excesul poate provoca leziuni severe ale tractului digestiv, iar în doze mari poate deveni toxic.
Poți avea deficit de fier și fără anemie
Deficitul de fier nu duce imediat la anemie. Organismul începe mai întâi să consume rezervele pe care le are, iar hemoglobina poate rămâne o perioadă în limite normale. Din acest motiv, o hemogramă obișnuită nu exclude un deficit aflat într-un stadiu incipient. Anemia apare mai târziu, după ce rezervele s-au redus suficient de mult încât organismul nu mai poate produce hemoglobină în cantitatea necesară.
Pentru evaluarea rezervelor de fier se măsoară feritina, deoarece este un indicator mai util decât fierul seric ca analiză separată. Feritina poate fi scăzută înainte ca hemoglobina să se modifice, motiv pentru care deficitul de fier poate fi depistat chiar și la o persoană care nu are încă anemie.
Interpretarea feritinei are însă și o limită. Nivelul proteinei crește în timpul inflamației, astfel că o valoare aparent normală sau chiar crescută nu exclude întotdeauna deficitul de fier. Dacă există suspiciuni, medicul poate lua în calcul și alte analize, precum saturația transferinei și markerii de inflamație, pentru a stabili mai corect dacă rezervele sunt într-adevăr suficiente.
Citește șiLipsa de fier poate ascunde tumori maligne, hemoragii sau ulcerUn rezultat normal depinde de pragul folosit
Potrivit ghidului Organizației Mondiale a Sănătății, la adulții aparent sănătoși o feritină sub 15 micrograme pe litru indică deficit de fier. În cazul unei infecții sau a inflamației, interpretarea este mai dificilă, deoarece feritina poate crește chiar dacă organismul are prea puțin fier.
Limita de 15 micrograme pe litru este însă considerată prea scăzută de numeroși specialiști. British Society of Gastroenterology arată că o valoare sub 15 corespunde unor rezerve practic epuizate, în timp ce sub 30 micrograme pe litru acestea sunt, în general, deja reduse.
Un studiu publicat în 2025 în The Lancet Global Health, care a analizat date de la peste 13.800 de femei din 12 țări, a scos la iveală că hemoglobina începea să scadă atunci când feritina cobora în jurul valorii de 24,8 micrograme pe litru. Aplicarea acestui reper a identificat deficitul la 36% dintre femei, comparativ cu 20,1% atunci când a fost folosit criteriul OMS.
Autorii studiului atrag atenția că valoarea de 15 micrograme pe litru se bazează pe recomandări mai vechi formulate în principal prin consensul experților. Cercetările recente încearcă să stabilească limite pornind de la modificările care apar în organism pe măsură ce fierul se epuizează, însă OMS nu și-a schimbat până acum criteriul oficial.
Pe buletinele de analize, feritina poate fi exprimată în nanograme pe mililitru sau în micrograme pe litru. Numeric, cele două unități sunt echivalente, astfel că 30 ng/mL înseamnă 30 µg/L. Intervalul considerat normal poate varia de la un laborator la altul și nu coincide întotdeauna cu valorile folosite de medici pentru identificarea unui deficit.
Cum se tratează deficitul de fier
Înainte de alegerea tratamentului trebuie identificată cauza pentru care rezervele de fier au scăzut. Uneori explicația este un aport insuficient din alimentație sau pierderea de sânge prin menstruații abundente. În alte situații, fierul nu se absoarbe din cauza bolii celiace, a bolilor inflamatorii intestinale sau după anumite intervenții bariatrice. Și folosirea îndelungată a medicamentelor care reduc aciditatea gastrică, precum omeprazolul, poate favoriza deficitul.
În funcție de vârstă, simptome și istoricul medical, medicul poate căuta și o sursă de sângerare digestivă. Mai rar, pierderea de fier poate fi asociată cu o afecțiune gastrointestinală serioasă, inclusiv un cancer colorectal.
Tratamentul depinde de cât de mult au scăzut rezervele, dacă s-a instalat anemia și de cauza identificată. În formele ușoare, alimentația poate ajuta la creșterea aportului de fier. Surse bune sunt carnea, peștele, leguminoasele și verdețurile. Fierul din produsele animale se asimilează mai ușor decât cel din plante, iar asocierea alimentelor vegetale cu surse de vitamina C poate favoriza absorbția.
Citește șiTop 10 alimente bogate în fier. Ce să mănânci când ai lipsă de fierCând sunt necesare suplimentele cu fier
Atunci când deficitul este mai pronunțat sau a apărut anemia, se folosesc de obicei suplimente cu fier administrate oral. British Society of Gastroenterology recomandă, în general, începerea tratamentului cu o doză zilnică, iar dacă apar efecte adverse, se poate administra o dată la două zile. Comprimatele pot provoca greață, dureri abdominale sau constipație, iar absorbția poate fi redusă dacă sunt luate împreună cu cafea, ceai, calciu ori antiacide.
Fierul poate fi administrat și intravenos atunci când suplimentele orale nu sunt tolerate, nu dau rezultate sau există probleme care împiedică absorbția la nivelul intestinului. Această variantă poate fi recomandată și atunci când rezervele trebuie refăcute mai rapid.
Potrivit American Gastroenterological Association, tratamentul intravenos este indicat dacă feritina nu crește după administrarea orală sau dacă există motive să se creadă că fierul luat pe cale orală nu va fi absorbit suficient.
