„Durerea de spate m-a țintuit la pat. E înfiorător să trăiești așa!” Cum a ajutat-o terapia durerii să scape de suferință
O hernie de disc foarte dureroasă i-a reorganizat cu totul viața lui Erzsebet Pop în ultimul an și jumătate. La ora prânzului, ca un ceasornic, durerea de spate o imobiliza la pat până a doua zi. Viața nu trebuie să se învârtă în jurul durerii, a aflat de curând, când l-a cunoscut pe doctorul Dan Dîrzu, de la Spitalul Cluj Regina Maria, unul dintre puținii specialiști în terapia durerii din România. Când tratamentele clasice cu pastile sau creme antiinflamatoare nu dau rezultate, există și alte opțiuni terapeutice: de la infiltrații și până la implanturi care te scapă de suferință.
Erzsebet Pop are 62 de ani și trei hernii de disc în zona lombară, iar una dintre ele o supăra foarte tare de circa un an și jumătate. În tot acest timp, a încercat nenumărate medicamente antiinflamatoare, plasturi pentru durere, comprese, creme, geluri, kinetoterapie, fizioterapie, masaj medical și tratamente naturiste. „La început, erau foarte bune. Două-trei săptămâni mă simțeam bine. Pe urmă, gata! Nu mai trecea durerea cu nimic”, a povestit femeia pentru Smart Living.
„După ora amiezii, eram blocată în casă”
Durerea i-a reorganizat întreaga viață. Toate activitățile care implicau stat în picioare sau mers trebuia să le planifice în primele ore ale dimineții. Atunci reușea să facă piața, să gătească, să facă ordine și curățenie în casă.
„După ora 13.00-13.30, nu mai puteam să stau în picioare. Îmi apărea o durere puternică pe partea stângă, undeva în mijlocul fesei, iar pe pulpă și pe gambă simțeam o contractură foarte puternică. Nu mai puteam umbla. Era îngrozitor”, își amintește Erzsebet Pop.
Toată treaba trebuia să o facă repede și să cuprindă cât poate până la amiază. Când se uita la ceas și vedea că se apropie ora 13.00, intra în panică, pentru că știa ce o așteaptă. Durerea începea la oră fixă, iar piciorul stâng i se contracta atât de tare, încât nu mai reușea să stea în picioare.
„Nici măcar pe scaun nu mai puteam să stau. Trebuia să mă întind în pat și acolo rămâneam până seara. După 10-15 minute de repaus la orizontală, începea să mi se decontractureze musculatura sau nervii din picior, nu știu. După încă o oră, puteam să mă ridic la toaletă sau la bucătărie pentru un pahar de apă, dar durerea era acolo în continuare și nu ceda cu nimic, nici măcar după câteva ore de stat în pat. Practic, de la ora aceea, eu trebuia să rămân în pat. Seara, pe la 19.00-20.00 mă ridicam să mănânc și, pe urmă, iarăși mă culcam. Dimineața eram mai bine, dar numai câteva ore”, detaliază Erzsebet.
Medici, investigații și tratamente fără efect
Erzsebet a consultat mai mulți reumatologi și neurologi din Cluj, orașul în care locuiește, dar nimeni nu i-a oferit un remediu eficient pe termen lung. „Fiecare îmi dădea câte un tratament, dar medicamentele nu au mai avut niciun fel de efect în ultima jumătate de an. Eram tot timpul amețită de la medicamentele date de neurolog, dar durerea mea era tot acolo”, își amintește femeia.
Mai întâi, în mai 2020, Erzsebet a mers la un reumatolog, iar tratamentul primit de la acesta a avut efect circa trei luni. Apoi, în octombrie 2020, același medic i-a prescris alte pastile, dar și fizioterapie. S-a simțit bine în prima lună de tratament, dar durerea a revenit apoi.
Erzsebet a hotărât să meargă și la un neurolog, care i-a recomandat investigații radiologice și imagistice. Pentru că avea amorțeli, a făcut și o electroneuromiografie, investigație care evaluează funcția nervilor periferici. „A ieșit bine. Neurologul mi-a spus că nu există afectare de nerv sciatic pe picior, în jos. Durerea mea ar fi fost cauzată de terminațiile nervoase mai mici din jurul coloanei, terminații pe care presa hernia”, detaliază femeia.
Operația de hernie de disc nu era o urgență, a concluzionat neurologul după toate analizele. I-a recomandat să amâne intervenția cât poate și să încerce alte soluții terapeutice. Și de la acesta a primit un tratament pentru trei luni, dar fără rezultate.
„Kinetoterapia parcă mi-a făcut mai rău”
În mai 2021, a mai făcut o tură de fizioterapie, iar în august, a consultat și un neurochirurg. Și acesta i-a confirmat că operația poate fi amânată și că, oricum, este posibil să nu o ajute prea tare. I-a recomandat să mai aștepte și să încerce kinetoterapie. „Am făcut mai multe ședințe și m-am simțit destul de bine cam trei săptămâni – o lună, dar numai atât. Trebuia să continui, dar nu am găsit clinici care să deconteze ședințele și erau costisitoare pentru mine, așa că m-am oprit”, își amintește Erzsebet.
În februarie 2022, a făcut a treia tură de fizioterapie, combinată cu kinetoterapia. „Nu m-a ajutat, ba parcă mi-a făcut mai rău. Poate nu au fost exercițiile potrivite sau nu au fost suficiente, nu știu de ce nu au avut efect. Am încercat și masaj medical, dar nu mi-a mers bine”, spune Erzsebet Pop.
Durerea de spate este cauza principală de dureri cronice, potrivit unui studiu publicat de BMC Public Health. Ea este urmată de durerile de articulații, apoi de cap și gât. Cauzele cele mai frecvente ale durerii cronice sunt problemele spinale precum hernia de disc, traumatismele și intervențiile chirurgicale.
Citește aici despre diferitele cauze ale durerilor de spate și opțiunile de tratament pentru ele.
Terapia durerii, drumul spre o viață fără suferință
Când a rămas fără opțiuni terapeutice pentru pacienta sa, reumatologul i-a recomandat să încerce terapia durerii la Spitalul Cluj Regina Maria, cu dr. Dan Dîrzu, doctor în științe, medic primar anestezie și terapie intensivă.
„Nu știam atunci ce înseamnă terapia durerii și că există specialiști în așa ceva, dar mi-am pus toată speranța în varianta aceasta. Doamna doctor de la reumatologie mi-a explicat că este o terapie relativ nouă și că nu sunt prea mulți medici care o practică, dar că a auzit că doctorul Dan Dîrzu est foarte bun. «Dânsul vă poate ajuta cu durerea»”, mi-a spus”.
Așa cum îi spune și numele, terapia durerii evaluează și tratează durerile cronice care provoacă suferință. Ea este, într-adevăr, o specialitate relativ nouă în România, dar și în lume, a explicat pentru Smart Living doctorul Dan Dîrzu. Medicii care practică terapia durerii, anesteziști de regulă, dar și din alte specialități medicale, sunt foarte puțini în țara noastră. La fel de puțini sunt și bolnavii cu dureri cronice care știu despre existența acestei specialități.
„În România, terapia durerii este aproape inexistentă ca specialitate medicală. De obicei, pacienții ajung la mine după ce au epuizat alte soluții. Abia atunci când sunt dezamăgiți de efectul unor tratamente sau când medicii lor au epuizat soluțiile terapeutice ajung să afle că există această specializare de terapie a durerii”, detaliază dr. Dîrzu, specializat la Budapesta.
Ne străduim să creăm și în România specialitatea de terapia durerii. În acest demers, am înființat Asociația Română de Anestezie Regională şi Terapia Durerii, care este afiliată la Societatea Europeană de Anestezie Regională (ESRA).
Dr. Dan Dîrzu, doctor în științe, medic primar anestezie și terapie intensivă, specialist în terapia durerii
Opțiuni de tratament pentru durerea cronică
Durerea cronică poate avea localizări multiple și cauze numeroase, de la herniile de disc și până la afecțiuni oncologice. Opțiunile terapeutice nu se limitează la diversele pastile împotriva durerii, precum antialgicele și antiinflamatoarele. Uneori, acestea pot fi suficiente pentru a scăpa de suferință, dar sunt situații precum cea a lui Erzsebet în care avem nevoie de alte soluții.
De la caz la caz, se poate recurge la infiltrații cu diverse medicamente, proceduri de ablație a nervilor care provoacă durere sau chiar dispozitive care se implantează sub piele. „Fiecare dintre aceste opțiuni terapeutice are indicație clară care vine numai în urma unui consult”, precizează medicul anestezist.
Aproape unul din cinci adulți din Europa se confruntă cu dureri cronice de intensitate moderată sau severă care le afectează calitatea vieții sociale și profesionale, semnalează un studiu publicat în revista de specialitate European Journal of Pain. Foarte puțini primesc îngrijiri de la specialiști în terapia durerii și aproape jumătate (40%) au primit tratamente nepotrivite, potrivit aceleiași cercetări.
„Nu mai suport durerea!” Efectele psihice pot fi copleșitoare
La prima consultație cu doctorul Dan Dîrzu, Erzsebet a venit pregătită cu un dosar medical în care a adunat toate investigațiile și rețetele primite de-a lungul timpului. I-a înșirat toate medicamentele pe care le-a luat, apoi i-a povestit despre fizioterapie, kinetoterapie și tot ce a încercat ca să scape de durere. „«Nu mai suport durerea», i-am spus, cu ochii în lacrimi. Dânsul m-a ascultat cu foarte multă răbdare, a citit toate hârtiile pe care le adunasem în dosar de la ceilalți medici, s-a uitat și pe cele trei RMN-uri pe care le aveam acolo, pe radiografii și pe analize făcute”, își amintește femeia.
Erzsebet Pop a fost un caz „clasic” de pacient care trăiește cu dureri chinuitoare de la o hernie de disc, potrivit medicului Dan Dîrzu. „Pacienții care vin la mine au mare nevoie de ajutorul unui specialist de terapia durerii fiindcă viața lor este sever afectată de durere. Indiferent de cauza ei, mulți pacienți ajung să nu mai fie funcționali. Toată viața lor se învârte în jurul durerii. Prin același lucru trecea și doamna Pop”, spune specialistul.
Când trăiești ani de zile cu o durere, ea ajunge să te caracterizeze. Devii un om pe care îl doare tot timpul ceva, dar nu este normal să fii caracterizat de durere. «Cine e?», «A, omul acela pe care îl doare tot timpul ceva.»
Dr. Dan Dîrzu, doctor în științe, medic primar anestezie și terapie intensivă, specialist în terapia durerii
Durerea este mai mult decât o senzație fizică neplăcută. „Ea influențează nivelul serotoninei și dezechilibrează mediatori chimici din organism. De aici, poate apărea și o afectare psihică de tipul anxietății și depresiei”, detaliază dr. Dîrzu.
Durerea cronică este o boală
Pentru cei care se confruntă cu durerea, experiența poate fi copleșitoare. „Am avut o pacientă din Brașov cu o nevralgie de trigemen, una dintre cele mai dureroase patologii. Se mai numește și «boala sinucigașilor», pentru că unii oameni ajung să-și ia viața din cauza durerilor violente pe care le au. Pacienta era greșit pusă pe tratament psihiatric după ce primise un diagnostic de tulburare anxioasă și depresivă, din motiv că somatizează durerea (n.r. – are simptome în absența unei cauze medicale). În realitate, era invers: durerea nu apăruse pe fondul unei somatizări, ci anxietatea și depresia erau cauzate de durere. După o serie de trei infiltrații, am oprit tratamentul antidepresiv și a redevenit un om normal, cu o viață normală”, povestește medicul Dan Dîrzu.
Cazuri ca acesta sunt multe, mai spune specialiștilor, fiindcă oamenilor, dar și medicilor uneori, le este foarte greu să accepte că durerea cronică poate exista în absența unei leziuni cunoscute. „Cel mai bun exemplu este durerea pelvină. De multe ori, ea este pusă pe seama endometriozei. Da, și aceasta poate fi o cauză, dar există durere pelvină care nu are neapărat o cauză cunoscută”, completează medicul.
Oamenii au nevoie să li se explice cauza durerii. Altfel, le este foarte greu să accepte diagnosticul de durere cronică și să înțeleagă că aceasta trebuie tratată. Ea are mecanisme diferite de apariție, dar, în cele din urmă, este o boală și trebuie tratată ca atare.
Dr. Dan Dîrzu, doctor în științe, medic primar anestezie și terapie intensivă, specialist în terapia durerii
Cum ajută infiltrațiile în terapia durerii
În urma consultației, Erzsebet Pop a primit indicație pentru o procedură indicată frecvent în herniile de disc, numită infiltrație transforaminală. „Domnul doctor mi-a povestit în amănunt, cu foarte multă răbdare, ce înseamnă această infiltrație și am fost de acord să încercăm. Pe data de 23 mai 2022, am făcut o internare de zi. Mi-a injectat mai întâi o substanță de contrast ca să se vizualizeze mai bine unde este leziunea și unde trebuie să injecteze medicamente. Era în sala de intervenție și un medic radiolog, cu care se consulta ca să poziționeze acul în locul exact”, își amintește Erzsebet.
Infiltrațiile lombare pot trata sau, cel puțin, ameliora durerile lombare, durerile de tip sciatică și pe cele de la nivelul coapsei.
Medicul Dan Dîrzu explică detaliat cum decurge injectarea și ce implică: „Sub ghidaj radiologic, introducem un ac în orificiul prin care nervul iese din coloana vertebrală și injectăm mai multe medicamente exact la locul herniei de disc”.
Inițial, se administrează un anestezic local cu efect foarte rapid, astfel încât pacientul să scape de durere imediat după injectare – dacă injecția a fost efectuată în locul potrivit și acela era sursa durerii. Efectul acestui prim anestezic este scurt, de numai o oră. Apoi, se injectează un alt anestezic, al cărui efect se instalează puțin mai târziu, dar care durează 4-6 ore. Simultan, se administrează și un antiinflamator steroidian al cărui efect apare după două-trei zile și ajunge la efectul maxim după două săptămâni. Acesta este momentul la care pacientul simte efectul maxim al procedurii.
Infiltrațiile au și scop diagnostic
Injectările nu au numai scop terapeutic, ci și de a identifica exact sursa durerii pacientului. „El vine cu o durere de spate, dar la acest nivel sunt mai multe surse de durere. Poate fi vorba despre un disc intervertebral care apasă pe unul sau mai mulți nervi, te poate durea o articulație sau musculatura. Cu ajutorul infiltrațiilor, putem stabili exact sursa durerii. Anestezicul se injectează într-o zonă țintită, lângă un nerv sau într-o articulație. Dacă pacientului îi dispare durerea în urma acestei injecții, vom ști că acel nerv sau acea articulație era sursa durerii cronice. Odată ce înțelegi de ce îl doare pe pacient, poți să tratezi mai departe”, explică dr. Dan Dîrzu.
În funcție de indicația infiltrațiilor, injectările pot fi interlaminare, trasforaminale, injectări ale articulațiilor zigapofizare sau bloc de ram median, injectări caudale, perineurale, injectari ale plexurilor simpatice, etc.
„Mă simt ca la 40 de ani”
Procedura nu a fost dureroasă, spune Erzsebet. Singurul moment în care a simțit un disconfort a fost atunci când medicul a introdus substanța de contrast, dar pentru numai un minut. „Am coborât singură de pe masa de intervenție, sprijinită de domnul doctor și de o asistentă. Când m-am dat jos, eram puțin amorțită, dar după cinci minute mă simțeam mult, mult mai bine. M-am dus în salon pe picioarele mele, singură. Cu fiecare pas ce-l făceam simțeam că mi-e mai bine, mai bine”, își amintește femeia.
S-a externat în aceeași zi cu intervenția, seara, iar când a ajuns acasă, simțea foarte puțin un punct mai sensibil la locul înțepăturii. „A doua zi, am fost ca nouă. Mă simțeam ca la 40 de ani. Eram foarte bine!”, completează Erzsebet.
La câteva săptămâni de la intervenție, spune că este incomparabil mai bine decât înainte. Contracțiile musculare care o deranjau atât de tare au dispărut complet, la fel ca și durerile din fesa stângă care nu o lăsau să stea în picioare. Mai simte doar ocazional o amorțeală pe picior, de la genunchi în jos.
„Acum, pot să ies din casă toată ziua. Nu mai sunt legată de pat. Locuiesc la bloc, la etajul 2, și acum pot să urc scările fără nicio problemă. Înainte, când urcam la amiază, mă țineam de balustradă și mă târam pe scări în sus. Când ajungeam în casă, primul lucru pe care îl făceam era să mă întind în pat. De multe ori, nici măcar nu puteam să mă dezbrac de hainele de stradă până nu stăteam măcar o jumătate de oră întinsă. Abia apoi mă dezbrăcam și mă așezam înapoi în pat”, povestește femeia.
După aproape doi ani de suferință, viața normală pe care o duce acum îi era de neimaginat. Singura restricție pe care o are este să nu ridice greutăți mari. Pentru a menține rezultatele infiltrației, medicul Dan Dîrzu i-a recomandat pacientei sale să urmeze ședințe de kinetoterapie.
Terapia durerii prin ablație cu radiofrecvență
Sunt situații în care durerea cronică nu poate fi stopată nici cu medicamente, nici cu infiltrații. În astfel de cazuri, se poate recurge la proceduri prin care nervii sunt opriți din a mai transmite durerea. Una dintre ele este ablația cu radiofrecvență. „Prin această procedură, este ca și cum am arde nervul, doar că este un tip de arsură specială, care se realizează la o temperatură mai mică. Durerea cronică este tratată astfel pentru o perioadă de 6-9 luni sau chiar definitiv”, detaliază dr. Dan Dîrzu.
Ablația cu radiofrecvență este folosită cel mai frecvent în tratamentul durerii cronice date de artroze ale articulațiilor zigapofizare. „Acestea sunt articulații mici de la nivelul coloanei vertebrale, mari generatoare de dureri de spate. Mulți dintre pacienții care acuză dureri de coloană au acest tip de artroză. Articulațiile se uzează ușor, iar prin ablația cu radiofrecvență, pot fi arși cei doi nervi aferenți fiecăreia dintre ele, astfel încât pacientul să nu mai simtă durere”, explică specialistul.
Terapia durerii prin crioablație
O altă procedură minim invazivă utilizată în terapia durerii cronice este crioablația. Prin această intervenție, este „înghețat” nervul aflat la sursa durerii.
„Crioablația este o tehnică foarte modernă și va deveni tot mai utilizată, fiindcă nervul tratat se reface mai bine ulterior procedurii. Mulți dintre nervii care generează durere pacienților au și funcție motorie. Dacă întrerupem permanent un astfel de nerv, pacientul poate ajunge să nu-și mai miște porțiunea afectată a corpului, lucru care nu este de dorit. Prin această procedură, nervul tratat își revine după câteva luni și, foarte important, nu va mai provoca durere”, detaliază dr. Dan Dîrzu.
Crioablația este utilă în tratamentul durerilor cauzate de neuropatiile periferice. Acestea sunt tulburări ale sistemului nervos determinate de lezarea sau disfuncția unuia sau mai multor nervi periferici. Pe lângă durerile resimțite în membre, neuropatiile periferice provoacă slăbiciune musculară, tremur, amorțeli și furnicături. „Nervii periferici au și o componentă motorie, iar crioablația are avantajul că nu-i distruge definitiv”, explică medicul Dan Dîrzu.
Citește aici ce înseamnă neuropatia periferică, de ce apare și cum se manifestă.
Terapia durerii cu implanturi
Pentru tratamentul durerii cronice, se poate recurge și la implanturi speciale, cum ar fi stimulatoarele spinale, stimulatoarele de nerv periferic (neuromodulare) și pompele implantabile intratecale. Aceste dispozitive sunt disponibile și în România, dar nu toate pot fi decontate prin sistemul de asigurări de stat.
Stimulatorul spinal este compus din unul sau doi electrozi metalici conectați la un aparat. Aceștia realizează o stimulare electrică a nervului care produce durere.
„Dispozitivul este asemănător stimulatorului cardiac, doar că cel spinal stimulează coloana și elimină durerea provocată de nervii spinali. Pacienții rămân cu o senzație de amorțeală, pe care unii pot să nu o tolereze. Alții, în schimb, sunt de părere că amorțeala este mai bună decât durerea”, detaliază dr. Dîrzu. Stimulatoarele spinale sunt utile pacienților care au avut intervenții pe coloana vertebrală în antecedente și chirurgia nu mai poate aduce beneficii.
Pompa intratecală este un alt tip de implant utilizat în terapia durerii. Dispozitivul este rotund, metalic, de dimensiunea unui puc de hochei și se implantează între mușchii și pielea abdomenului. Pe cale chirurgicală, pompa se conectează la un cateter (tub subțire) poziționat în spațiul intratecal al măduvei spinării – cel care înconjoară măduva spinării. Dispozitivul poate fi programat să elibereze treptat medicație antialgică sau antiinflamatoare, în cantități diferite și în momente diferite ale zilei. „Pompele intratecale sunt recomandate pacienților care au durere secundară cancerelor”, spune dr. Dan Dîrzu.
Tipul de intervenție sau dispozitivul cel mai eficient în terapia durerii este stabilit întotdeauna împreună cu specialistul în terapia durerii, în urma unei consultații și a unor investigații, după caz.