Noul sezon de gripă se anunță sever. Recomandările pentru vaccinarea antigripală se schimbă

După un sezon gripal aproape inexistent, trebuie să ne așteptăm la unul sever în această iarnă, avertizează specialiștii. Sunt semnale care anunță o circulație intensă a virusurilor gripale și a unei tulpini foarte periculoase pentru vârstnici. Răspândirea redusă a gripei din sezonul anterior a scăzut imunitatea întregii populații la aceste virusuri, ceea ce o face mai vulnerabilă la complicațiile bolii. Un procent cât mai mare din populație ar trebui să primească vaccin antigripal în acest sezon, recomandă medicii.

Majoritatea țărilor europene au înregistrat cazuri puține de gripă în această toamnă, dar primele semnale anunță un sezon gripal intens, avertizează reprezentanții Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC), citați de Reuters. Circulația intensă a virusurilor gripale a fost observată deja în Croația, „neobișnuit de devreme”. 

Printre cazurile înregistrate pe teritoriul UE la debutul noului sezon gripal a fost identificat un subtip al virusului A(H3N2) împotriva căruia vaccinurile antigripale au o eficacitate mai scăzută. Specialiștii europeni atenționează că acesta ar putea pune în pericol vârstnicii și alte categorii vulnerabile. „Detectarea timpurie a subtipului A(H3N2) este un indiciu că acest sezon gripal ar putea fi sever, deși nu putem ști cu certitudine cum va arăta”, a declarat Pasi Penttinen, șeful programului ECDC de prevenire și control al gripei. 

„Vedem o activitate neobișnuită a virusurilor”

Nu subestimați pericolul adus de gripă în acest sezon și vaccinați-vă, atrag atenția și specialiștii Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). „Vedem o activitate neobișnuită, în afara sezonului, atât a virusului sincțial respirator, cât și a celor gripale. Nu știm cum și când vor reveni (…). Când circulația virusurilor gripale revine la normal, ea poate avea un tipar neobișnuit din punct de vedere sezonier, geografic. Trebuie să fim foarte prudenți, așa că vaccinați-vă!”, a îndemnat dr. Mike Ryan, directorul executiv al Programului OMS pentru Urgențe Sanitare, într-o videoconferință. 

Măsurile luate împotriva COVID-19 au „șters” de pe lista bolilor sezoniere atât gripa, cât și alte boli respiratorii, cum sunt răcelile provocate de virusul sincțial respirator (RSV). Acesta este al doilea cel mai periculos virus respirator, după cele gripale. El poate produce complicații fatale la bebeluși și la vârstnici. 

Semnale care anunță un sezon gripal intens vin și din Statele Unite, unde sistemele de supraveghere arată o activitate gripală cu 23% mai mare acum,comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. „Cifrele sunt surprinzătoare, fiindcă este cam devreme pentru acest nivel de activitate gripală. Se întâmplă mai devreme decât ar fi de așteptat”, a declarat specialistul american în boli infecțioase David Cennamo, profesor la Rutgers New Jersey Medical School, pentru revista Prevention. 

Imunitatea populației la virusurile gripale a scăzut

Măsurile de distanțare și de protecție impuse în contextul pandemiei de COVID-19 au făcut ca rata de infectare cu virusuri gripale să fie neobișnuit de scăzută în România și pe plan mondial. În sezonul gripal anterior (2020-2021), doar 4 cazuri de gripă au fost confirmate în România cu analize de laborator. Datele Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) arată că nu a existat niciun deces cauzat de gripă. În Europa, scăderea numărului de cazuri de gripă a fost „remarcabilă”, mai mare de 99%, au calculat specialiștii ECDC. 

După un sezon gripal aproape inexistent, ne-am putea confrunta cu o revenire în forță a gripei în lunile următoare, atenționează și Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC) din SUA. „Experții CDC sunt îngrijorați că nivelul scăzut de imunitate al populației la gripa sezonieră ar putea crește riscul de a ne confrunta cu un sezon gripal sever”, declara Rochelle Walensky, directorul CDC, într-o conferință de presă, la începutul lunii octombrie 2021. 

Imunitatea reziduală, aproape inexistentă în noul sezon

Cum ne-a afectat imunitatea absența sezonului gripal anterior a explicat pentru Smart Living medicul Gindrovel Dumitra, vicepreședintele Societății Naționale de Medicina Familiei (SNMF) și coordonatorul Grupului de Vaccinologie din cadrul SNMF. 

După sezoane consecutive de activitate gripală, o parte a populației rămâne cu ceea ce medicii numesc imunitate reziduală. „Anticorpii dobândiți în sezonul anterior, fie prin vaccinare, fie după trecerea prin boală, devin ineficienți în aproximativ 4-6 luni. În unele situații, ca aceea în care vaccinul antigripal se face tardiv (n.r. – către sfârșitul sezonului gripal), acești anticorpi pot să persiste până în lunile de toamnă. Ea poate oferi protecție în prima parte a noului sezon gripal, ceea ce face ca vârful sezonului să fie înregistrat în lunile decembrie-ianuarie”, explică specialistului.

„Pentru că anul trecut am avut un număr foarte mic de îmbolnăviri, este posibil ca noul virus să găsească o populație mai mare fără imunitate reziduală. Singura imunitate reziduală va fi cea asigurată prin vaccinare în sezonul anterior. Într-un sezon cu circulație gripală obișnuită, se adaugă și cea a populației care a trecut prin boală”. 

Dr. Gindrovel Dumitra, vicepreședintele Societății Naționale de Medicina Familiei (SNMF) și coordonatorul Grupului de Vaccinologie din cadrul SNMF

Virusurile gripale se schimbă constant, însă ele pot rămâne destul de asemănătoare de la un sezon la altul. Dacă sistemul imunitar a fost expus în trecut la un virus similar, prin infectare sau prin vaccinare, el îl va recunoaște parțial și va declanșa mecanisme de apărare împotriva lui. „Sunt două tipuri de modificări antigenice suferite de virusurile gripale: shift și drift. Prima duce la apariția în circulație a unui virus gripal complet nou, care găsește populația umană fără nicio protecție reziduală împotriva lui. O astfel de modificare de tip shift a avut loc în anul 2009, când a apărut noul virus A(H1N1)”, detaliază medicul Gindrovel Dumitra. 

Din fericire, asemenea schimbări majore în virusurile gripale se produc mult mai rar decât cele de tip drift, care au loc continuu în timpul replicării virusului. „Mutațiile suferite de virus la nivelul diverselor proteine îi schimbă caracteristicile antigenice, astfel încât virusul din anul următor poate fi unul diferit (situat pe un alt arbore filogenetic față de cel care a circulat în anul anterior) sau poate să aibă o parte dintre caracteristicile virusului de anul trecut și câteva caracteristici noi, dobândite prin mutații. Practic, imunitatea reziduală va exista, dar ea nu va mai fi suficientă în următorul sezon. În cazul unui drift, vom avea un virus aproximativ nou, ca o variantă, prin similitudine cu SARS-CoV-2”, explică în continuare specialistul. 

Dacă virusurile gripale nu suferă o variație majoră, populația generală rămâne cu un anumit nivel de imunitate reziduală din sezonul gripal anterior. „Tocmai această imunitate împiedică evoluția gripei la nivel pandemic în cea mai mare parte a sezoanelor gripale și face ca ea să se limiteze la epidemii. O putem numi imunitate parțială, iar ea este suficientă cât să nu aducă îmbolnăvirile și decesele la nivelul unei pandemii”, potrivit dr. Gindrovel Dumitra. 

Mai multe spitalizări pentru gripă în 2021-2022

În cifre, sezonul gripal care ne așteaptă arată mai rău decât cele din anii anteriori pandemiei, după cum a calculat pentru Statele Unite o echipă de cercetători de la Universitatea din Pittsburgh. Activitatea gripală scăzută din 2020-2021 va duce la o creștere cu aproximativ 25% a numărului de spitalizări în noul sezon dacă rata de vaccinare din SUA și eficiența vaccinurilor antigripale se mențin la același nivel. În scenariul cel mai pesimist, în care va circula o tulpină gripală înalt transmisibilă și rata de vaccinare va fi scăzută, predicția arată că spitalizările cauzate de gripă vor fi de peste două ori mai multe decât în anii anteriori.  

În sezonul gripal anterior, acoperirea vaccinală antigripală în SUA a fost de aproape 59% în populația generală, potrivit datelor CDC. Prin comparație, în România, deși a existat un interes mai mare pentru vaccinarea antigripală pe fondul pandemiei de COVID-19, acoperirea vaccinală în populația generală a fost de numai 12,9%, arată cifrele CNSCBT. În sezonul precedent, acoperirea vaccinală a fost de 7,9%.

Doar o creștere cu 50% a uneia dintre cele două măsuri – rata de vaccinare sau eficiența serurilor – ori cu 25% a fiecăreia dintre ele va putea menține rata spitalizărilor la nivelul din anii anteriori, arată modelul matematic aplicat de cercetători, pentru care au folosit date din toate sezoanele gripale înregistrate între 2009 și 2020. 

„De obicei, o combinație între imunitatea naturală și vaccinare atenuează circulația gripei sezoniere. Dacă nu o avem pe prima, trebuie să ne bazăm mai mult pe vaccinare”. 

Dr. Mark Roberts, directorul Public Health Dynamics Laboratory, de la Universitatea din Pittsburgh, SUA, și coordonatorului studiului Sursa: WebMD

„Am estimat că sezonul gripal 2021-2022 va compensa semnificativ circulația scăzută a virusurilor gripale din sezonul 2020-2021. O rată mai mare de vaccinare antigripală ar putea atenua această creștere a cazurilor de gripă”, susțin autorii studiului publicat pe platforma Medrxiv.org, care pune la dispoziție cercetări medicale nepublicate încă în reviste de specialitate. 

Cine beneficiază gratuit de vaccin antigripal în România

În România, vaccinarea anuală împotriva gripei este recomandată de autoritățile sanitare unor grupe cu risc de complicații, conform recomandărilor OMS și ECDC. Câteva categorii de persoane sunt considerate vulnerabile în fața complicațiilor date de gripă:

• Vârstnicii peste 65 de ani. În cazul lor, intervine fenomenul de imunosenescență, adică îmbătrânirea sistemului imunitar. Reacția imună în fața unui agent patogen de orice fel este mai lentă la ei. Organismul produce mai greu anticorpi, iar vaccinarea le asigură protecția de care au nevoie în eventualitatea unei infectări. Două din trei persoane spitalizate din cauza gripei sunt din această grupă de vârstă;
• Copiii mai mici de 5 ani. În cazul lor, există un risc crescut de complicații, de pneumonie în special. Cei mai vulnerabili sunt copiii cu vârsta sub 2 ani. Sugarii sub 6 luni sunt, de asemenea, o categorie cu risc crescut de complicații. Ei nu pot primi vaccinul antigripal, dar pot fi protejați prin vaccinarea persoanelor din jur, ceea ce se numește „efect de cocon”;
• Femeile însărcinate. În cazul lor, riscul de spitalizare din cauza infecțiilor respiratorii severe în timpul sezonului gripal este de cinci ori mai mare, potrivit unui studiu realizat de Asociația Medicală Canadiană. Gravidele cu afecțiuni respiratorii au și un risc mai mare de complicații la naștere, susține un alt studiu, publicat în revista Colegiului american de Obstetrică și Ginecologie. Vaccinul antigripal se poate face oricând în timpul sarcinii, de la săptămâna 6 până la săptămâna 40;
• Persoanele de orice vârstă (inclusiv copiii) cu boli cronice. Riscul de complicații este mai mare când gripa se asociază cu astmul, cu afecțiuni pulmonare, diabet, boli hepatice și cardiovasculare, boală renală cronică și cu suferințe care provoacă imundeficiență severă (afecțiuni oncologice, HIV netratat sau în stadiu avansat, transplant ș.a.) crește riscul de spitalizare;
• Personalul din domeniul medico-sanitar. 

Acestea sunt categoriile de populație care beneficiază gratuit de vaccin antigripal în România, prin campania derulată anual de Ministerul Sănătății, prin cabinetele medicilor de familie. În luna octombrie 2021, au fost distribuite în cabinetele medicilor de familie din România primele 300.000 de doze de vaccin antigripal. Alte un milion de doze vor ajunge în țară în perioada următoare.

Pandemia de coronavirus schimbă recomandările

Deși se insistă asupra importanței vaccinării antigripale a persoanelor care suferă de boli cronice, aproximativ jumătate dintre copiii și populația adultă activă care necesită spitalizare la terapie intensivă din cauza gripei nu au boli asociate, potrivit informațiilor publicate pe Portalul European de Informații despre Vaccinare. 

În SUA, contextul pandemic a schimbat recomandările cu privire la vaccinarea împotriva gripei. Autoritățile sanitare americane recomandă vaccinul antigripal tuturor categoriilor de populație, începând cu vârsta de 6 luni, inclusiv adulților tineri, sănătoși. „Este de așteptat ca sezonul gripal 2021-2022 să se suprapună cu circulația virusului SARS-CoV-2 care provoacă boala COVID-19. Vaccinarea de la vârsta de 6 luni va reduce prevalența gripei și simptomele care pot fi confundate cu cele de COVID-19. Prevenirea și reducerea severității gripei prin vaccinare va scădea numărul consultațiilor în ambulatoriu, al spitalizărilor și al internărilor în secțiile de terapie intensivă, reducând suprasolicitarea sistemului medical american”, argumentează oficialii CDC reccomandarea. 

„La fel ca în cazul COVID-19, este nevoie ca un număr cât mai mare de oameni să primească vaccin antigripal pentru a asigura protecție celor aflați la risc de complicații”. 

Rochelle Walensky, directorul Centrului pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC), din SUA 

În România, persoanele care nu fac parte din categoriile vulnerabile și nu beneficiază de vaccin antigripal gratuit îl pot achiziționa din farmacii, la un preț care variază de la 52,5 lei la 60 de lei, în funcție de farmacie și de producător. Pentru copii, există o alternativă la serul injectabil: vaccinul antigripal nazal. Prețul acestuia este de două ori mai mare decât al celorlalte tipuri de vaccinuri. Toate sunt disponibile în farmaciile cu circuit deschis. 

Gripa după COVID poate fi severă

Circulația simultană intensă a virusului SARS-CoV-2 și a celor gripale ar putea crește riscul de a contracta o co-infecție gripă-COVID. Cele două infecții respiratorii dezvoltate simultan sunt asociate cu o severitate mai mare și cu o mortalitate crescută, potrivit studiilor care au monitorizat evoluția co-infecțiilor, cum este acesta publicat de Virology Journal. 

Infectarea consecutivă COVID-gripă nu este mai puțin periculoasă decât co-infecția. După valul de COVID-19 înregistrat în această perioadă în România, un sezon gripal intens ar putea avea repercusiuni grave asupra populației. O perioadă îndelungată, sistemul imunitar al celor care au trecut prin infecția cu noul coronavirus este slăbit, iar gripa ar putea evolua sever chiar și la adulții tineri, sănătoși.

„După COVID-19, există o perioadă în care noi spunem că organismul este anergic, adică reacționează cu dificultate sau cu întârziere la un stimul antigenic. Acest lucru determină apariția unui răspuns de apărare diminuat față de un nou agresor. Durata acestei perioade de imunosupresie este variabilă, de la 30 de zile și până la 90 de zile, după cum arată cele câteva studii care au urmărit fenomenul. Probabil că ține foarte mult și de forma de COVID-19 dezvoltată. Practic, când vine o gripă după COVID-19, ea găsește organismul epuizat și, atunci, poate evolua într-o formă severă. Dacă ai scăpat de COVID-19, este posibil ca gripa să aibă urmări grave”, potrivit medicului Gindrovel Dumitra.

„Vaccinarea împotriva gripei și împotriva COVID-19 este cea mai bună cale prin care ne putem proteja sănătatea proprie, a celor dragi și a comunității noastre. Administrarea unui vaccin antigripal și a unuia anti-COVID împreună este sigură și eficientă”, potrivit directorului CDC, Rochelle Walensky.