Echinocțiul de toamnă: la ce să fii atent dacă ți-e greu să accepți sfârșitul verii. Emoțiile s-ar putea să îți transmită ceva util

Dacă te agăți de ideea că vara e specială, că înseamnă libertate, distracție și, deci, speranță, iar atunci când vine sfârșitul verii te întristezi și te întrebi cum o să faci față până în următorul iunie, ar putea fi util să îți observi emoțiile. Ele vorbesc despre nevoile tale, care, de fapt, pot fi satisfăcute și în alt anotimp.

Tuturor ne place în aer liber, să ne putem bucura de mai mult spațiu exterior, să ne mișcăm mai ușor fără haine groase și fără să dârdâim de frig, să stăm serile la terase și să ne lungim la discuții cu prietenii. Dar, pentru unii oameni, vara e mai mult decât atât, prin urmare și sfârșitul verii are o încărcătură emoțională mai mare.

Am întâlnit oameni care se întristau deja de pe la jumătatea lui august, cu gândul la schimbările de dispoziție pe care le anticipau odată cu terminarea verii. Oameni care, prin postările lor de pe rețelele sociale scriau notițe pe care le atribuiau unor date ca 35 sau 41 august, sugerând prelungirea celui mai cald anotimp din an, sau oameni care parcă trăiesc doar vara: pentru ei, orice se află înainte de cele trei luni de vară și după ele e în afara zonei de confort, pentru că se simt blocați în frig, întuneric și muncă.

Se-ntâmplă și la case mai mari. Tristețea sfârșitului de vară sau, cum mai apare scris prin presa internațională, end-of-summer blues, e un subiect menționat în articole semnate de editori de la The Guardian sau Business Insider, care, la fel ca unii dintre cunoscuții mei, nu acceptă că un alt anotimp începe după cele trei luni de vară.

În apărarea verii, unii aduc chiar argumente științifice și spun că, din punct de vedere astronomic, vara începe odată cu solstițiul de vară, care, în emisfera nordică are loc la 20 sau 21 iunie, și se încheie la echinocțiul de toamnă, care este la 22 sau 23 septembrie. În emisfera sudică datele sunt diferite.

De ce e greu de acceptat sfârșitul verii?

Prin urmare, sfârșitul verii nu e ușor de acceptat pentru toată lumea. Unii se plâng de faptul că zilele se scurtează, afară începe să fie din ce în ce mai frig și mai întuneric, că zilele de concediu s-au dus, că totul e, deci, mai deprimant. Practic, se simt mai iritați, mai letargici, mai obosiți și mai somnoroși, mai anxioși sau mai îngrijorați decât vara și au, în general, o dispoziție mai depresivă.

Într-adevăr, la mai toată lumea se poate observa o scădere a energiei și a dispoziției când vine vremea rea, însă acum ne referim nu la motivele pentru care ne simțim așa când plouă, de exemplu, ci la tristețea care apare când anticipăm sezonul rece.

În încercarea de a vorbi despre motivele pentru care sfârșitul verii e greu de acceptat de către unii dintre noi, o să fac câteva speculații. Înainte însă, vreau să fac o mențiune importantă: ipotezele de mai jos nu au legătură cu tulburarea afectivă sezonieră, care este o afecțiune din sfera depresiei, ci se referă doar la tristețe.

1. Asociem toamna cu începutul responsabilităților, chiar dacă acum nu mai suntem elevi

Unii dintre noi au reminiscențe din perioada în care toamna era asociată cu începutul școlii. Chiar dacă acum suntem adulți și, practic, avem responsabilități pe toată durata anului, în continuare ne luăm cele mai multe zile de vacanță pe durata verii, iar când vine toamna avem regrete.

Regrete legate de faptul că ni se termină zilele de concediu, că trebuie să ne întoarcem la un program mult mai structurat și că de-abia în vara următoare o să ne mai bucurăm de plaje și plimbări fără a îngrămădi toate activitățile asociate cu timpul liber în weekenduri.

Pentru părinții care au copii la școală, lucrurile pot fi chiar mai complicate de atât, pentru că există o condiționare în plus: timpul liber trebuie să respecte structura anului școlar, deci nu mai pot să-și ia concediu când vor ei.

De ce nu trebuie să fie așa: Avem din ce în ce mai multă libertate în luarea zilelor de concediu ca angajați, așa că nu e obligatoriu ca vacanțele să fie înghesuite numai vara. Dacă te știi mai sensibil la sezonul rece, îți poți păstra niște zile libere și pentru această perioadă, ca să nu mai simți că trăiești doar vara.

• Citește și: Locuri superbe de vizitat toamna în România. Ce destinații de poveste să treci pe lista de vacanță

2. Nu mai petrecem atât de mult timp în aer liber, deci ne simțim mai puțin liberi

Indiferent cât de sedentari am fi, vara petrecem mai mult timp afară. Chiar dacă nu practicăm un sport anume, măcar ne întâlnim cu prietenii la terase și mergem mai des în parcuri, iar unii dintre noi ies mai des în natură. În plus, simplul fapt că purtăm mai puține haine înseamnă că ne mișcăm mai liber, mai comod, că ne mișcăm mai ușor prin lume. Pentru unii oameni, hainele groase și frigul înseamnă un mare disconfort, așa că e suficient doar să anticipezi momentele în care va fi frig ca să te indispui.

De ce nu trebuie să fie așa: Chiar dacă frigul ne ține mai mult în case, asta nu înseamnă că nu putem să ieșim afară la plimbări sau să ne întâlnim cu prietenii. Ok, întâlnirile nu vor mai avea loc la terase, dar există o mulțime de alte variante. În plus, mai ții minte cât de mult îți doreai în pandemie să ieși din casă (uneori doar pentru că nu îți era permis)? Ce-ar fi ca și toamna și iarna să adopți aceeași atitudine și să-ți iei o cafea la pachet, de care să te bucuri în timp ce iei la pas cartierul preferat?

3. Ne întâlnim mai rar cu prietenii

E mult mai simplu să ieși la o terasă, singur sau cu încă cineva, și să trimiți un mesaj scurt prin care să chemi și alți cunoscuți. Și, atunci când masa e plină și fiecare mai aduce pe câte cineva, e mult mai ușor să întâlnești oameni noi. Când e cald, e la îndemână să te întâlnești cu prietenii afară, pe când, atunci când vine toamna și-apoi iarna, e ceva mai complicat să te vezi în interior cu aceiași oameni.

De ce nu trebuie să fie așa: Într-un fel, e firesc să duci dorul efervescenței din serile de vară, când simți că viața e infinită la terasele la care se râde și se spun povești. Totuși, atunci când inviți pe cineva în intimitatea casei tale – la un vin fiert, un film sau să gătiți ceva și să jucați un boardgame – poate fi mult mai intim decât la terase. Nu există niciun motiv pentru care nu poți să-i chemi pe oamenii cei mai apropiați la tine sau să nu mergi în vizită la ei, în așa fel încât toamna și iarna să nu fie egale cu singurătatea.

4. Nu ai apucat să faci tot ce ți-ai propus pentru vară

Dacă trăiești doar trei luni pe an, s-ar putea să vrei să faci cam multe lucruri vara. Prea multe. Cauți să înmagazinezi energie care să te țină tot anul, însă lucrurile nu funcționează deloc așa, pentru că nu suntem ca urșii care acumulează grăsime ca să aibă din ce să supraviețuiască peste iarnă. De fapt, cred că inclusiv la urși a cam dispărut fenomenul hibernării. Așadar, e cam multă presiune pe bietele trei luni de vară, dacă îți propui să faci în ele cât pentru un an întreg. Nu e de mirare că, la sfârșitul verii, rămâi cu regrete.

De ce nu trebuie să fie așa: Când înveți să ai activități plăcute și în afara celor trei luni de vară, nu mai pui atât de multă presiune pe tine și, în loc să vrei să bifezi vacanțe, cărți sau întâlniri, ai mai mari șanse să te relaxezi. Dacă ar fi să te gândești la trei activități pe care ai putea să le ai și toamna, iarna sau primăvara, care ar fi ele?  

5. Ne plictisim

Unii oameni se simt pierduți când nu mai sunt stimulați, când nu mai merg la petreceri sau plimbări la fiecare sfârșit de săptămână. Ce știm să facem în interiorul casei, atunci când rămânem singuri sau doar cu membrii familiei restrânse?  

Filosoful Bertrand Russell vorbește, în cartea În căutarea fericirii, despre puterea și importanța plictisului. El spune că a suporta plictisul este esențial pentru o viață fericită și că tinerii și copiii ar trebui încurajați să-i înțeleagă importanța și să-l accepte. „Prea multe călătorii, o prea mare varietate de impresii nu sunt benefice pentru cei tineri, făcându-i, pe măsură ce cresc, să devină incapabili de a suporta monotonia rodnică”, spunea el, înainte să apară toate trendurile de parenting care promovează același lucru: copiii trebuie stimulați, dar într-un mod echilibrat, lăsând loc și activităților nestructurate, care permit copilului să se plictisească și să devină creativ. Iar copilul creativ rămâne un adult creativ.

De ce nu trebuie să fie așa: Dacă suntem familiarizați cu a ne găsi resurse de petrecere a timpului de unii singuri sau în cadru restrâns, n-o să ne mai speriem de venirea sezonului rece. Toamna poate să fie momentul oportun să înveți ceva, să te înscrii la un curs pentru care nu ai avut timp vara sau să te apuci să cânți la un instrument. Plictiseala chiar poate fi privită ca o oportunitate, nu trebuie să fie un calvar!

• Citește și: „Nu mi-e teamă de singurătate, chiar mă bucur de ea!“ Singurătatea ca alegere poate fi cool

6. Cine sunt eu în lipsa verii?

Unii oameni – și poate să sune dureros ce urmează să spun – pot suferi o criză identitară atunci când se termină vara. Chiar dacă e o criză de mici proporții, pierderea verii poate să însemne, pentru persoanele extravertite, cărora le place să petreacă timp în vacanțe și cu alți oameni, dar mai puțin cu ei înșiși, o pierdere a sensului și a identității. Întrebări de tipul: cine sunt eu când nu e vară?, cum îmi mai iau gândul de la propria suferință, când nu am ocazia să mă înconjor de oameni zgomotoși?, cine mă mai vede atunci când nu ies din casă?, pentru cine sunt important atunci când nu-i fac pe ceilalți să râdă?, cât de mult mă plac eu pe mine, în absența celorlalți? pot duce la răspunsuri care conțin sentimente de singurătate.

De ce nu trebuie să fie așa: Dacă trăiești acest tip de tristețe și te simți singur atunci când, odată cu trecerea verii, amicii cu care ieși la terase se răresc, poate ar fi bine să investești în calitatea relațiilor, nu în cantitatea lor. De asemenea, n-ar fi rău să înveți să accepți și sentimentele neplăcute, e posibil să te ducă la răspunsuri din care să ai multe de învățat despre cine ești în realitate și care sunt nevoile tale profunde.

• Citește și: Singurătatea ne face să percepem lumea diferit și să ne adâncim în singurătate STUDIU

Tristețea este emoția asociată pierderii și durează mai mult sau mai puțin, în funcție de valoarea pe care o atribuim acestei pierderi. E o emoție normală și face parte din experiența de viață a fiecăruia dintre noi, atât timp cât nu e de lungă durată sau de prea mare intensitate, raportat la pierdere.

În general, tristețea și/sau anxietatea asociate sfârșitului verii au legătură cu discrepanța dintre cum vrem să trăim și cum trăim. Așteptări versus realitate. Când există diferențe semnificative între cum vrem să fie și cum e stilul nostru de viață, frustrarea își face simțită prezența și începem să ne întrebăm ce se întâmplă cu noi și de ce. Așadar, sfârșitul verii poate fi privit și într-o notă mai optimistă, adică să ne observăm trăirile și să încercăm să ne dăm seama în ce arii ale vieții ar fi bine să facem schimbări, astfel încât să fim mulțumiți de noi înșine pe durata întregului an.

Dacă vrei, fă un exercițiu simplu și răspunde-ți la aceste întrebări: Ce ai pierdut odată cu sfârșitul verii? Ce te sperie la gândul că a venit toamna? În ce mod te poți bucura de lunile răcoroase? Cu cine ai putea împărtăși aceste gânduri? Ce ai face (acțiuni) dacă te-ai bucura de sezonul rece?

Și totuși. De ce unora le place când vine toamna?

Există însă și oameni care se bucură când vine toamna, pentru că asta înseamnă, în cazul lor, revenirea la rutine. După tot haosul verii, cu concedii, vacanțe ale copiilor, ieșiri în oraș până la ore târzii, căldură năucitoare sau multe ieșiri la întâlniri romantice, când vine toamna și reîncep un program bine pus la punct, se simt mai confortabil.

Pur și simplu, pentru ei e mai valoros faptul că mâine, poimâine și așa mai departe zilele vor fi mai mult sau mai puțin la fel, că vor petrece mai mult timp în confortul casei și că discuțiile nu vor mai fi neapărat pe la terase zgomotoase, ci acasă, în intimitate și grup restrâns.

Aceste persoane, care de regulă au o nevoie mai mare de certitudine și de stabilitate, se simt mai bine când viața are o structură, pentru că un astfel de cadru le permite să-și exercite controlul și să trăiască mai predictibil, ceea ce le reduce stresul și anxietatea.

În plus, spre deosebire de vară, când vine toamna, nu te mai aștepți să faci atât de multe lucruri într-un timp atât de scurt, ci pur și simplu o iei mai ușor. Așteptările scad și, odată cu ele, scade și presiunea pe care o pui asupra ta, iar a-ți face o rutină zilnică poate însemna mai puține decizii și, deci, o scădere a oboselii legate de luarea deciziilor.

Cum să faci față mai ușor tranziției de la vară la toamnă și iarnă

Dacă ți-e greu să gestionezi sentimentele care apar atunci când se termină vara, poate fi util să-ți faci din timp o strategie care să te ajute să treci cu mai mare lejeritate la următoarele anotimpuri. De exemplu, să te înscrii în avans la un curs sau să-ți planifici o vacanță pentru lunile octombrie, noiembrie sau, de ce nu, chiar pentru Revelion. Însă, dacă nu ai apucat să faci asta, iată câteva lucruri care te pot ajuta inclusiv acum să-ți schimbi perspectiva și să nu te mai demoralizezi când faci trecerea către zilele reci și întunecate.

În primul rând, nu încerca să-ți suprimi emoțiile. Dacă te întristează sfârșitul verii, acceptă atât această trecere, cât și ceea ce simți și fii blând cu tine. Observă-ți emoțiile și lasă-le să fie. Când faci asta, încearcă să transformi gândurile automate de tipul „sunt trist” în „simt tristețe” și, la următorul nivel, „observ că simt tristețe”. Atunci când nu te mai identifici cu emoția pe care o simți, lași un spațiu care înseamnă libertatea ta de schimbare.  

În același timp, încearcă să descoperi ce încearcă să-ți transmită, de fapt, aceste emoții. Care sunt nevoile și valorile tale, satisfăcute vara, dar nu și iarna? Cum ai putea să faci lucrurile în așa fel încât să îți placă viața și în celelalte anotimpuri?

Ca să afli despre valorile tale, întreabă-te ce e important pentru tine. De exemplu, dacă te simți trist la gândul că toamna și iarna rămâi singur, s-ar putea ca una dintre valorile tale să fie conexiunea umană. Dacă te sperie faptul că toamna ai mai multe responsabilități și că nu știi cum vei face față la job și acasă, e posibil să ai nevoie de mai multă odihnă și relaxare sau de mai mult timp pentru tine. Oricât de dificil (sau de imposibil) pare să găsești soluții, în general, nu e așa. În primul caz, poți învăța să ceri mai multă prezență celor din jur. În al doilea, poți învăța să spui nu celorlalți și să-ți lași puțin loc liber doar pentru tine. Atunci când facem lucrurile care sunt importante pentru noi ni se îmbunătățește starea de spirit și ne simțim mai motivați să acționăm.   

Stabilește-ți rutine cu care să te simți confortabil. Dacă în copilărie ai avut un stil de viață imprevizibil, e posibil să nu îți placă rutinele. Însă, cu exercițiu, poți include câteva rutine simple în viața ta, astfel încât să ai de luat mai puține decizii peste zi. De exemplu, poți decide în ce ordine să faci lucrurile dimineața: mai întâi bei cafea și apoi faci duș sau invers? Calci hainele pe care vrei să le porți seara sau în dimineața plecării? Dacă îți faci rutine, ai de luat mai puține decizii, iar mai puține decizii înseamnă mai puțin stres.

Când te simți, totuși, copleșit, conectează-te la momentul prezent. Pentru că sunt și vor mai fi momente în care, oricât de pregătit ai fi, te mai poate lua valul anxietății de final de vară, încearcă exerciții de respirație, fă o plimbare și observă lucrurile din jur sau folosește tehnica 5-4-3-2-1 – lucruri care te pot ajuta să rămâi conectat la corpul tău și la ce se află în jur.

Ca parte a conectării la prezent, nu uita să ieși în continuare din casă, chiar dacă unele zile vor fi mai reci, și să te miști, chiar dacă asta înseamnă doar o scurtă plimbare în jurul blocului. Mișcarea e bună indiferent de anotimp, iar frigul de afară face cu atât mai plăcută întoarcerea în confortul casei tale. De asemenea, sfârșitul verii nu trebuie să însemne singurătate, invită la tine câțiva dintre oamenii cu care înainte ieșeai la terase și jucați un boardgame sau mergeți împreună la un escape-room. Noi, adulții, subestimăm de obicei importanța jocului, care are nu numai rol distractiv, ci și de conectare cu ceilalți.

Iar dacă simți că, indiferent ce ai face, lucrurile nu se îmbunătățesc deloc și ți-e în continuare foarte greu să faci față anotimpurilor mai reci, e posibil să fie vorba despre ceva mai mult decât tristețe, așa că poate ar fi bine să cauți ajutor la un specialist în sănătate mintală.  

Și nu uita că, de obicei, să te simți bine se rezumă la ceva foarte simplu: să faci ceva ce îți place cu cineva de care îți place. Iar asta e valabil în orice anotimp.