Luna Cancerului de Sân. Medic: „Suntem pe loc fruntaș la mortalitatea prin cancer mamar și totuși nu avem un program de screening!“
Toate femeile de peste 40 de ani ar trebui să facă o mamografie o dată la doi ani ca metodă de screening pentru cancer de sân FOTO: Shutterstock
În fiecare an, pe 1 octombrie, când debutează Luna Mondială de Conștientizare cu privire la Cancerul de Sân, ni se recomandă să ne palpăm sânii, să ne facem ecografii înainte de 40 de ani și mamografii după această vârstă. Totuși, România înregistrează încă o mortalitate cu mult mai mare prin cancer de sân comparativ cu media europeană și una dintre cele mai mari din Europa. Medicii specialiști repetă de câte ori au ocazia: „Ar trebui început programul național de screening pentru cancer de sân!“. 95% din cazurile de cancer mamar sunt vindecabile, cu condiția să fie diagnosticate și tratate la timp. Cu toate acestea, Ministerul Sănătății nu reușește să lanseze un program național care ar putea salva foarte multe vieți.
„Ar trebui început programul de screening național! Cu cât descoperim mai multe paciente în stadiu incipient, și costurile medicale sunt mult mai mici, iar calitatea vieții crește. Toată lumea are de câștigat: pacienta, familia, societatea. Pacienta nu mai este mutilată și are șanse mult mai mari pe termen lung“, subliniază dr. Bogdan Cociaș, medic primar radiologie-imagistică medicală specializat în senologie, din Sibiu. Dr. Cociaș s-a specializat în Suedia, una dintre țările cu cea mai scăzută rată a mortalității prin cancer de sân și cu tradiție în ceea ce privește programul național de screening pentru această afecțiune oncologică.
„În Suedia, unde am profesat 3 ani, se lucrează intensiv, având la dispoziție toate echipamentele necesare pentru screeningul cancerului mamar, iar pacientul nefiind nevoit să plătească absolut nimic, screeningul fiind asigurat prin sistemul național de sănătate“, detaliază dr. Cociaș.
Ce este un program de screening eficient?
De fapt, în ce constă un program național de screening: accesul gratuit al tuturor persoanelor care corespund criteriilor de selecție la testările necesare pentru diagnosticul precoce al unei afecțiuni. În cazul screeningului pentru cancer de sân, în Suedia toate femeile cu vârste între 40 și 74 de ani sunt invitate o dată la doi ani să facă o mamografie, adică aproximativ un milion de femei pe an. Rata de participare este, în prezent, de 85%, dar în 2019 și 2020 a fost chiar de 95%.
Aproape 60% din cazurile de cancer mamar sunt depistate prin acest program de screening, majoritatea în stadii incipiente. Astfel, din 1990 și până în prezent, mortalitatea prin cancer de sân a scăzut semnificativ în Suedia, astfel că rata standardizată a mortalității prin cancer de sân a ajuns în 2020 la 27 la suta de mii de femei, față de 36,2 la suta de mii de femei, cât înregistrează România, potrivit Analizei de situație privind cancerul de sân publicată de Institutul Național de Sănătate Publică în 2023. Media europeană este de 34,1 la suta de mii de femei.
Cât de eficientă este autopalparea sânilor? Cum depistăm cancerul în stadiu incipient
În fiecare an, timp de o lună, începând cu 1 octombrie, ni se recomandă să ne autopalpăm sânii și să solicităm ecografii mamare, dacă avem până în 40 de ani, și mamografii după 40 de ani. Totuși, aceste recomandări sunt ineficiente, multe femei ajungând să primească diagnosticul de cancer mamar în stadii avansate, când tratamentele sunt agresive, iar eficiența lor este mai scăzută decât în stadiile incipiente.
Autopalparea sânilor este o metodă de depistare a eventualilor noduli mamari, însă un cancer ajuns în stadiul în care devine palpabil este un cancer mamar care nu mai este în stadiu incipient, atrag atenția medicii.
„Ne confruntăm frecvent cu paciente cu noduli palpabili, deci care se prezintă la examinare mai târziu decât ar trebui. De multe ori, pacientele vin chiar și cu ganglioni măriți în axilă. Această situație ne spune că e nevoie de un program național de screening, pentru că, dacă facem comparație între România și țările occidentale, cam 9% din femeile din România se prezintă la teste de screening fără niciun simptom, față de Suedia, unde femeile se prezintă în proporții cu mult mai mari la screening, fără să aibă niciun simptom“, subliniază dr. Bogdan Cociaș.
De altfel, doar nodulii care depășesc 1 centimetru se pot simți la autopalparea sânilor. Într-adevăr, nu orice nodul palpabil înseamnă cancer, doar 20% dintre ei se dovedesc maligni la testările ulterioare. Însă, din păcate, dacă nu simțim nimic la palpare nu înseamnă că nu există în sân modificări care ar putea fi maligne.
Totuși, cu ajutorul tehnologiei de ultimă generație, dacă ne testăm periodic sânii prin mamografie după 40 de ani, putem depista cancerul mamar în stadiul de microcalcificări, adică celule din care ulterior va crește tumora. Un cancer de sân depistat în acest stadiu este vindecabil.
95% din cazurile de cancer de sân sunt vindecabile dacă sunt diagnosticate și tratate la timp.
Stadiul programului de screening pentru cancer de sân în România
Tot într-un stadiu incipient este și screeningul pentru cancerele prevenibile în România, după cum arată chiar Strategia Națională de Sănătate 2023-2030 „Pentru sănătate, împreună“, aprobată printr-o Hotărâre de Guvern în 2023. „Modalitatea preponderentă de furnizare este cea oportunistă, în detrimentul abordării populaționale, care este singura eficace. Singurul program activ de screening finanțat din bugetul Ministerului Sănătății este cel pentru cancerul de col uterin, însă acesta are o rată redusă de participare și o acoperire geografică limitată. În prezent, sunt în derulare o serie de programe regionale de screening co-finanțate din Fondul Social European, programul Operațional – Capital Uman, organizate potrivit bunelor practici internaționale în domeniu, care vor constitui modele pentru reforma, diversificarea și extinderea la nivel național a screening-ului organizat pe baze populaționale (cancer de sân, cancer de col uterin, cancer colorectal, hepatite virale B, C și D, factori de risc pentru bolile cardio-vasculare)“, se arată în documentul menționat.
„Din punctul de vedere al tratamentului, stăm bine, există finanțare. Dar raționamentul în tipul acesta de boală este prevenția. Noi suntem pe loc fruntaș la incidența și mortalitatea prin cancer mamar și totuși nu avem un program de screening“, semnalează și dr. Cristian Țibea, medic specialist ginecolog.
