„Cât înseamnă imediat?” 11 moduri prin care putem antrena răbdarea copiilor
Aș presupune că cei mai mulți știu ce înseamnă când un copil își pierde răbdarea. Observ totodată părinți care așteaptă de la copiii lor mici să aibă răbdare, deși încă nu i-au învățat cum și, mai mult, nici nu o pot modela pentru aceștia. Răbdarea copiilor presupune un proces de învățare pe care îl facem treptat. Necesită consecvență și metode adaptate vârstei, dar și personalității fiecărui copil. Iată câteva soluții.
Cauzele nerăbdării la copii
Nerăbdarea copiilor este o reacție normală, legată de vârstă, dar și de dezvoltarea emoțională sau de context. Principalele motive pentru nerăbdare pot fi rezumate în felul următor:
Lipsa dezvoltării cognitive – copiii mici nu înțeleg un concept abstract ca timpul. Pentru ei totul este în prezent, acum. Ei nu înțeleg ce este acela „imediat”. Fiul meu, undeva în jurul vârstei de 3-4 ani chiar m-a întrebat „Cât înseamnă imediat”, acesta fiind un cuvânt pe care eu îl foloseam des.
Control scăzut al impulsurilor – copiii nu știu cum sau de ce trebuie să-și controleze dorințele și acțiunile.
Nivel ridicat de energie – în general, copiii au multă energie și tind să fie agitați. Deci, să aștepte liniștiți e o așteptare nerealistă.
Frustrare și oboseală – atunci când sunt obosiți, înfometați sau deja frustrați, copiii devin în mod natural nerăbdători.
Lipsa de experiență în a aștepta – așteptarea necesită expunerea la situații frustrante. Răbdarea copiilor nu este un dat, gata învățat.
Dorința de satisfacție imediată – tocmai pentru că un copil trăiește în prezent, și satisfacerea nevoii, dorinței tot acum vrea să se întâmple.
Dorința de atenție – uneori copilul poate percepe așteptarea ca fiind o lipsă de interes față de el și atunci, în mod firesc, va căuta să schimbe situația prin nerăbdare.
Suprasolicitare emoțională – schimbarea rutinei, nerespectarea orelor de somn sau de masă ale copilului, pot să amplifice nerăbdarea.
Lipsa alternativelor în timpul așteptării – copiii devin nerăbdători dacă nu au nimic de făcut.
Imitarea comportamentului adulților – dacă adulții din jurul copilului sunt nerăbdători, atunci și el va fi la fel, prin imitație.
Pentru a învăța un copil răbdarea, vă propun câteva metode de folosit în acest proces. Poate pe unele le cunoașteți, poate pe altele le-ați testat, dar pentru toate este nevoie de perseverență și constanță. De asemenea, așa cum spun părinților în general, ceea ce cerem de la copil trebuie să cerem și de la noi.
1 Fii un exemplu de antrenare a răbdării
Modelează comportamentul răbdător. Copiii învață în primul rând din ceea ce văd la tine, adultul, părintele, așa că este important să le arăți ce înseamnă răbdarea. Dacă, de exemplu, te confrunți cu o situație care necesită răbdare, verbalizează-ți procesul, prin cuvinte precum „Știu că trebuie să așteptăm puțin, dar este în regulă. Putem găsi ceva interesant de făcut între timp.”
2 Planifică momentele de așteptare
Creează situații care implică așteptarea. Poți planifica activități care implică momente de așteptare – de exemplu, gătitul împreună, jocuri care presupun așteptarea rândului. De fiecare dată când apar momentele de așteptare, explică și normalizează așteptarea. Copilul are nevoie să înțeleagă ceea ce se întâmplă și ce urmează să se întâmple.
3 Rutina
Stabilirea unor rutine clare este foarte importantă. Rutina îl ajută pe copil să înțeleagă că lucrurile se întâmplă la timpul lor. Acest aspect și predictibilitatea venită din rutină dezvoltă răbdarea copilului. De exemplu, dacă îi spui copilului „Mai întâi mâncăm, apoi mergem la joacă”, îl înveți să aștepte și să înțeleagă ordinea lucrurilor.
4 Răbdarea în jocuri
Exersarea răbdării poate avea loc și prin joc, și mă refer aici la jocuri precum „1,2,3, la perete stai!” sau „Monopoly” pentru copiii mai mari, care implică autocontrol și așteptare sau jocuri precum puzzle și lego, care sunt activități ce necesită atenție, concentrare și efort susținut de răbdare, pentru a avea un rezultat, un produs finit.
5 Repere pentru răbdare
Folosește instrumente vizuale, precum cronometre – copiii au nevoie să înțeleagă ce însemnă cuvinte abstracte pentru ei, precum „imediat”, „5 minute”. Ca să îi ajutăm să vadă și să înțeleagă trecerea timpului, putem folosi un ceas, o clepsidră. De exemplu, „Când acest nisip din clepsidră se scurge, va fi rândul tău să arunci cu zarul.”
6 Încurajarea soluțiilor alternative
Învață-l pe copil să găsească ceva de făcut în timpul așteptării, metodă eficientă în special pentru copiii mai energici. De exemplu, „Până ne vine rândul la această coadă, hai să jucăm Fazan”. Poți chiar inventa jocuri pe moment, astfel încât să îi captezi atenția și să îi antrenezi răbdarea. La sfârșitul așteptării, apreciază efortul lui de a avea răbdare și chiar întreabă cum i s-a părut.
7 Validează comportamentul dorit
Laudă comportamentul răbdător, fii atent la momentele în care copilul demonstrează răbdare și apreciază-l, laudă-l. De exemplu, îi poți da un feedback pozitiv de tipul: „Ai așteptat atât de liniștit! Ai fost foarte răbdător!” Răbdarea copiilor este mai dificil de susținut, pe fondul energiei lor și a lipsei unui control foarte bun al impulsurilor. Cu atât mai mult merită să primească apreciere când reușesc.
8 Răbdare exersată… cu răbdare
Construirea răbdării are loc treptat. Unui copil nu îi poți cere să aibă răbdare pentru o oră, încă „din scutece”. Așadar, începe educarea răbdării cu perioade scurte de așteptare și extinde-le treptat, pe măsură ce copilul devine mai obișnuit cu așteptarea. De exemplu, atunci când copilul cere ajutorul tău, îi poți spune „În 5 minute te ajut!”. Nu uita că el nu percepe corect trecerea timpului, prin urmare poate ajuta să setezi o alarmă care să sune (preferabil cu un sunet plăcut) după cele 5 minute. Astfel de momente de așteptare, în care cei mici au un reper și un control, încurajează răbdarea copiilor.
9 Recunoașterea emoțiilor
Învață copilul să-și exprime emoțiile – adică, ajută copilul să recunoască și să gestioneze frustrarea asociată cu așteptarea, ca să știe pe viitor ce simte, cât durează, ce poate face. De exemplu, îi poți spune „Știu că este greu să aștepți, dar vezi cât de bine te descurci? Ai avea nevoie să găsim ceva de făcut cât așteptăm?”. Gestionarea frustrării dată de așteptare îl ajută pe copil să-și dezvolte reziliența.
10 Povestiri despre răbdare
Folosește cărți cu povești despre răbdare, din care personajele pot fi luate drept modele de comportament dezirabil de răbdare. De exemplu, fabulele lui Esop, precum „Iepurele și țestoasa” sau alte povestiri precum „Albinuța răbdătoare”, „Broasca și luna” sau „Fluturele care avea nevoie de timp”.
11 Setează așteptări realiste
Asigură-te că ceea ce ceri de la copil este adecvat vârstei lui. Copiii mai mici au limite naturale în ceea ce privește răbdarea, adică nu pot fiziologic mai mult. Fii tu răbdător și atent la nevoile copilului, și caută să intervii înainte ca situație să se complice sau intensifice în moduri nedorite de nimeni.
Pentru a ajuta copiii să își dezvolte răbdarea, cel mai important este să ne simțim noi confortabil cu timpul de care au nevoie pentru a îndeplini anumite sarcini. Adesea, proiectăm asupra lor propria nerăbdare și suntem cei care le modelează acest comportament. Este important să planificăm anumite acțiuni, anticipând ritmul în care copiii le vor desfășura și permițându-le să nu se grăbească, să nu renunțe din cauza frustrării când nu reușesc din prima și să își acorde timpul necesar. Astfel, treptat, îi învățăm că pot avea răbdare și că aceasta îi ajută să reușească în ceea ce își propun.