Noua hepatită la copii, explicată de infecționiști: ce știm până acum

Noua hepatită la copii, explicată de infecționiști: „Imunitatea scăzută a copiilor după doi ani de pandemie a contribuit la fenomen”

    Un adenovirus, corelat cu o imunitate mai slabă a copiilor după doi ani de restricții, ar fi cauza cea mai probabilă pentru cazurile grave de hepatită raportate în această perioadă, potrivit medicilor infecționiști. Ce simptome are noua hepatită la copii și cum se transmite, aflăm în continuare.

    Pe măsură ce noua hepatită la copii se răspândește pe glob, tot mai multe dovezi indică o cauză virală. Hepatita este o inflamație a ficatului care poate fi declanșată de un număr mare de agenți infecțioși, de la virusuri și până la paraziți sau chiar bacterii, cum este Leptospira. 

    Unele substanțe toxice pot să provoace, de asemenea, hepatită acută, dar experții Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) susțin că, din informațiile detaliate colectate cu privire la alimentele, băuturile și obiceiurile personale ale copiilor, nu a putut fi identificată o expunere comună la substanțe toxice. 

    Virusurile obișnuite care provoacă hepatită acută – virusurile hepatitice A, B, C, D și E – nu au fost detectate în niciunul dintre cazurile raportate. Pe lângă acestea, există și alte virusuri care pot declanșa o inflamație a ficatului, a explicat pentru Smart Living dr. Virgil Musta, șef de secție la Spitalul de Boli Infecţioase „Victor Babeş” din Timişoara. 

    „Adenovirusurile, enterovirusurile precum virusurile Coxsackie, chiar și virusul Epstein-Barr au tropism pentru toate organele. Odată intrate în organism, ele se pot replica în orice organ, inclusiv în ficat. Și virusul SARS-CoV-2 poate duce la afectare hepatică. Post-COVID, unii bolnavi s-au confruntat cu sindrom de hepatocitoliză (n.r. – afectare hepatică). Între 20% și 40% dintre pacienții cu COVID-19 pe care i-am monitorizat în spital au avut sindrom de hepatocitoliză. Aceștia au evoluat bine, în general”, potrivit specialistului infecționist.

    Un adenovirus, cauza cea mai probabilă pentru noua hepatită la copii

    Un adenovirus a fost detectat în 75% dintre cele 53 de cazuri investigate de experții UK Health Security Agency (UKHSA), agenția de securitate a sănătății din Marea Britanie. 

    Există 49 de tipuri de adenovirus care afectează oamenii, încadrate în 6 subgrupe, de la A la F. Cele mai multe dintre aceste adenovirusuri provoacă răceli obișnuite și nu dau complicații – cu excepția tipului 7, care poate produce infecții respiratorii severe, cu risc de deces la persoanele imunocompromise. Câteva dintre adenovirusurile care circulă la om dau un tip de conjunctivită foarte contagioasă și infecții urinare. Două tipuri de adenovirus, 40 și 41 (din subgrupa F), produc gastroenterită și sunt o cauză frecventă de boală diareică la copii. 

    Serotipul F41 a fost identificat la o parte dintre copiii diagnosticați cu hepatita „misterioasă” în această perioadă. În mod normal, la copiii sănătoși, acest adenovirus se limitează doar la diaree. Doar în cazuri rare, la copiii imunocompromiși, poate provoca hepatită fulminantă, cu insuficiență hepatică acută de tipul celei semnalate în această perioadă, potrivit medicului Virgil Musta. 

    „După ridicarea restricțiilor COVID, am avut cazuri în spital de infecții cu adenovirus cu afectare hepatică, dar au fost autolimitante, și nu severe, ca acum. Afectarea hepatică nu a fost foarte mare, nivelul transaminazelor fiind situat în jurul valorii de 100 de UI/L (unități internaționale pe litru). Cazurile severe apar doar pe fondul unei probleme de imunitate sau al unor boli preexistente”, potrivit medicului Virgil Musta. 

    Transaminazele sunt enzime produse în mare parte în ficat, iar o valoare de 1,5-2 ori mai mare decât cea normală poate semnala o boală hepatică – hepatită, de obicei, dar și altele. În cazurile de hepatită acută raportate recent, nivelul transaminazelor era mai mare de 500 UI/L, în condițiile în care valorile normale sunt de 35-40 UI/L. 

    Pandemia a scăzut imunitatea copiilor

    Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, copiii care au făcut formele severe de hepatită, cu insuficiență hepatică și nevoie de transplant hepatic, nu aveau probleme de sănătate preexistente. Specialiștii UK Health Security Agency iau în calcul existența unui factor asociat infecției cu acest adenovirus, iar teoria cea mai vehiculată este o susceptibilitate mai mare a copiilor ca urmare a lipsei de expunere la virusuri în perioada pandemiei. Astfel se explică de ce noua hepatită la copii are un impact mai mare asupra celor de vârstă mică. În timpul pandemiei, aceștia nu au intrat în contact cu agenți patogeni și nu și-au format imunitatea.

    Alți factori predispozanți investigați de autoritățile sanitare sunt existența unei infecții anterioare cu SARS-CoV-2 ori cu alți agenți patogeni. Nu este exclusă nici apariția unui agent patogen nou sau a unei variante modificate de adenovirus. Este posibil ca un virus nou să fi existat și înainte de pandemie fără a fi detectat, dar să circule mai intens acum, pe fondul efectelor restricțiilor, a spus pentru BMJ profesorul de virusologie Will Irving, de la Universitatea din Nottingham. 

    „După doi ani de restricții, protecția oamenilor împotriva diverșilor agenți patogeni este mai mică. Noi ne facem permanent imunitate prin expunerea repetată la virusuri. În timpul pandemiei, copiii nu au mai fost expuși la virusuri și bacterii. Ne-am protejat mult mai bine, igiena a fost mai riguroasă, iar imunitatea a slăbit. Pe fondul acesta, este posibil ca unele boli să evolueze cu forme severe, așa cum se întâmplă cu acest adenovirus care în mod normal nu are manifestări atât de grave”, spune medicul Virgil Musta. 

    Circulația multor virusuri a revenit odată cu eliminarea restricțiilor. Am avut la spital cazuri multe de îmbolnăviri cu rotavirus, varicelă, gripă și enterocolite cu adenovirus, doar că nu au fost cu tropism hepatic până acum.

    Dr. Virgil Musta, șef de secție la Spitalul de Boli Infecţioase „Victor Babeş” din Timişoara 

    Noua hepatită la copii are simptome de gastroenterită

    Dintre cazurile de hepatită acută raportate până la ora actuală, sub 10% au evoluat spre forme severe. Majoritatea copiilor s-a recuperat bine și nu trebuie să ne panicăm, a declarat pentru Smart Living dr. Adrian Marinescu, directorul medical al Institutului Național de Boli Infecțioase „Prof. dr. Matei Balș” din București. „Raportat la populația Globului și la incidența hepatitelor acute, cele 17 cazuri de insuficiență hepatică nu sunt multe. Depinde și cum au definit medicii aceste hepatite, fiindcă hepatite acute sunt multe”, spune medicul infecționist. 

    Cazurile de hepatită acută cu origine necunoscută au fost raportate la copii cu vârste cuprinse între o lună și 16 ani, dar cele mai multe au afectat copiii mai mici, cu vârsta sub 5 ani, potrivit informării UK Health Security Agency (UKHSA)

    Simptomele inițiale au fost de gastroenterită, urmate de apariția icterului – colorație galbenă a pielii și a albului ochilor. Cele mai întâlnite manifestări printre copiii monitorizați de experții britanici au fost:

    • greața și vărsăturile;
    • diareea;
    • durerile abdominale;
    • icterul.

    În cele mai multe cazuri, febra nu s-a numărat printre simptome. Hepatitele pot să dea și alte manifestări, precum:

    • pierderea apetitului alimentar;
    • urină închisă la culoare;
    • scaune deschise la culoare;
    • oboseală;
    • dureri articulare. 

    Cum se tratează noua hepatită la copii

    Nu există un tratament antiviral țintit pe acest adenovirus, potrivit medicului Adrian Marinescu. „Tratamentul simptomatic (antitermice împotriva febrei, antivomitive împotriva vărsăturilor etc.) sau suportiv dacă se ajunge în terapie intensivă, pentru a menține funcțiile de bază ale organismului”, detaliază specialistul infecționist. 

    Ficatul are capacitatea de a se regenera, dar procesul poate fi ajutat și cu vitamine sau medicamente hepatotrofice, cu rol protector pentru acest organ, spune medicul Virgil Musta. Hidratarea este, de asemenea, importantă pentru recuperare, mai ales dacă apar diareea și vărsăturile.

    În formele ușoare și moderate, inflamația ficatului dispare într-un interval de câteva zile sau săptămâni.

    Cum se transmite adenovirusul

    Calea de transmitere a adenovirusului suspectat pentru cazurile de hepatită la copii este fecal-orală. Virusul pătrunde în sistemul digestiv de pe mâinile contaminate cu materii fecale după ce persoana a atins suprafețe, alimente sau obiecte contaminate. 

    Un lucru foarte important și de bun simț este ca, dacă ai manifestările unei infecții digestive ori respiratorii, să te izolezi două-trei zile acasă, pentru a nu o transmite în colectivitate. 

    Dr. Virgil Musta, șef de secție la Spitalul de Boli Infecţioase „Victor Babeş” din Timişoara

    Sunt două măsuri prin care ne putem asigura protecție împotriva acestui virus, în opinia medicului Virgil Musta. Prima este respectarea măsurilor de igienă a mâinilor și alimentației. Cât despre masca de protecție, „nu cred că e cazul să se poarte în școli decât în cazul unor infecții care au tropism pulmonar și mortalitate mare. Acest adenovirus afectează tractul digestiv”, precizează medicul infecționist. 

    A doua măsură de protecție este să ne asigurăm că avem un organism sănătos. Cu un organism sănătos, vom face față mult mai ușor bolilor infecțioase de orice fel, spune dr. Musta. „Aceasta înseamnă să ne verificăm periodic starea de sănătate, să mâncăm mai sănătos și să trăim într-un mediu mai curat. Educația pentru sănătate este foarte importantă”, conchide specialistul. 

    Îți recomandăm și

    SPUNE-ȚI POVESTEA »
    Căutare