Lipsa vitaminelor B2 și B7, un factor de risc pentru boala Parkinson

Boala Parkinson, o tulburare neurodegenerativă ce afectează milioane de oameni la nivel mondial, poate fi asociată cu deficitul unor vitamine. Un nou studiu a scos la iveală că lipsa vitaminelor B2 (riboflavină) și B7 (biotină) ar putea contribui la apariția și evoluția acestei boli debilitante.

Boala Parkinson reprezintă una dintre cele mai frecvente și severe tulburări neurodegenerative, afectând capacitatea de mișcare și coordonare. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, numărul cazurilor de boala Parkinson a crescut dramatic în ultimele decenii, afectând peste 8,5 milioane de persoane la nivel global. În România, 72.000 de persoane sunt diagnosticate cu boala Parkinson, potrivit statisticilor oficiale citate de Mediafax.

Riscul de a dezvolta maladia Parkinson crește odată cu vârsta, iar bărbații au un risc cu 50% mai mare decât femeile. Alți factori de risc includ genetica, expunerea la toxine din mediu și traumatismele craniene anterioare.

• Citește și: Boala Parkinson apare subtil, iar lipsa expresiilor feței poate fi primul semn

Legătura dintre microbiomul intestinal și boala Parkinson

Simptomele apar atunci când celulele nervoase din ganglionii bazali, o regiune a creierului care controlează mișcarea, sunt deteriorate și mor, astfel încât scade producția de dopamină (un neurotransmițător). Consecințele sunt: tremor, rigiditate musculară, lentoare în mișcări, probleme de echilibru și coordonare, modificări emoționale și simptome gastrointestinale.

Un număr tot mai mare de studii sugerează că microbiomul intestinal joacă un rol important în sănătatea neurologică. Dezechilibrele legate de nivelurile bacteriilor intestinale pot contribui la creșterea inflamației și la alte procese patologice asociate bolii Parkinson.

Un studiu recent, realizat în cinci țări, a analizat microbiota intestinală a persoanelor cu și fără boala Parkinson. Cercetătorii au descoperit o reducere semnificativă a genelor bacteriene responsabile pentru producerea riboflavinei (vitamina B2) și biotinei (vitamina B7) la cei cu Parkinson. Studiul, condus de o echipă de cercetători de la Școala de Medicină a Universității Nagoya din Japonia, sugerează că aceste deficiențe ar putea contribui la neuroinflamație, un factor-cheie în progresia bolii.

• Citește și: Vitamine și minerale pentru sistemul nervos: ce micronutrienți ar putea trata bolile Alzheimer și Parkinson

Permeabilitatea intestinală duce la inflamație

Vitaminele B2 și B7 sunt esențiale pentru metabolismul carbohidraților, grăsimilor și proteinelor, transformându-le în energie. Ele îmbunătățesc funcționarea sistemului imunitar și au proprietăți antiinflamatorii. Lipsa acestor vitamine poate duce la diverse probleme de sănătate, inclusiv la creșterea inflamației intestinale, care poate agrava simptomele bolii Parkinson.

Cercetătorii au analizat materiile fecale ale participanților (94 cu Parkinson și 73 fără acest diagnostic) și au folosit tehnica shotgun, o metodă de secvențiere a ADN-ului, pentru a investiga genomurile bacteriilor intestinale în rândul unor pacienți din Japonia, SUA, Germania, China și Taiwan. Astfel au observat că, indiferent de speciile bacteriene prezente, persoanele cu boala Parkinson aveau un număr redus de gene bacteriene responsabile cu biosinteza vitaminelor B2 și B7. Această reducere a fost asociată cu scăderea acizilor grași cu lanț scurt și a poliaminelor, esențiale pentru menținerea stratului de mucus al intestinului. Un strat de mucus redus crește permeabilitatea intestinală, permițând toxinelor să intre în sânge și să contribuie la neuroinflamație.

• Citește și: Permeabilitatea intestinală: ce este și ce simptome provoacă.

Lipsa vitaminelor B2 și B7 crește inflamația în creier

Neuroinflamația este o caracteristică majoră a bolii Parkinson, iar studiul sugerează că o carență de riboflavină și biotină ar putea juca un rol în acest proces. Însă cercetătorii avertizează că studiul nu a măsurat direct nivelurile acestor vitamine în fecale sau în circulația sanguină. În schimb, au identificat scăderea genelor bacteriene responsabile pentru sinteza acestor vitamine.

„Cred că este important să subliniem că acest studiu nu a măsurat biotina sau riboflavina în scaun sau în circulație. Simplu spus, autorii au constatat că genele bacteriene responsabile pentru sinteza acestor molecule au fost scăzute. Așadar, nu se știe din acest studiu dacă există o deficiență asociată cu aceste tipuri de microbiom care prezintă o sinteză redusă a vitaminelor respective”, a explicat, pentru Medical News Today, dr. Tim Sampson, profesor asistent în cadrul Departamentului de Biologie Celulară a Universității Emory, care nu a fost implicat în studiu.

Specialistul a explicat cum aceste modificări ar putea contribui la manifestările bolii Parkinson, evidențiind că pacienții cu această afecțiune prezintă adesea un nivel crescut de inflamație, iar mediul intestinal ar putea juca un rol semnificativ în acest proces. El a subliniat că, deși vitaminele B2 și B7 sunt asociate cu răspunsuri imunitare benefice, nu este clar dacă lipsa acestora contribuie direct la inflamația observată în boala Parkinson.

• Citește și: „Sunt cam 60%-70% nevoile mamei și restul ale mele.“ Povestea unei aparținătoare de pacient cu boala Parkinson

Limitările studiului

De asemenea, dr. Sampson a adăugat că există indicii că, în cazul bolii Parkinson, intestinul poate deveni mai permeabil, facilitând activarea răspunsurilor inflamatorii în organism, fenomen care ar putea contribui la evoluția bolii.

Cercetătorul Michael Okun a subliniat importanța studiului în evidențierea rolului intestinului în boala Parkinson, menționând că autorii au analizat impactul crescut al permeabilității intestinale și posibilele efecte ale substanțelor chimice precum pesticidele și erbicidele asupra bolii Parkinson. Cu toate acestea, el a adăugat că rămân multe întrebări fără răspuns în acest domeniu de cercetare în continuă dezvoltare.

Acest studiu evidențiază relația dintre microbiota intestinală, metabolism și sistemul nervos, dar rezultatele nu sunt suficiente pentru a sugera schimbări în practica clinică, cum ar fi recomadarea suplimentelor cu B2 și B7, a subliniat dr. Sampson.

„În opinia mea, aceste date sunt premature pentru a susține intervenții terapeutice. Ele indică una dintre multiplele modalități prin care microbiota intestinală ar putea contribui la dezvoltarea bolii Parkinson. Totuși, acestea sunt doar predicții metabolice bazate pe genele codificate de microbiom. Cercetătorii nu au demonstrat direct implicarea microbiomului în aceste procese sau modul în care influențează nivelurile acestor metaboliți în organism”, a adăugat specialistul în biologie celulară.

• Citește și: „În mod uimitor, a crescut frecvența cu care întâlnim deficit al vitaminei B12 la populația omnivoră.“ Semne de alarmă și soluții de la nutriționist

Suplimente doar la sfatul medicului

Dr. Okun a subliniat că administrarea de suplimente cu vitamine poate fi benefică în timpul tratamentului pentru boala Parkinson, dar a avertizat că acestea ar trebui luate doar la recomandarea unui medic.

„Tratamentul cel mai folosit pentru boala Parkinson este levodopa care poate crește nivelul de homocisteină în sânge. Din acest motiv, este recomandată de mulți experți administrarea zilnică a unui singur supliment cu multivitamine pentru a asigura un nivel adecvat al vitaminelor B12, B6 și acid folic, în special în cazul pacienților care utilizează levodopa”, a explicat dr. Okun.

Potrivit specialistului, suplimentele alimentare pot avea efecte adverse, așadar ar trebui administrate sub supravegherea medicului.

Doze zilnice de vitamina B2 și B7

Doza zilnică recomandată (DZR) de vitamina B2, cunoscută și sub numele de riboflavină, este de aproximativ 1,3 miligrame pentru bărbații adulți și 1,1 miligrame pentru femeile adulte. Această vitamină este esențială pentru metabolismul energetic și pentru menținerea sănătății pielii, ochilor și sistemului nervos.

Alimentele bogate în vitamina B2 includ:

• carnea (în special ficatul și carnea de vită);
• lactatele, cum ar fi laptele și iaurtul;
• ouăle;
• legumele cu frunze verzi, cum ar fi spanacul și broccoli;
• nuci și semințe, cum ar fi migdalele și semințele de susan.

Doza zilnică recomandată de vitamina B7, cunoscută și sub denumirea de biotină, este de aproximativ 30 de micrograme pe zi pentru adulți. Biotina este importantă pentru metabolismul carbohidraților, grăsimilor și proteinelor, fiind esențială pentru menținerea sănătății pielii, părului și unghiilor.

Alimentele bogate în biotină includ:

• ouăle;
• peștele, cum ar fi somonul și sardinele;
• carnea de pui și de curcan;
• nucile și semințele (de exemplu, alunele și semințele de floarea-soarelui);
• ciupercile;
• avocado.