Ce e nevoie să știi despre conservarea ovocitelor. Se poate face din motive medicale sau personale
Conservarea ovocitelor prin congelare este o metodă care oferă unui cuplu posibilitatea de a obține o sarcină în viitor. Aceasta constă în recoltarea de material genetic – ovocite mature – și congelarea lor pentru o perioadă de timp. Atunci când se dorește obținerea sarcinii, ovocitele congelate sunt dezghețate și fertilizate în laborator, iar embrionul format este transferat în uterul femeii.
Crioconservarea presupune trei etape. Mai întâi pacienta va urma un tratament hormonal pentru stimulare ovariană, așa încât ovarele să producă mai multe ovocite într-un singur ciclu.
Apoi, la momentul considerat oportun de către specialistul în infertilitate, ovocitele sunt recoltate transvaginal, sub ghidaj ecografic, prin aspirare din foliculi.
Calitatea acestora este verificată în laborator, de către embriolog, după care, în aceeași zi, ele sunt congelate.
Două metode de crioconservare
Crioconservarea se poate efectua prin două metode:
clasic – prin congelare lentă, cu soluții crioprotectoare sau prin securitizare (vitrificare). Această din urmă metodă – și cea mai modernă – constă în înghețarea rapidă a celulelor și depozitarea lor în azot lichid, la o temperatură de -197 de grade Celsius, putând fi păstrate, conform legislației, timp de cinci ani.
În unele situații, crioconservarea este singura posibilitate pe care tehnologia o poate pune la dispoziția unei femei care își dorește să devină mamă. Este vorba despre acele cazuri în care este necesară prelevarea de ovocite înaintea începerii unui tratament cu chimio sau radioterapie, urmând ca acestea să fie folosite pentru obținerea unei sarcini atunci când organismul femeii va fi apt pentru aceasta.
Cauze medicale și personale
Există și cazuri în care motivele nu sunt de natură medicală. Pur și simplu, femeia se află într-o situație profesională, socială sau emoțională care „o obligă” să amâne momentul în care să devină mamă.
Știut fiind că rezerva ovariană scade pe măsura trecerii timpului, a recolta și conserva ovule ce vor fi folosite la momentul considerat oportun este cea mai bună soluție pe care o are la dispoziție.
Chiar de curând am avut o pacientă care, prinsă momentan într-o carieră de succes și fără un partener în acest moment, a decis că apeleze la procedura de crioconservare. Și-a droit să facă acest lucru, mai ales pentru că are deja 35 de ani împliniți și știe că, pe măsură ce înaintează în vârstă, calitatea ovocitelor scade, așa că dorește, în felul acesta, să își asigure viitorul de mamă.
Conservare după FIV
Mai există o situație care implică acestă procedură, de crioconservare a ovocitelor. Este vorba despre ovocitele obținute într-un ciclu FIV și rămase după obținerea unei sarcini și care pot fi congelate și folosite în cadrul unor fertilizări in vitro viitoare, dacă femeia își mai dorește și alți copii.
Marele avantaj al folosirii propriilor ovocite, congelate, este acela că viitoarea mămică evită terapia hormonală care face parte din protocolul fertilizării in vitro, iar embriotransferul se poate face într-un ciclu natural.
Organismul recunoaște propriile informații genetice și nu le respinge. În plus, și costurile sunt mai mici decât în cazul fertilizării cu ovocite proaspete.