Și ficatul poate să doară. Iată în ce situații

Dureri de ficat puternice pot da, mai degrabă, bolile care se instalează brusc, acute, decât cele cronice și severe. În cazul unui pacient cu ciroză, însă, durerea de ficat e un semnal de alarmă care poate anunța instalarea cancerului.

Inclusiv bolile cardiovasculare pot da dureri hepatice care se accentuează la efort.

Medicul gastroenterolog precizează că în hipocondrul drept se mai proiectează, în afară de lobul drept hepatic, vezicula biliară (colecistul), rinichiul drept, unghiul hepatic al colonului și, bineînțeles, structurile care țin de peretele abdominal.

Bolile care se instalează rapid dau mai frecvent dureri de ficat

Trebuie să înțelegem că ficatul este un organ parenchimatos (cu aspect spongios, bogat în vase sangvine) învelit într-o capsulă numită capsula Glisson. La nivelul capsulei sunt localizați receptorii pentru durere, menționează gastroenterologul.

Din această cauză, invadarea capsulei în cursul unor procese patologice sau distensia (întinderea) bruscă a acesteia, așa cum se întâmplă în hepatomegalia (ficatul mărit) instalată în timp scurt, va conduce la durerea de ficat.

„Cu alte cuvinte, intensitatea durerii este mai mare în cazul proceselor patologice care se instalează rapid. De aceea, ficatul din ciroza hepatică nu este dureros, deși această boală este severă.“

Prof. dr. Ion Dina, medic primar gastroenterologie și medicină internă

Hepatitele acute dau dureri de ficat moderate

În insuficiența cardiacă dreaptă, pe fondul stagnării sângelui în interiorul ficatului via vena cavă inferioară și vene suprahepatice, durerea de ficat se instalează brusc, potrivit medicului gastroenterolog. Este cunoscută la acești pacienți durerea hepatică exacerbată de exercițiile fizice, așa-numita „hepatalgie de efort“. 

Prof. dr. Dina menționează că se întâmplă la fel și în alte afecțiuni cardiovasculare, cum sunt: pericardita constrictivă și insuficiența tricuspidiană.

„Hepatitele acute virale sau toxice se însoțesc, de asemenea, de o durere hepatică, aceasta însă este moderată. În abcesele hepatice, cel mai frecvent piogene (n.r. – purulente), colecțiile se pot dezvolta rapid și mai ales invadează capsula. De aceea, durerile sunt de intensitate crescută.“

Prof. dr. Ion Dina, MEDIC PRIMAR GASTROENTEROLOGIE ȘI MEDICINĂ INTERNĂ

Litiaza biliară și trombozele de venă portă dau dureri

Medicul atrage atenția că la un bolnav cunoscut cu ciroză, apariția durerii constituie un semnal de alarmă care sugerează posibilitatea dezvoltării unui cancer hepatic primitiv, cel mai adesea fiind vorba de un carcinom hepatocelular. 

Conform gastroenterologului, alte situații în care mai întâlnim dureri hepatice mai sunt:

• icterele obstructive (în caz de litiază biliară sau pe fondul unor tumori) însoțite de colangită (inflamația căilor biliare);
• trombozele de venă portă (vas de sânge care transportă sânge din tractul gastrointestinal, vezica biliară, pancreas și splină până la ficat);
• perihepatitele (inflamații ale capsulei Glisson) și altele.

„În marea lor majoritate, aceste afecțiuni se încadrează într-o patologie serioasă, motiv pentru care diagnosticul nu poate fi stabilit decât pe baza examenului clinic și a unor explorări biologice (analize) și imagistice complementare.“

Prof. Dr. Ion Dina, MEDIC PRIMAR GASTROENTEROLOGIE ȘI MEDICINĂ INTERNĂ

Cum descoperim cauza unei dureri de ficat

Ca să aflăm de ce avem dureri de ficat, e necesar să ajungem la medicul de familie care ne va îndruma, cel mai probabil, către un gastroenterolog. În timpul consultului, medicul va efectua o inspecție vizuală a abdomenului.

Va verifica dacă există inflamații în zona ficatului și vă va adresa mai multe întrebări despre stilul de viață și natura durerii. Este posibil să vă recomande analize de sânge pentru a verifica dacă ficatul funcționează corect.

Ecografia, imagistica prin rezonanță magnetică (IRM) sau CT-ul pot fi efectuate pentru a verifica dacă există tumori sau chisturi pe ficat și, de asemenea, pentru a indentifica o eventuală litiază biliară (pietre la fiere).

De asemenea, este posibil să vi se facă un test numit biopsie hepatică stereotactică, în timpul căruia medicul folosește un ac lung și subțire pentru a îndepărta o mică bucată de țesut din ficat cu ajutorul ghidării imagistice radiografice.

Elastografia tranzitorie este un tip special de testare cu ultrasunete care verifică rigiditatea ficatului pentru a vedea eventuale cicatrici sau fibroză.

Când e necesară vizita urgentă la medic

Orice persoană trebuie să solicite tratament medical imediat dacă prezintă oricare dintre următoarele simptome:

• durere severă, în special la nivelul abdomenului;
• febră;
• urină închisă la culoare;
• sânge în scaun;
• greață și vărsături;
• pierdere în greutate;
• piele gălbuie;
• sensibilitate severă la atingerea abdomenului;
• umflarea abdomenului sau a picioarelor și a gleznelor;
• piele iritată;
• oboseală cronică;
• pierderea poftei de mâncare.

Dureri de ficat în timpul sarcinii

Durerile de ficat la gravide pot fi semnul unor afecțiuni periculoase, cum sunt ficatul gras acut de sarcină și sindromul HELLP (Hemoliză, adică distrugerea eritrocitelor, EL – Elevated Liver enzymes, adică valori crescute ale enzimelor hepatice și LP – Low Platelet, adică valori scăzute ale trombocitelor), o formă de preeclampsie. Ambele sunt complicații rare ale sarcinii, dar pun în pericol atât viața fătului, cât și a mamei.

Ficatul gras acut de sarcină este o complicație rară, potențial fatală, care apare în al treilea trimestru sau în perioada de lăuzie. Majoritatea femeilor care sunt diagnosticate cu ficat gras acut de sarcină se află în al treilea trimestru de sarcină, iar vârsta gestațională medie este de 35 până la 36 de săptămâni, cu un interval de 28 până la 40 de săptămâni.

Deși cauza exactă este necunoscută, această boală a fost asociată cu o anomalie a metabolismului acizilor grași fetali. Boala are o incidență de aproximativ una din 10.000-15.000 de sarcini.

Diagnosticul precoce al bolii poate fi dificil, deoarece are simptome similare cu alte afecțiuni, mult mai comune: sindromul HELLP și alte forme de preeclampsie, hepatita virală și colestaza sarcinii (hormonii de sarcină încetinesc sau stagnează fluxul bilei, care se acumulează în exces și, în final intră în circulație). Cu toate acestea, un istoric de boli detaliat și o examinare fizică, împreună cu analizele de laborator și testele imagistice, sunt adesea suficiente pentru a stabili diagnosticul, iar biopsia hepatică este rareori indicată.

Terapia de susținere și nașterea rapidă sunt esențiale pentru rezultatele optime materno-fetale și rămân un tratament principal pentru ficatul gras acut de sarcină, dar și pentru sindromul HELLP.

Simptomele ficatului gras acut de sarcină

Afecțiunea se declanșează, de obicei, târziu, în al treilea trimestru de sarcină. Acestea sunt cele mai frecvente simptome:

• greață și vărsături;
• dureri de burtă, mai ales în partea dreaptă sus;
• senzație de rău;
• durere de cap;
• oboseală;
• confuzie;
• îngălbenirea pielii, a ochilor și a mucoaselor (icter).

În cazurile severe, pacienta poate prezenta o implicare multisistemică, inclusiv insuficiență renală acută, encefalopatie, sângerări gastrointestinale, pancreatită și coagulopatie.