Cele mai noi date despre cancer în România: care sex este cel mai vulnerabil în 2025 și în ce stadiu sunt programele de screening ale Ministerului Sănătății
În ultimii ani, cancerul a devenit a doua cauză principală de deces în România, după bolile cardiovasculare, reprezentând 19% din totalul deceselor. Deși incidența cancerului în țara noastră rămâne ușor sub media Uniunii Europene, cifrele privind mortalitatea sunt alarmante și e nevoie de o atenție deosebită atât din partea fiecăruia dintre noi, cât și din partea autorităților. SmartLiving.ro a solicitat Ministerului Sănătății informații privind stadiul programelor de screening.
Conform celor mai recente date din Profilul de țară privind cancerul 2025 publicat de OECD, în România au fost estimate aproximativ 100.471 de cazuri noi de cancer în 2022, cu o previziune de creștere de 8% până în 2040. În 2022, 45.866 de persoane au murit din cauza cancerului în țara noastră.
Ceea ce îngrijorează cel mai mult experții este faptul că ratele de mortalitate cauzate de cancer în România au scăzut mai lent în ultimul deceniu comparativ cu media UE. În special la bărbați, deși s-a înregistrat o scădere de 8% între 2011 și 2021, aceasta a fost semnificativ mai mică decât media UE, care a înregistrat o scădere de 16%.
Tipuri de cancer cu incidență ridicată în România
Incidenței cancerului în România prezintă câteva particularități îngrijorătoare, iar bărbații par să fie mai vulnerabili, întrucât înregistrează o rată de mortalitate ridicată:
- La bărbați: cancerul de prostată, pulmonar, colorectal și al vezicii urinare reprezintă 58% din cazuri. România deține cea mai mare rată de incidență din UE în rândul bărbaților cu cancer laringian, hepatic și nazofaringian și a doua cea mai mare rată de incidență în privința cancerului buzelor, cavității orale și orofaringian.
- La femei: cancerul de sân, colorectal, pulmonar și de col uterin reprezintă 52% din cazuri. O situație alarmantă este cea a cancerului de col uterin, care are o rată de incidență de aproape trei ori mai mare în România (33 de cazuri la 100.000 de femei) comparativ cu media UE (12 cazuri la 100.000 de femei).
Citește și: Povestea Rodicăi, după cancerul la sân: „Cele mai frumoase momente le-am avut după ce m-am operat“
Mortalitatea ridicată – un semnal de alarmă
Rata standardizată a mortalității cauzate de cancer în România a fost de 243 de decese la 100.000 de locuitori în 2021, cu 3% peste media UE. La bărbați, această rată este cu 10% mai mare față de media europeană.
Cancerul pulmonar reprezintă principala cauză de deces prin cancer la bărbați (75 de decese la 100.000 de locuitori), iar cancerul de sân la femei (31 de decese la 100.000 de locuitori).
Situația este deosebit de gravă în cazul anumitor tipuri de cancer:
- Cancerul colorectal: în ultimul deceniu, în timp ce UE a înregistrat o scădere importantă a ratei mortalității, în România s-a înregistrat o creștere.
- Cancerul de col uterin: deși mortalitatea a scăzut cu 25% în perioada 2011-2021, rata rămâne de 3 ori mai mare decât media UE.
- Cancerul de sân: în timp ce rata mortalității a scăzut în UE în ultimul deceniu, în România aceasta a crescut ușor.
Mortalitatea evitabilă
O atenție deosebită trebuie acordată mortalității evitabile, care include decesele care pot fi prevenite prin intervenții eficace în domeniul sănătății publice și cele cauzate de cancere tratabile, se arată în cel mai recent Profil de țară privind cancerul.
Mortalitatea evitabilă cauzată de cancerul colorectal în România este cu 32% mai mare la femei și cu 57% mai mare la bărbați față de media UE. Acest decalaj din ce în ce mai mare este cauzat de disponibilitatea limitată a screeningului pentru depistarea cancerului colorectal, care a devenit funcțional doar din 2019 prin proiecte-pilot.
În cazul cancerului de sân, mortalitatea evitabilă este cu 14% mai mare decât media UE, ceea ce face imperios necesar un program de screening.
Infecția HPV, cancerul de col uterin și cel orofaringian – probleme naționale urgente
Datele din raportul OECD privind România subliniază o realitate alarmantă: cancerul de col uterin reprezintă o problemă majoră de sănătate publică, situându-se pe locul al treilea în rândul celor mai frecvente tipuri de cancer la femei, după cancerul de sân și cel colorectal.
Cu o incidență de aproximativ 33 de cazuri la 100.000 de femei, rata este aproape triplă față de media Uniunii Europene – de 12 cazuri la 100.000 de femei. Deși mortalitatea cauzată de cancerul de col uterin a scăzut cu 25% în perioada 2011-2021 (comparativ cu o scădere de 16% la nivelul UE), aceasta rămâne mult mai ridicată decât media europeană.
Această situație subliniază importanța critică a vaccinării împotriva papilomavirusului uman (HPV), principala cauză a cancerului de col uterin. Analizele pe grupe de vârstă arată totuși un semn încurajator: în rândul femeilor cu vârsta mai mică de 65 de ani, decalajul privind mortalitatea dintre România și UE a scăzut în ultimul deceniu, deși rămâne încă la un nivel ridicat.
Și cancerul orofaringian, cauzat în multe cazuri tot de infecția HPV, înregistrează rate îngrijorătoare în România, după cum arată datele Profilului de țară privind cancerul de anul acesta.
Ce măsuri iau autoritățile și în ce stadiu e Planul Național de Prevenire și Combatere a Cancerului
Medicii care depistează și tratează zilnic pacienți cu cancer în România subliniază necesitatea unor programe coerente de screening. SmartLiving.ro a solicitat Ministerului Sănătății (MS) informații cu privire la stadiul Planului național de prevenire și combatere a cancerului (PNPCC) și la eventuale prgrame de screening pentru cele mai frecvente forme de cancer în România.
„Până în prezent au fost elaborate și aprobate prin ordin al ministrului Sănătății metodologiile de screening pentru cancerul de col uterin (OMS nr.3735/2024) și cancerul colorectal (OMS 3735/2024). Metodologia de screening pentru cancerul de sân este în curs de elaborare“, a fost răspunsul oferit de MS.
În anul 2024, finanțarea serviciilor medicale clinice și paraclinice de screening, precum și de confirmare a diagnosticului la bolnavii depistați cu suspiciune de cancer și hepatite cu virusuri hepatitice B/C/D, acordate în regim ambulatoriu sau în regim de spitalizare de zi, se realizează din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 521/2023 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, cu modificările și completările ulterioare și ale normelor metodologice de aplicare a acesteia aprobate prin Ordinul MS și CNAS nr. 1857/441/2023, cu modificările și completările ulterioare, a mai precizat Ministerul Sănătății.
Ce putem face pentru a reduce riscul de cancer?
Raportul făcut public de OECD (Organisation for Economic Co-operation and Development) subliniază și care sunt principalele măsuri pe care le poate lua fiecare dintre noi pentru a reduce riscul de dezvoltare a cancerului:
- Renunțarea la fumat – cancerul pulmonar rămâne una dintre principalele cauze de deces, în special la bărbați.
- Vaccinarea împotriva HPV – având în vedere rata ridicată a cancerului de col uterin și a cancerului orofaringian în România, vaccinarea împotriva HPV este esențială.
- Participarea la programele de screening – depistarea precoce crește semnificativ șansele de supraviețuire.
- Adoptarea unui stil de viață sănătos – alimentație echilibrată, activitate fizică regulată și reducerea consumului de alcool.
- Controale medicale regulate – în special pentru persoanele cu risc crescut sau cu antecedente familiale de cancer.
