Papa Leon al XIV-lea, în vârstă de 71 de ani, a fost internat marți, 13 octombrie, la Policlinica Gemelli din Roma, pentru o intervenție chirurgicală de îndepărtare a unui nodul pulmonar descoperit în timpul unor controale medicale de rutină. Suveranul Pontif a declarat că formațiunea a fost depistată foarte devreme și este bine delimitată. Vaticanul nu a precizat dacă nodulul este benign sau malign. Nodulii pulmonari sunt relativ frecvenți și, în majoritatea cazurilor, nu sunt canceroși. Totuși, unele caracteristici pot ridica suspiciuni și impune investigații suplimentare sau îndepărtarea chirurgicală.
Duminică, 11 octombrie, în timpul rugăciunii Angelus din Piața Sfântul Petru, Leon al XIV-lea a explicat că nodulul a fost descoperit la un control medical recent. Medicii i-au recomandat îndepărtarea acestuia, iar Suveranul Pontif a decis să le urmeze sfatul și le-a cerut credincioșilor să se roage pentru el.
Papa Leon al XIV-lea a fost internat la Policlinica Gemelli din Roma, unde au fost tratați și predecesorii săi, potrivit Vatican News. Spitalizarea ar urma să dureze aproximativ o săptămână, iar toate audiențele au fost anulate până pe 20 octombrie.
Este prima problemă de sănătate importantă de la începutul pontificatului său, în urmă cu 17 luni. Leon al XIV-lea nu are afecțiuni cronice diagnosticate în prezent, nu fumează și se menține în formă, jucând tenis în fiecare săptămână și înotând la reședința de vară de la Castel Gandolfo.
De această dată, Papa a ales să vorbească el însuși despre intervenție. În timpul pontificatului lui Francisc, informațiile despre problemele sale de sănătate proveneau în principal din comunicatele Vaticanului. Francisc a murit pe 21 aprilie 2025, în urma unui accident vascular cerebral, după o internare îndelungată pentru pneumonie bilaterală. Avea o boală pulmonară cronică, iar în tinerețe îi fusese îndepărtată o parte dintr-un plămân.
Ce presupune operația
Medicii de la Gemelli vor face, probabil, o biopsie pentru a stabili dacă nodulul este canceros, a declarat, pentru agenția Associated Press, Lorenzo Spaggiari, directorul secției de chirurgie toracică a Institutului European de Oncologie din Milano. Ulterior ar urma să fie îndepărtată porțiunea sau lobul pulmonar în care se află nodulul.
Operația se va desfășura sub anestezie generală, iar ganglionii limfatici din apropiere pot fi îndepărtați pentru analiză. Chirurgul a explicat că, în prezent, bronhoscopia robotică permite prelevarea de probe chiar și din noduli foarte mici, de aproximativ trei milimetri.
Riscurile biopsiei depind de metoda folosită, de localizarea nodulului și de starea pacientului. Procedurile moderne, inclusiv bronhoscopia robotică, pot permite prelevarea de probe prin tehnici minim invazive. Mortalitatea asociată operației este de 0,6-0,8% la pacienții cu inima și plămânii sănătoși, a precizat Spaggiari, care nu face parte din echipa medicală a Papei. Dacă ganglionii nu sunt afectați, perspectivele sunt foarte bune și nu va fi nevoie de alt tratament.
Ce se poate face dacă nodulul este canceros
Îndepărtarea chirurgicală este o abordare standard în astfel de cazuri, mai ales la o persoană sănătoasă și atunci când nodulul se află într-o zonă ușor accesibilă, a adăugat, pentru aceeași publicație, Stephen Liu, specialist în cancerul pulmonar la Georgetown University, din SUA. Biopsia cu ac a unui nodul pulmonar poate fi dificilă și nu oferă întotdeauna suficiente informații, iar operația permite un diagnostic sigur.
Chiar dacă nodulul se dovedește canceros, prognosticul poate fi foarte bun atunci când este descoperit devreme și poate fi îndepărtat complet. În unele cazuri, operația este singurul tratament necesar, a mai spus oncologul. Papa nu este cunoscut ca fumător, însă Stephen Liu a amintit că aproximativ unul din cinci pacienți diagnosticați cu cancer pulmonar nu a fumat niciodată.
Următorul pas este stabilirea naturii nodulului și, dacă este malign, verificarea eventualei răspândiri a bolii, a explicat pentru Sky TG24 Massimo Di Maio, președintele Asociației Italiene de Oncologie Medicală, vorbind despre astfel de cazuri în general. Atunci când cancerul pulmonar este descoperit într-un stadiu timpuriu, tratamentul poate avea intenție curativă, iar o stare fizică bună favorizează recuperarea după intervenție.
Institutul European de Oncologie recomandă evitarea zborurilor timp de aproximativ trei săptămâni după o astfel de operație, potrivit Associated Press. Dacă recuperarea decurge bine, acest interval i-ar permite Papei să păstreze vizita programată în Uruguay, Argentina și Peru, între 6 și 17 noiembrie.
Citește șiTot mai multe cazuri de cancer pulmonar la femei tinere nefumătoare. Care sunt semnele de debut, detaliate de medicCe sunt nodulii pulmonari
Nodulii pulmonari sunt mici formațiuni, de cel mult trei centimetri, care pot fi observați pe imaginile obținute prin tomografie toracică sau abdominală, potrivit Societății Americane de Cancer. Cele care depășesc această dimensiune sunt considerate mase pulmonare. Pentru că nodulii mici provoacă rareori simptome, sunt descoperiți de regulă întâmplător, în timpul unor investigații efectuate din alte motive.
Sunt și relativ frecvenți. Aproximativ 30% dintre tomografiile toracice evidențiază cel puțin un nodul pulmonar, potrivit unei sinteze publicate în Canadian Medical Association Journal. Cei mai mulți nu sunt canceroși. Potrivit celui mai mare studiu american de screening pentru cancer pulmonar, 96% dintre nodulii identificați s-au dovedit benigni.
Printre cauze se numără granuloamele, mici zone de țesut cicatrizat rămase după infecții precum tuberculoza sau anumite infecții fungice, potrivit Cleveland Clinic. Nodulii mai pot apărea în boli precum artrita reumatoidă sau sarcoidoza, pot reprezenta tumori benigne, cum sunt hamartoamele, sau pot fi formați din țesut cicatricial pulmonar.
Cum deosebesc medicii un nodul benign de unul malign
Descoperirea unui nodul pulmonar nu înseamnă automat cancer. Un contur bine delimitat este, în general, mai puțin suspect, a explicat, pentru Associated Press, Dionysis Papadatos-Pastos, oncolog la The London Clinic. Medicul a atras însă atenția că un astfel de nodul nu trebuie ignorat și trebuie evaluat în funcție de aspect, dimensiune și evoluție.
În general, tumorile benigne cresc fără să invadeze țesuturile din jur și rămân localizate. Cele maligne se comportă diferit, potrivit prof. dr. Wolfgang J. Köstler, medic oncolog și hematolog.
„Tumorile maligne sunt caracterizate de un model de creștere infiltrativă, care duce la distrugerea structurilor adiacente. Cel mai important, tumorile maligne prezintă capacitatea de a se răspândi în ganglionii limfatici și în organele îndepărtate, adică de a forma metastaze”, a explicat medicul, în acest articol SmartLiving.ro. Din acest motiv, în timpul operației sunt analizați și ganglionii limfatici din zona nodulului.
Evoluția în timp, cel mai important indiciu
Pe imaginile obținute la tomografie, medicii analizează, în primul rând, dimensiunea. Formațiunile mai mici de șase milimetri sunt rareori canceroase, pe când cele de peste opt milimetri sunt investigate mai amănunțit. Și forma marginilor oferă indicii. Un contur neted apare mai des în cazul nodulilor benigni, în timp ce marginile neregulate sau cu prelungiri fine sunt considerate mai suspecte.
Sunt analizate și calcificările, adică depunerile de calciu vizibile la tomografie, deoarece anumite tipare apar mai frecvent în nodulii benigni. În funcție de densitate, nodulii pot fi solizi, pot avea aspect de „sticlă mată” sau pot combina cele două caracteristici. Formațiunile parțial solide necesită, în general, o urmărire mai atentă.
Cel mai important criteriu rămâne evoluția în timp. Un nodul solid care nu crește timp de doi ani are șanse foarte mici să fie canceros. La estimarea riscului, medicii iau în calcul și vârsta pacientului, istoricul de fumat, antecedentele familiale de cancer și expunerea la substanțe precum azbestul sau radonul.
Când este necesară biopsia sau operația
Pentru nodulii pulmonari descoperiți întâmplător, medicii folosesc frecvent recomandările Societății Fleischner, publicate în 2017, în Radiology. La adulții cu risc scăzut, un nodul solid mai mic de șase milimetri nu necesită, de obicei, investigații suplimentare.
Dacă nodulul are între șase și opt milimetri, se recomandă în general repetarea tomografiei după 6-12 luni, pentru a vedea dacă își modifică dimensiunea sau aspectul. În cazul formațiunilor mai mari de opt milimetri, medicul poate recomanda o nouă tomografie după aproximativ trei luni, un PET-CT sau o biopsie.
PET-CT-ul poate evidenția zonele în care activitatea metabolică este mai intensă, lucru întâlnit frecvent și în tumori. Investigația poate crește sau reduce suspiciunea de cancer, dar diagnosticul de certitudine se stabilește prin examinarea unei probe de țesut.
„Clasificarea și caracterizarea tumorilor se face de către patolog, în urma examinării la microscop a biopsiei sau a probelor chirurgicale”, a precizat prof. dr. Wolfgang J. Köstler.
Proba de țesut poate fi recoltată prin bronhoscopie, cu un ac introdus prin peretele toracelui, sub ghidaj tomografic, sau în timpul unei operații, care se face tot mai des minim invaziv.
