Sănătatea costă mult și în viitor va costa și mai mult nu doar în România. Este nevoie de noi resurse care să susțină funcționarea sistemului, mai ales că populația îmbătrânește, a atras atenția Fady Chreih, CEO Regina Maria (foto stânga), la evenimentul de lansare a Raportului.
La fel ca și precedentul, actualul Raport a fost întocmit pentru ca toate discuțiile care au loc să plece de la date concrete și nu de la emoții, a mai spus CEO-ul Regina Maria. „Documentul este unul extrem de valoros pentru toți decidenții”, a apreciat Chreih.
Adevărata problemă: Nu doar lipsa banilor, ci modul în care îi cheltuim
Potrivit vorbitorului, în România, accentul discuției se mută încet-încet de la lipsa de finanțare a sistemului de sănătate către eficiența cu care se cheltuiesc aceste fonduri.
„Să nu trăim cu iluzia că sistemul de sănătate nu va avea nevoie de resurse din ce în ce mai multe. Populația îmbătrânește”, a subliniat reprezentantul Rețelei Regina Maria.
Dragoș Garofil, expert în sănătate, lector universitar doctor la Academia de Studii Economice, ASE, instituție care a realizat Raportul, a făcut o prezentare succintă a datelor conținute în document.
Astfel, în continuare, finanțarea Fondului național Unic de Asigurări de Sănătate, FNUASS, este asigurată de salariați – în proporție de 60% – prin extinderea bazei de contribuabili, eliminarea unor exceptări de la plata contribuției și creșterea salariului mediu brut pe economie.
Raportul arată că, în premieră, contribuțiile sociale de asigurări de sănătate finanțează peste jumătate din cheltuielile cu sănătatea, fapt care reprezintă o apropiere față de modelul clasic al sistemelor de asigurare europene.
În cifre, cheltuielile curente totale cu sănătatea au crescut de la 99,2 miliarde de lei, în 2023, până la aproape 128 de miliarde de lei, în 2025, respectiv cu 28,8 miliarde de lei – reprezentând un plus de 29%. În aceste condiții, au ajuns să reprezinte 6,68% din PIB și la 1.319 euro pe locuitor.
Aproape 3 milioane de români cu vârstă de muncă, neasigurați
Una dintre problemele majore ale sistemului este aceea că, în continuare, aproape 3 milioane de români cu vârste de muncă sunt neasigurați. Aceștia reprezintă 15,3% din populație, cu 511.000 mai mulți decât în 2024, după ce coasigurații, personalul monahal și o parte din pacienții programelor naționale au pierdut automat calitatea de asigurat.
Documentul menționează faptul că acești neasigurați au sub 60 de ani, iar fenomenul privește populația activă, fără forme legale de muncă, optimizări fiscale și nu categoriile vulnerabile care rămân protejate prin exceptare.
Plafonul de 3.000 de lei pentru contribuția pensionarilor rămâne principala resursă nevalorificată deoarece menține circa 3 milioane de pensionari în afara bazei de contribuție și lasă neîncasați circa 13 miliarde de lei, anual. Acest sistem perpetuează o inechitate între regimul aplicat salariatului care câștigă 3.000 de lei pe lună și care plătește CASS și cel al pensionarului care nu plătește.
Bugetul FNUASS a crescut accelerat, se mai spune în document, ajungând la 77,9 miliarde de lei, în 2025, fiind aproape dublu față de anul 2019. Structura rămâne dezechilibrată însă – 60 de miliarde – 92,3% – din veniturile CASS reprezintă contribuțiile salariaților, în timp ce 6 miliarde – reprezintă taxa clawback plătită de industria farmaceutică. Chiar și așa, bugetul FNUASS este construit sistematic sub necesarul real.
Cum poate fi reformat sistemul: Mai puține excepții și date la vedere
Datele conținute în Raport conduc către ideea că cea mai eficientă modalitate de consolidare a finanțării sănătății nu este creșterea cotei de contribuție, ci extinderea bazei de contribuții și reducerea categoriilor exceptate.
Prin urmare, direcțiile de reformă ar trebui să se îndrepte către continuarea extinderii bazei de contribuabili, clarificarea statutului persoanelor neasigurate, separarea clară între politica socială și finanțarea asigurărilor de sănătate, precum și dezvoltarea mecanismelor de finanțare voluntară și implicarea autorităților locale.
Pentru o mai bună utilizare a banilor Fondului e nevoie de o reformă a finanțării spitalelor, pentru că acum banii ajung să finanțeze salarii și nu servicii medicale, reorganizarea rețelei de spitale, dezvoltarea serviciilor medicale oferite în ambulatoriu și a medicinei primare, precum și finanțarea pe bază de rezultate.
„Realizarea celei de-a doua ediții a Raportului Transparența banilor în sistemul de sănătate românesc s-a dovedit la fel de dificilă ca elaborarea primei ediții”, arată autorii documentului. Datele între instituții continuă să fie fragmentate, să utilizeze clasificări diferite și să fie publicate în formate care nu permit agregarea lor și analiza automată.
