Câți ani pot munci sănătoși românii? Mult mai puțini decât europenii din statele dezvoltate
Se discută în prezent despre o posibilă creștere a vârstei de pensionare în România, fiind invocată ca principal argument speranța de viață mai lungă a românilor decât în trecut. Într-adevăr, datele Eurostat arată că România a înregistrat cea mai mare creștere a speranței de viață între 2019 și 2023. Românii au câștigat, confort statisticilor, un an întreg în plus la speranța de viață. Însă, dacă vorbim despre cât trăiesc românii, trebuie să facem distincția între speranța de viață și speranța de viață sănătoasă. Prima ne spune câți ani trăim în total, a doua – câți ani trăim fără limitări majore de activitate, fără dizabilități sau boli cronice debilitante.
Datele Eurostat arată că românii au doar 58-61 ani de viață sănătoasă. La aproximativ aceeași vârstă – 59,5 ani, în medie – se și pensionează.
- Citește și: Ce are special un „supervârstnic“ și ce poți face ca să devii și tu unul. Cum să îmbătrânești trăind tânăr
Anii trăiți în total versus anii trăiți într-o stare bună de sănătate
Potrivit informațiilor Eurostat publicate în iulie 2025, România se află printre ultimele țări din Uniunea Europeană la capitolul speranță de viață sănătoasă. Pentru un bărbat născut astăzi, durata medie a vieții este de aproximativ 72 de ani, însă doar 58-59 dintre aceștia vor fi trăiți fără boli cronice sau dizabilități majore. Restul de 13-14 ani se vor suprapune cu probleme de sănătate care limitează activitatea de zi cu zi și presupun tratamente sau nevoia constantă de ajutor.
Situația femeilor este puțin mai bună ca durată totală, dar nu și ca proporție a calității vieții. O româncă are o speranță de viață de aproape 79 de ani, însă doar 60-61 dintre aceștia sunt ani în care se poate bucura de o stare relativ bună de sănătate. Asta înseamnă că, spre finalul vieții, timp de aproape 20 de ani, trăiește cu afecțiuni care îi reduc autonomia.
Durata vieții sănătoase în România este mai scurtă cu 12-13 ani față de statele UE dezvoltate
Media europeană este de 62,8 ani de viață sănătoasă pentru bărbați și 63,3 ani pentru femei. România se situează cu câțiva ani sub acest prag, pe locul al șaptelea de la coada clasamentului.
Dar decalajul real se vede atunci când comparăm România cu statele dezvoltate din vestul Europei. În Malta, speranța de viață sănătoasă trece de 71 de ani atât pentru bărbați, cât și pentru femei. În Italia, media se apropie de 69 de ani, iar în Suedia depășește 67. Cu alte cuvinte, durata vieții sănătoase a românilor este mai scurtă cu 12-13 ani față de cea din aceste țări.
În mod surprinzător, chiar și Bulgaria, țara vecină care apare de multe ori în statistici alături de România, stă mai bine la acest capitol. Femeile bulgare pot spera la aproape 71 de ani de viață fără boli cronice, cu un deceniu mai mult decât româncele.
Țara noastră are și cea mai scurtă durată a vieții active din Uniunea Europeană, de 32,7 ani, comparativ cu media UE de 37,2 ani. Deși vârsta legală de pensionare în România este de 65 de ani la bărbați și 62,4 la femei, vârsta reală de pensionare a fost de 59,5 ani în 2024.
Așadar, pentru bărbați, durata vieții active este de 35,9 ani, față de 39,2 ani în Uniunea Europeană. Pentru femei, diferența este și mai mare: 29,2 ani în România, comparativ cu 35 de ani, cât este media UE.
Câți ani de viață sănătoasă mai au românii după vârsta de 65 de ani
Potrivit Eurostat, bărbații din România care ating vârsta de 65 de ani mai pot spera la aproximativ 4 ani de viață fără dizabilități. Femeile au o perspectivă puțin mai bună, cu aproape 5 ani sănătoși după această vârstă. Ambele valori sunt mult sub media Uniunii Europene, care este de aproximativ 9 ani pentru bărbați și 10 ani pentru femei. România se află astfel printre ultimele locuri din Europa, alături de Slovacia și Letonia.
Comparativ cu 2015, situația nu s-a îmbunătățit. În multe state UE, durata vieții sănătoase după 65 de ani a stagnat sau a crescut, dar în România diferența față de media europeană s-a menținut ridicată.
Analiza pe sexe arată că, în majoritatea țărilor, femeile trăiesc mai mulți ani sănătoși după vârsta de 65 de ani, însă România se încadrează în grupul unde diferența este mică și aproape irelevantă. Spre exemplu, în Slovenia, Bulgaria, Franța și Estonia femeile de 65 de ani trăiesc cu 1,2–1,8 ani mai mult într-o stare bună de sănătate decât bărbații, iar în Portugalia și Malta situația este inversă, bărbații având cu 1,1–1,3 ani în plus. În România, decalajul între sexe este de aproximativ un an, insuficient pentru a compensa speranța totală de viață mai lungă a femeilor.
În practică, asta înseamnă că la 65 de ani, un pensionar român se poate aștepta ca doar o mică parte din anii rămași să fie trăiți fără boli cronice sau limitări funcționale.
Harta longevității în România
Potrivit Institutului Național de Statistică, cel mai ridicat nivel al speranței de viață, în 2022, era înregistrat în Vâlcea, singurul județ unde indicatorul trece de 80 de ani. Urmează București cu 78,4 ani, Cluj cu 77,5 ani, Brașov cu 77,4 ani și Sibiu cu 76,9 ani.
La capătul opus se află Tulcea cu 73,2 ani, apoi Giurgiu, Călărași și Satu Mare, fiecare cu 74,2 ani. Între Vâlcea și Tulcea diferența este de aproape 7 ani.
- Citește și: Frica de îmbătrânire, care apare la mijlocul vieții, ne poate da peste cap. Cum o gestionăm corect
Pe sexe, decalajul se păstrează. În București femeile ating 81,2 ani, iar bărbații 74,8 ani. În Tulcea femeile ajung la 77,6 ani, bărbații la 68,7 ani.
Câți români muncesc, de fapt?
Potrivit raportului INS – Codițiile de viață ale populației din România, publicat în 2025, numărul total al persoanelor ocupate din țara noastră la nivelul anului 2024 era de 8,3 milioane.
Dintre aceștia, majoritatea au între 35 și 49 de ani (3,8 milioane). În grupa de vârstă 50-64 de ani, sunt activi 2,36 milioane de români, iar peste 65 de ani, numărul celor ocupați este de 58.000 (37.000 sunt bărbați, iar 21.000 – femei).
Factorii de risc care distrug sănătatea românilor
Sănătatea românilor este afectată de un cumul de factori care țin atât de sistemul medical, cât și de stilul de viață și de mediul în care trăim. Primul și cel mai evident este subfinanțarea sistemului de sănătate. În 2021, România a cheltuit, în medie, 1.663 de euro per locuitor pentru sănătate, în timp ce media Uniunii Europene a fost de 4.030 de euro, adică de peste două ori mai mult. Povara cade direct pe pacienți, 21% din cheltuielile totale pentru sănătate provin din buzunarul lor, față de 15% în restul Uniunii.
Potrivit datelor Eurostat colectate în 2024, un procent de 7% dintre români au declarat că nevoile lor medicale au rămas nesatisfăcute din cauza costurilor, a distanței până la unitățile medicale sau a timpilor lungi de așteptare. România se află astfel în topul celor mai defavorizate zece state din Uniune.
Pe lângă toate acestea, România înregistrează vârfuri alarmante în cazul majorității factorilor de risc pentru sănătate:
- Peste o treime dintre adulți (35%) raportează consum excesiv de alcool cel puțin o dată pe lună, aproape dublu față de media UE de 18,5%;
- Doar 2,4% din adulți consumă cele cinci porții recomandate de fructe și legume zilnic, cea mai mică rată din UE;
- Poluarea aerului contribuie la aproximativ 7% din decese, mult peste media UE de 4%
Un alt indicator grav este rata mortalității evitabile. În 2020, România a înregistrat 358 de decese prevenibile la 100.000 de locuitori, aproape dublu față de media UE de 180 și 235 de decese tratabile, comparativ cu 92 în Uniune. Cele mai frecvente cauze sunt bolile cardiovasculare, pneumonia și accidentele vasculare cerebrale.
