Angioplastia, procedura care poate salva viața în caz de infarct. Când și cum se realizează

    Ateroscleroza, adică îngustarea vaselor de sânge, poate fi tratată prin angioplastie, o metodă minim invazivă, nonchirurgicală. Procedura este recomandată pacienților care au suferit un infarct miocardic sau celor care au angină pectorală de efort.

    Ateroscleroza este depunerea unor plăci de aterom – acumulare de grăsimi – care îngustează sau înfundă arterele. În astfel de cazuri, circulația este îngreunată sau împiedicată complet, situație care conduce la apariția ischemiei, adică privarea unui țesut de sânge și implicit de oxigen. Când îngustările sunt localizate la nivelul arterelor coronare, care irigă inima, există riscul unui infarct miocardic.

    Angioplastie de urgență pentru cei cu infarct

    Ateroscleroza poate afecta vasele de sânge din orice regiune a organismului. Stenozele (îngustările) pot fi localizate și pe alte artere care vascularizează organe importante: creierul, organele abdominale sau membrele.

    „Angioplastia coronariană este recomandată de urgență pacienților care au suferit un infarct miocardic acut, care reflectă închiderea completă a arterei coronare. Astfel se poate restabili rapid fluxul de sânge către mușchiul cardiac.“

    Dr. Nicolae Cârstea, medic specialist cardiolog la ARES

    Medicul mai precizează că se recomandă, de asemenea, angioplastie coronariană pacienților cu angină pectorală de efort. Dar și cei cu leziuni coronariene indentificate prin coronarografie și care nu răspund la tratamentul medicamentos optim pot beneficia de această procedură.

    Angioplastia este o procedură nonchirurgicală, minim invazivă. Nu implică anestezie generală și se efectuează într-un serviciu de cardiologie intervențională.

    Ce este angioplastia cu balon

    Vasul de sânge afectat de depunerile de aterom este lărgit cu ajutorul stentului, pentru a preveni un eveniment nefericit, cum este un infarct miocardic FOTO: Shutterstock

    Prin această procedură, vasele de sânge îngustate sunt lărgite prin umflarea temporară a unui balon în locul unde artera este înfundată, pentru a o debloca.

    „Întreaga intervenție se realizează printr-o mică puncție la nivelul mâinii sau în zona inghinală, prin care medicul introduce tuburi subțiri de plastic (catetere) pe care le ghidează la locul afectat. La nivelul îngustării arteriale se umflă temporar un balon minuscul care determină deblocarea arterei. Procedura este cel mai frecvent urmată de implantarea unui stent. Stentul este o proteză metalică de mici dimensiuni, de forma unui arc de pix, care lărgește practic permanent zona de îngustare a arterei.“

    Dr. Nicolae Cârstea, medic specialist cardiolog

    Procedura de angioplastie se efectuează cu anestezie locală, la locul puncției (fie la nivelul mâinii, fie în zona inghinală). Astfel, pacienții au o recuperare rapidă, fiind nevoie de o spitalizare de maximum 48 de ore.

    Când nu se recomandă o procedură de angioplastie

    Medicul atrage atenția că există și situații care fac imposibilă angioplastia clasică cu balon urmată de implantarea de stent. Un exemplu este ateroscleroza avansată, când îngustările de la nivelul arterelor prezintă depozite de calciu importante.

    „Toți acești pacienți pot avea indicație de intervenție chirurgicală de bypass aorto-coronarian. Se pot folosi, de asemenea, metode minim invazive care să determine îndepărtarea calcificărilor arteriale. Astfel poate fi facilitată procedura de angioplastie cu balon sau stent“, adaugă dr. Cârstea.

    Decalcificarea arterelor

    Cele mai frecvente metode minim invazive, nonchirugicale de îndepărtare a calcificărilor arteriale sunt, potrivit cardiologului, următoarele:

    • Rotablația coronariană – metoda folosește un cateter special prevăzut cu un cap îmbrăcat în particule de diamant. Acesta se rotește foarte rapid, dezintegrând depunerile de calciu, ulterior facilitând deblocarea arterei și implantarea unui stent.
    • Terapia Shockwave – e o procedură adresată atât arterelor de la nivelul inimii, cât și arterelor de la nivelul membrelor. Aceasta se realizează cu ajutorul unui cateter prevăzut la capăt cu un balon care are capacitatea de a emite unde de șoc la nivelul depunerilor de calciu. Calcificările sunt astfel fragmentate, ulterior facilitând deblocarea arterei și implantarea unui stent.

    „Avantajul acestor două tehnici este că se pot efectua în cadrul procedurii de angioplastie. Astfel, prin îndepărtarea depunerilor de calciu, arterele pot fi dilatate ulterior prin intervenția clasică cu balon sau stent.“

    Dr. Nicolae Cârstea, medic specialist cardiolog la ARES

    Cele două tipuri de stenturi

    Stentul este un dispozitiv metalic, cilindric, care rămâne fixat permanent de peretele vasului de sânge și permite circulația normală a sângelui.

    Medicul cardiolog explică ce tipuri există și cum se diferențiază.

    1. Stent farmacologic activ (DES – drug eluting stent) – este metalic și acoperit cu o substanță farmacologică care împiedică reîngustarea în interiorul stentului.
    2. Stent non-metalic bioresorbabil (BVS – bioabsorbable vascular stent) – este realizat din polimeri care se dizolvă în timp. Este, de asemenea, impregnat cu o substanță farmacologică ce împiedică reîngustarea în interiorul stentului.

    „Procedura de revascularizare intervențională prin angioplastie are un mare avantaj față de tehnica chirurgicală, deoarece nu există traumatisme, intervenția se realizează fără deschiderea sternului. Practic, traumatismul operator este limitat.“

    Dr. Nicolae Cârstea, medic specialist cardiolog

    Avantajele procedurii de angioplastie

    În urma angioplastiei, durata de spitalizare este scurtă, și mobilizarea postprocedurală – rapidă. Pacienții sunt externați în aproximativ 48 de ore de la internare.

    Doar în cazul în care procedura se efectuează de urgență, după un infarct miocardic, recuperarea poate fi mai îndelungată. În următoarele luni, pacientul va urma un tratament medicamentos cu antiagregante plachetare (aspirină, respectiv clopidogrel).

    „Fiind o procedură minim invazivă, riscurile angioplastiei sunt scăzute. În plus, complicațiile sunt foarte rare. Cel mai frecvent, sunt legate de sângerări la locul puncției, afectarea funcției renale din cauza substanței de contrast, foarte rar infarct miocardic“, completează dr. Cârstea.  

    Contraindicațiile angioplastiei

    Contraindicațiile absolute ale angioplastiei sunt, comform medicului, cele legate de alergii la medicamentele care se administrează atât înainte, cât și după procedură, alergii la materialele utilizate.

    Medicul atenționează că, de asemenea, pacienților care prezintă contraindicație pentru administrarea antiagregantelor plachetare (aspirină, clopidogrel, prasugrel, ticagrelor) le este contraindicată procedura de angioplastie.

    Specialistul în cardiologie a explicat și cum se schimbă viața pacienților de angioplastie. E o procedură care poate crește calitatea vieții sau poate chiar să fie tratamentul salvator pentru cei cu infarct.

    „În urma procedurii de angioplastie coronariană în caz de angină de efort, pacientul constată dispariția anginei și poate efectua activități fizice care până atunci erau limitate de boala coronariană. În plus, scade semnificativ riscul de infarct miocardic.“

    Dr. Nicolae Cârstea, medic specialist cardiolog

    Însă, mai mult decât atât, în cazul pacienților care au suferit un infarct miocardic acut, angioplastia efectuată la timp este salvatoare de viață, potrivit medicului.

    SPUNE-ȚI POVESTEA »
    Căutare
    Urmărește-ne și pe Facebook