Alergia la polen: cauze, simptome și cele mai bune soluții

De ce apare alergia la polen, ce manifestări comune are și cum îi putem face față

    Numărul persoanelor care suferă din pricina alergiilor crește îngrijorător, comparativ cu câteva decenii în urmă, iar cea mai frecventă formă a afecțiunii este alergia la polen. 

    Principala cauză pentru manifestarea alergiei la polen este extinderea perioadelor cu vreme caldă, care determină creșterea rapidă și înmulțirea plantelor ce produc polen. 

    Poluarea aerului este o altă cauză importantă care se face responsabilă de înmulțirea celor cu alergii. Poluarea cauzată de trafic sau de activitatea industrială poate afecta mucoasa nazală și mări riscul ca tractul respirator să reacționeze la alergia la polen. 

    Stresul este a treia cauză principală care favorizează declanșarea alergiilor. Mai precis, stresul slăbește sistemul imunitar și, deci, îi scade capacitatea de a rezista în fața inflamațiilor. 

    Un studiu recent coordonat de cercetătorii de la University of East Anglia atrage atenția asupra faptului că în Europa prevalența pentru alergia la polen va crește rapid în următorii 50 de ani din cauza schimbărilor climaterice. 

    Dacă ne referim strict la alergia la polen, cauzată de ambrozie, planta care crește riscul de a dezvolta o alergie, și în România, numărul alergicilor va fi mai mult decât dublu în 2050: de la 33 de milion la aproximativ 77 de milioane.

    Ce este o alergie?

    Alergie este termenul folosit pentru o reacție anormală, exagerată, a corpului, atunci când este expus la substanțe comune, inofensive. 

    În loc să reacționeze doar contra agenților nocivi pentru organism, imunitatea celor cu alergii se activează împotriva unor substanțe alergene, fără potențial periculos pentru sănătate, cum sunt polenul sau acarienii. Când acestea intră în organism, sistemul imunitar începe să producă anticorpi de tip imunoglobulina E (IgE), ca să protejeze organismul.

    La un nou contact cu alergenul, „recunoscut“ de sistemul imunitar, în corp se produce o cantitate mare de anticorpi specifici, care eliberează histamină și alte substanțe chimice, declanșând o reacție alergică.

    De ce apare alergia la polen

    Alergia la polen este o afecțiune aparent banală și, într-o anumită măsură, inofensivă. Tocmai, de aceea, cei mai mulți oameni subestimează acțiunea dăunătoare asupra calității vieții. 

    Acest tip de alergie, cunoscută și ca rinită alergică sezonieră, înseamnă o inflamație acută sau cronică a mucoasei nazale, cauzată de hipersensibilitatea la un alergen: polen, în 80% din cazuri, păr de animale, acarieni, mucegai etc. Când pătrund în organism bacterii, virusuri sau alte substanțe, sistemul imunitar îi identifică pe cei care pot îmbolnăvi și încearcă să îi distrugă. Nu același lucru se întâmplă și în cazul polenului, pe care îl percepe ca fiind o particulă inofensivă și nu una periculoasă. 

    Polenul, însă, favorizează eliberarea de histamină, o substanță naturală care produce iritații în zona unde a pătruns: nas, ochi, gât.

    În cartea „Vitamine, minerale, suplimente“, publicată la editura Reader’s Digest, se atrage atenția că cele mai multe persoane care suferă de o formă de rinită alergică au o rezistență mai scăzută la răceli, gripe, infecții ale sinusurilor și alte afecțiuni respiratorii. 

    Publicația notează și că, în unele familii, rinita alergică este o problemă ereditară. De aceea, nu ar strica să faci o scurtă cercetare în istoricul familiei să vezi dacă și alți membri se confruntă ori au avut acest tip de sensibilitate.

    Alergia la polen se manifestă din martie până în iarnă

    Conform unui studiu publicat în mai 2019, pe platforma virtuală a Bibliotecii Naționale de Medicină a Institutului Național de Sănătate din SUA, polenul de ambrozie reprezintă cu adevărat un pericol pentru sănătatea românilor. 

    Studiul, coordonat de reprezentanți ai Universității de Medicină și Farmacie Carol Davila, Spitalului Clinic Colentina și ai Rețelei Naționale Franceze de Supraveghere Aerobiologică (RNSA), s-a întins pe durata a cinci ani, respectiv 2013-2018 și a scos la iveală că sezonul alergiilor la polen începe din martie și se încheie spre sfârșitul lui septembrie. 

    În urma datelor oferite de specialiștii în alergologie, în București sunt în jur de 8.000 de pacienți cu alergii și alte 3.000 de alergici înregistrați în orașele din împrejurimea Capitalei. Se estimează că numărul alergicilor la polen este cu mult mai mare, însă mulți preferă să se rezume la indicațiile medicale oferite de medicul de familie și nu de un alergolog, pentru calmarea simptomelor. 

    În multe cazuri, afecțiunea este ignorată sau cel mult tratată după recomandările farmaciștilor.

    Simptomele alergiei la polen

    Alergia la polen este mai accentuată în zilele călduroase și poate fi declanșată și de polenul din copaci precum mesteacăn sau stejar. Cele mai frecvente simptome sunt:

    • strănut în salve
    • prurit (mâncărime) nazal și ocular 
    • dureri de cap sau febră
    • secreție nazală incoloră și apoasă
    • ochii roșii, iritați sau umflați
    • gât iritat

    Cum se diagnostichează alergia la polen

    Medicii specialiști utilizează frecvent două teste pentru diagnosticarea alergenei incriminate. Este vorba despre testul alergologic cutanat prick, și testul de sânge, cu măsurarea nivelului seric de IgE specific. 

    Testarea cutanată prick durează aproximativ 15 de minute și nu doare. Medicul aplică prin înțeparea pielii, pe antebrațe, picături cu extracte alergenice standardizate. Cu ajutorul acestui test se pot identifica alergenele la polen, mucegai, păr, praf, alimente etc. Testul este utilizat mai des când se suspectează alergii la substanțe din aer. 

    Testarea alergologică sangvină este indicată mai ales la cei care au probleme cutanate sau iau anumite medicamente care fac imposibilă testarea prick. În urma analizei sangvine se măsoară IgE specific, mai precis cantitatea de anticorpi produsă de sânge pentru a combate substanțele alergenice.

    Tipuri de alergii la polen

    Sunt sute de specii de plante care eliberează polen în aer și cauzează alergii. Iată care sunt cele mai frecvente dintre ele:

    Alergia la ambrozie

    Ambrozia este planta cea mai agresivă când vine vorba despre simptome; poate fi în grădini, parcuri sau pe terenurile neîngrijite; se extinde foarte repede și rezistă la substanțe erbicide, de aceea este mai dificil de eradicat.

    Polenul de ambrozie poate ajunge pe calea aerului, transportat de vânt, până la sute de kilometri distanță și poate supraviețui unei ierni bânde.

    Ambrozia provine din America de Nord, unde nu mai puțin de un sfert din populație suferă de alergia la polen. Planta s-a răspândit rapid și în Europa, în special în partea de Nord, unde s-a observat o încălzire a climei începând cu anii 1960. 

    În unele cazuri, simptomele pe care le produce ambrozia pot deveni extrem de periculoase pentru sănătate – de exemplu pot duce la apariția șocului anafilactic. Scăderea tensiunii arteriale, pierderea conștienței, reducerea ritmului respirației, erupții cutanate, puls rapid sau slab, greață și vărsături sunt simptome care anunță un șoc anafilactic. Anafilaxia este o urgență medicală și trebuie tratată ca atare.

    Mai mult decât atât, din cauza polenului de ambrozie, persoanele alergice pot suferi din pricina tulburărilor de respirație. 

    Alergia la polenul de mesteacăn

    Pe măsură ce înflorește, mesteacănul eliberează particule mici de polen care sunt împrăștiate de vânt. Un singur copac poate produce până la 5 milioane de grăuncioare de polen, care pot fi împrăștiate la o distanță de până la 100 de metri.

    Alergia la polenul de stejar

    La fel ca mesteacănul, stejarul lansează particule de polen începând cu venirea primăverii. Chiar dacă alergia la polenul de stejar nu se manifestă prin simptome agresive, trebuie să știi că polenul emis de acest copac rezistă mult timp în aer.

    Alergia la polenul firului de iarbă – cea mai severă vara

    Iarba este principalul factor declanșator al alergiilor la polen pe toată perioada verii. Se manifestă puternic și este și dificil de tratat, însă Asthma and Allergy Foundation of America punctează că tratamentele antialergice existente dau rezultate foarte bune în ținerea sub control a simptomelor.

    Tratamentul alergiei la polen

    Apifitoterapeutul Ruxandra Constantina recomandă pentru diminuarea manifestărilor rinitei alergice, utilizarea locală a unor preparate ce conțin soluţie hipotonă de apă de mare, filtrată microbiologic, cu extracte din plante ce au efecte antialergice, antiseptice şi antiinflamatorii: coacăz-negru, boswellia serrata, mentă.

    Mușețelul face parte din aceeasi clasă de ierburi cu artemisia și este contraindicat.

    În medicina alopată, specialiștii tratează această neplăcere cu ajutorul medicamentelor antihistaminice, care pot bloca histamina produsă de organism.

    Pentru nasul înfundat / rinoree, sunt eficiente spray-urile cu corticoizi si antihistaminic. Acestea diminuează acțiunea nocivă a simptomelor și îmbunătățește respirația.

    Desensibilizarea vindecă alergia

    Dacă primele metode nu sunt eficiente pentru ținerea sub control a afecțiunii, se recomandă desensibilizarea. 

    Procedura de desensibilizare se desfășoară în două etape: cea inițială, care consă în administrarea de doze și concentrații crescătoare de polen, pentru a crește toleranța organismului la acesta, și faza a doua, de menținere, în care se administrează aceeași doză de aceeași concentrație pe o perioada mai lunga de timp. 

    În prezent se poate face desensibilizare utilizându-se spray-uri sublinguale – se pulverizează soluția în cavitatea bucală, dimineață, pe nemâncate – tablete sau administrare subcutanata. 

    Tratamentul durează între trei și cinci ani și se efectuează în două faze, pre- și cosezonier, mai precis, cu cel puțin trei luni înainte de începutul sezonului de alergie la polen. 

    Tratamentul se încheie la finalului sezonului, dar se reia în următorul an, după aceeași schemă.

    În timp, corpul ar trebui să nu mai reacționeze împotriva polenului sau manifestările alergiei să fie mai ușor de suportat.

    Majoritatea medicilor alergologi ofera desensblizare în regim ambulatoriu. Pentru anul 2019, Spitalul Universitar de Urgență București (SUUB) a oferit posibilitatea desensibilizării la polen, dar și la alte alergene, în regim ambulatoriu. 

    Consultația la medicul alergolog și testele cutanate fiind decontate de casa de asigurări de sănătate, pe baza biletului de trimitere de la medicul de familie. 

    „Pacientul vine la medicul alergolog care efectuează testarea cutanată alergologică prick. Dacă testul este pozitiv și e corelat cu simptomele, se poate începe desensibilizarea. Pacientul primește rețeta, cumpară din farmacii preparatul și vine să ia prima doză în spital sub supraveghere. Pacienții trebuie să înțeleagă că, în cazul reacțiilor alergice determinate de polenuri, este bine să intervenim cât mai repede, ca să împiedicăm progresia acestora spre astm“, explică dr. Brîndușa Petruțescu, medic specialist alergologie şi imunologie clinică, în cadrul SUUB.

    Alergia la polen afectează 4 din 10 copii

    În lume, conform worldallergy.org, prevalența rinitei alergice a crescut constant de-a lungul anilor. În prezent, până la 30% dintre adulți și aproximativ 40% dintre copii suferă din pricina alergiilor respiratorii, care pot experimenta reacții adverse și la polen.

    În România, 20% din populație prezintă sensibilitate la alergene, cel mai des implicate în procesul de declanșare al alergiilor fiind polenul, praful, mucegaiul, părul de animale. Dacă ne referim la copii, 20% dintre ei suferă de o formă de rinită alergică. Când vine vorba despre adulți, un procent de până la 10% dintre adulți prezintă simptome de alergii respiratorii, cum este alergia la polen. 

    Netratată, alergia poate declanșa astmul

    În sezonul cald, explică apifitoterapeutul Ruxandra Constantina, persoanele sensibile, cu teren atopic, pot să prezinte alergii respiratorii sezoniere. Este vorba despre alergia la polenul gramineelor (sau plante cu spice-ierburi înalte, cereale), care se manifestă prin strănut, mâncărimi de nas, lăcrimare intensă a ochilor. Uneori, pot apărea și specifice astmului, precum tusea, dificultăți respiratorii sau respirația șuierătoare.

    Prezența acestor simptome, spune specialistul, ar trebui să determine pacientul să se prezinte la medicul alergolog, pentru un diagnostic și tratament corect. 

    „Netratate corect și la timp, alergiile respiratorii pot să aibă un impact negativ asupra vieții profesionale și sociale, iar la copii pot să cauzeze apariția astmului bronșic“, atrage atenția specialistul.

    Măsuri prin care reduci disconfortul

    Poți ține sub control congestia nazală, rinoreea, tusea, strănut, somnolența, cefaleea, eritemul conjunctival, pruritul ocular sau nazal ținând cont de aceste măsuri:

    Evită activitățile în aer liber in mijlocul zilei, când densitatea polenului este foarte mare. Dacă nu ai de ales, poartă o mască pentru protecția nasului și a gurii.

    Încearcă să nu porți haine din materiale sintetice. În urma frecării se produce câmp electrostatic, ce atrage alergenele.

    Ar fi bine, dacă ai putea să ții închise, cât mai mult timp, geamurile și ușile la casă, chiar și noaptea. În felul acesta limitezi pătrunderea alergenelor în casă. Folosește un purificator cu sistem de ionizare a aerului. Cu ajutorul lui poți preveni agravarea alergiilor. Sunt purificatoare care au și filtre speciale pentru polen.

    Curăță nasul cu soluții nazale, cu apă de mare, apă salină sau poți face „dușuri saline“.

    Poartă ochelari de soare, ca să îți protejezi ochii de acțiunea neplăcută a polenului.

    Îți recomandăm și

    SPUNE-ȚI POVESTEA »
    Căutare