Vaccinarea anti-zona zoster ar putea oferi avantaje mari persoanelor de peste 50 de ani, arată studiile recente FOTO: Shutterstock
Un studiu publicat recent a scos la iveală că un vaccin recomandat după 50 de ani ar fi asociat cu o îmbătrânire biologică mai lentă. Cercetătorii au observat la persoanele vaccinate un nivel mai scăzut de inflamație asociată îmbătrânirii.
Analiza a inclus probe de sânge de la 3.884 de americani de peste 70 de ani, participanți la Health and Retirement Study, un studiu reprezentativ la nivel național. Diferențele s-au menținut și când cercetătorii au luat în calcul factori precum nivelul de educație, veniturile, fumatul și bolile deja existente. În medie, persoanele vaccinate au avut rezultate mai bune la mai mulți indicatori ai îmbătrânirii biologice.
Diferența dintre vârsta cronologică și cea biologică
Vârsta biologică nu coincide întotdeauna cu cea din acte. Două persoane de 70 de ani pot fi foarte diferite din punct de vedere biologic. Una poate avea funcții și markeri de sănătate asemănători cu ai unei persoane mai tinere, iar cealaltă poate prezenta semne mai accentuate de uzură.
Oamenii de știință măsoară aceste diferențe prin analize de sânge care urmăresc modificări la nivel molecular, de la „etichetele” chimice atașate ADN-ului, care se schimbă predictibil odată cu înaintarea în vârstă, până la indicatori ai inflamației cronice.
„Spre deosebire de îmbătrânirea cronologică, îmbătrânirea biologică se referă la felul în care corpul se schimbă în timp, inclusiv cât de bine funcționează organele și sistemele”, a explicat Jung Ki Kim, cercetător la Universitatea din California de Sud (SUA) și autor principal al studiului, într-un comunicat publicat de USC Leonard Davis School of Gerontology.
Echipa condusă de Jung Ki Kim și Eileen Crimmins, profesor universitar la aceeași instituție, a evaluat șapte parametri ai îmbătrânirii biologice:
nivelul inflamației,
imunitatea înnăscută,
imunitatea adaptativă,
fluxul sanguin,
neurodegenerarea,
îmbătrânirea epigenetică (modificări în modul în care genele sunt exprimate),
îmbătrânirea transcriptomică (schimbări în producția de ARN, molecula care transmite instrucțiunile genetice).
Cercetătorii au calculat și un scor compus, combinând toți acești indicatori. Persoanele vaccinate au prezentat un nivel vizibil mai scăzut al markerilor inflamatori, o îmbătrânire epigenetică și transcriptomică mai lentă, precum și un scor general mai bun al îmbătrânirii biologice.
De asemenea, au constatat că beneficiile par să persiste în timp. Participanții vaccinați cu patru sau mai mulți ani înainte de recoltarea probelor de sânge prezentau încă markeri ai unei îmbătrâniri mai lente.
Inflamația cronică de nivel scăzut, denumită în literatura de specialitate „inflammaging”, (inflamație asociată îmbătrânirii) duce la apariția bolilor de inimă, a fragilității și a declinului cognitiv. Acest proces deteriorează progresiv țesuturile și organele.
„Ajutând la reducerea acestei inflamații de fond, posibil prin prevenirea reactivării virusului care provoacă zona zoster, vaccinul ar putea contribui la susținerea unei îmbătrâniri mai sănătoase. Deși mecanismele biologice exacte nu sunt încă pe deplin înțelese, potențialul vaccinării de a reduce inflamația o face o completare promițătoare la strategiile care vizează promovarea rezilienței și încetinirea declinului asociat vârstei”, a detaliat prof. Jung Ki Kim.
Risc mai scăzut de demență și boli cardiovasculare
Noul studiu confirmă un tipar observat în mai multe cercetări recente. O analiză publicată în 2025, în revista Nature, pe baza datelor din Țara Galilor a arătat că persoanele vaccinate cu Zostavax (o versiune mai veche a vaccinului) au avut un risc cu 20% mai mic de a fi diagnosticate cu demență în următorii șapte ani.
Cercetarea a analizat datele a peste 280.000 de adulți și a beneficiat de o particularitate a politicii de sănătate publică din Țara Galilor. Din septembrie 2013, eligibilitatea pentru vaccin a fost stabilită în funcție de data nașterii. Cei născuți după un anumit prag au avut acces la vaccin, în timp ce persoanele puțin mai în vârstă nu au fost incluse în program. Astfel au fost comparate două grupuri apropiate ca vârstă, dar cu acces diferit la vaccinare.
„Pentru prima dată putem afirma mult mai clar că vaccinul împotriva zonei zoster reduce riscul de demență”, a declarat Pascal Geldsetzer, cercetător la Universitatea Stanford și autor al studiului.
În 2024, o echipă de cercetători de la Universitatea Oxford a observat un efect protector și mai pronunțat la persoanele vaccinate cu Shingrix, versiunea mai nouă a vaccinului, produsă de GlaxoSmithKline.
Separat, un studiu publicat în European Heart Journal a identificat o asociere între vaccinarea anti-zona zoster și un risc cu 23% mai mic de evenimente cardiovasculare majore precum infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral, pe o perioadă de până la opt ani. Analiza a inclus date de la peste 2,2 milioane de adulți din Coreea de Sud.
Virusul varicelo-zosterian, responsabil atât de varicelă, cât și de zona zoster, rămâne latent în organism după infecția din copilărie. La persoanele în vârstă sau cu sistemul imunitar compromis, se poate reactiva și provoacă zona zoster, o erupție cu vezicule, de obicei pe o parte a trunchiului sau a feței, însoțită de dureri intense.
Cercetătorii iau în calcul mai multe mecanisme care ar putea explica efectele observate. Unul ține de prevenirea reactivării virusului, lucru care ar putea reduce inflamația la nivelul sistemului nervos. Un alt posibil mecanism are legătură cu adjuvanții din vaccin, substanțe care stimulează răspunsul imun și care ar putea avea și alte efecte supra organismului.
„Ambele studii susțin ideea că vaccinarea împotriva zonei zoster ajută la prevenirea demenței, însă Shingrix oferă un rezultat mai bun. Întrebarea e dacă acest avantaj se datorează unei protecții mai bune împotriva zonei zoster sau efectelor imune ale adjuvantului”, a menționat Maxime Taquet, cercetător la Oxford și autor al studiului privind vaccinul și demența.
Un alt aspect observat în studiu este că efectul protector pare mai puternic la femei. Diferența ar putea avea legătură cu modul în care răspunde sistemul imunitar, care nu este identic la cele două sexe.
Eileen Crimmins, autoare a cercetării de la USC, subliniază necesitatea unor investigații suplimentare: „Aceste descoperiri indică faptul că vaccinarea împotriva zonei zoster influențează domenii-cheie legate de procesul de îmbătrânire. Deși sunt necesare cercetări suplimentare pentru a replica și extinde aceste rezultate – în special folosind modele longitudinale și experimentale – studiul nostru se adaugă unui corp de lucrări în creștere care indică faptul că vaccinurile ar putea face parte din strategiile dedicate unei îmbătrâniri sănătoase, dincolo de simpla prevenire a bolilor acute.”
Studiul are și limite metodologice. A analizat vaccinul Zostavax, care nu mai este utilizat pe scară largă, fiind înlocuit cu Shingrix. Nu există încă date despre efectele noului vaccin asupra îmbătrânirii biologice.
De asemenea, cercetarea observațională nu poate stabili cu certitudine o relație cauzală. Există posibilitatea ca persoanele mai sănătoase să fie mai predispuse să se vaccineze, iar starea lor de sănătate, nu vaccinul, să explice rezultatele. Pentru confirmarea definitivă ar fi necesar un studiu clinic randomizat.
Vaccinul pentru varicelă din copilărie are același efect?
O precizare importantă ar fi că beneficiile observate în studii se referă exclusiv la vaccinul anti-zona zoster administrat adulților, nu la vaccinul pentru varicelă din copilărie.
Cele două vaccinuri sunt diferite. Vaccinul pentru varicelă (administrat copiilor) previne infecția primară cu virusul varicelo-zosterian. Vaccinul anti-zona zoster (Shingrix sau, anterior, Zostavax) este destinat adulților care au deja virusul latent în organism, după ce au trecut prin varicelă, și acționează prin stimularea sistemului imunitar pentru a preveni reactivarea virusului.
Conform Agenției Europene a Medicamentului (EMA), Shingrix „nu este indicat pentru prevenirea infecției primare cu virusul varicelei.” Cercetările privind efectele asupra îmbătrânirii biologice și riscului de demență au fost realizate în rândul persoanelor imunizate cu vaccinul anti-zona zoster în vârstă de 50 de ani și peste.
Nu există încă date care să indice dacă generațiile vaccinate împotriva varicelei în copilărie vor avea sau nu un risc diferit de demență ori îmbătrânire biologică accelerată la vârste înaintate.
Situația vaccinării împotriza zonei zoster în România
Potrivit ECDC (Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor), România nu are în prezent o recomandare oficială de vaccinare anti-zona zoster în programul național de imunizare. Dintr-o analiză recentă publicată în revista Vaccines, vaccinarea împotriva zonei zoster este recomandată în 17 din cele 27 de state membre UE, iar în 7 țări vaccinul este acoperit integral de sistemul public de sănătate.
Vaccinul Shingrix, produs de GlaxoSmithKline, este autorizat la nivel european de Agenția Europeană a Medicamentului pentru adulții de 50 de ani și peste, precum și pentru persoanele de 18 ani și peste cu risc crescut (imunocompromise). În România, vaccinul poate fi obținut pe bază de rețetă medicală, contra cost, fără decontare din fonduri publice.
În Marea Britanie, spre comparație, vaccinul este oferit gratuit prin sistemul public de sănătate adulților care împlinesc 65 de ani și celor cu vârste între 70 și 79 de ani.
Gândirea pozitivă îmbunătățește răspunsul imunitar la vaccinuri
O echipă de la Universitatea din Tel Aviv a arătat că starea mentală poate influența răspunsul la vaccinuri. Într-un studiu publicat rececent în Nature Medicine, cercetătorii au observat că persoanele care au învățat să activeze sistemul de recompensă al creierului prin tehnici mentale au produs mai mulți anticorpi după vaccinarea împotriva hepatitei B.
Experimentul a inclus 85 de voluntari sănătoși care au participat la sesiuni de antrenament cerebral. Aceștia au testat diferite strategii mentale pentru a crește activitatea în anumite zone ale creierului, primind feedback în timp real. După patru sesiuni, au fost vaccinați. Analizele de sânge au arătat că persoanele care au reușit să activeze o parte a sistemului de recompense au produs cei mai mulți anticorpi. Strategia cea mai eficientă a fost imaginarea unor experiențe pozitive.
„Este prima demonstrație la oameni, într-o manieră care pare a fi cauzală, că dacă înveți să-ți stimulezi sistemul de recompensă din creier, eficacitatea imunizării crește”, a explicat Talma Hendler, profesor de psihiatrie și neuroștiință la Universitatea din Tel Aviv, pentru The Guardian.
Deși studiul a folosit vaccinul împotriva hepatitei B, mecanismul observat ar putea fi relevant și pentru alte vaccinuri. Ipoteza trebuie însă testată separat, în studii mai mari, înainte de concluzii generale.
Efectul observat a fost însă modest, iar autorii studiului subliniază că tehnica este menită să completeze, nu să înlocuiască vaccinarea sau tratamentele medicale standard.
„Dat fiind că nu costă nimic ca profesioniștii din sănătate să spună lucruri care pot genera așteptări pozitive, fără a exagera,de exemplu: «Vom face tot posibilul să avem grijă de dumneavoastră» sau «Am văzut acest tratament funcționând la persoane ca dumneavoastră» acesta este un semnal destul de important că ar trebui să facem mai mult în această direcție”, a comentat Jeremy Howick, profesor la Universitatea din Leicester.
