Cum ne recăpătăm mirosul după COVID-19. „Pierderea mirosului persistă pentru că nu a fost tratată serios de la debut“

    Mirosul pierdut după trecerea prin COVID-19 poate fi recăpătat mai repede dacă este stimulat și „antrenat” zi de zi. Ce putem face, pas cu pas, dacă ne confruntăm cu pierderea mirosului aflăm în continuare de la un specialist ORL. 

    Indiferent dacă au forme ușoare, moderate sau severe, aproape jumătate dintre bolnavii care trec prin COVID-19 acuză pierderea mirosului. Mai exact, 47% dintre ei au acest simptom, iar în 20% dintre cazuri, el apare înaintea altor manifestări de boală, potrivit unei metaanalize publicate în revista Rhinology

    În mod cert, pierderea mirosului este unul dintre cele mai întâlnite și neplăcute simptome de COVID-19, iar el apare sub diverse forme. Unii bolnavi își pierd total mirosul (anosmie, în termeni medicali) și, aproape invariabil, gustul este afectat și el (ageuzie). Alți bolnavi își pierd doar parțial mirosul (hiposmie), iar unii rămân cu o percepție falsă a mirosurilor (parosmie).

    Pierderea gustului și a mirosului se produce, în medie, la 4-5 zile de la apariția primelor simptome. Despre cum evoluează simptomele COVID-19 pe zile citiți mai multe în acest articol Smart Living.

    De ce ne pierdem mirosul în COVID-19

    Pierderea mirosului și a gustului nu este neobișnuită și nici specifică infecției cu noul coronavirus, așa cum se credea la începutul pandemiei. Mai toate infecțiile căilor respiratorii superioare afectează cele două simțuri. Răcelile obișnuite, gripa, rinofaringitele, sinuzitele, alergiile și toate celelalte boli care inflamează mucoasa nazală și cresc secreția de mucus duc la pierderea sau, cel puțin, la diminuarea mirosului și a gustului. Mecanismele prin care apar aceste simptome sunt, însă, diferite. 

    De obicei, virusurile respiratorii afectează cele două simțuri prin obstrucția nazală pe care o provoacă. În COVID-19, anosmia și ageuzia se instalează fără a exista o obstrucție nazală. 

    Nasul este poarta de intrare a coronavirusului în organismul uman. În partea din spate a cavității nazale există o zonă numită epiteliu olfactiv, dedicată simțului mirosului. În acest epiteliu se află celulele receptoare olfactive (sau neuroni senzoriali olfactivi), un tip de celule nervoase specializate care percep mirosurile, așa cum o fac și papilele gustative. Pe lângă acestea, în epiteliul olfactiv mai există alte două tipuri de celule: celule de susținere dintre neuronii senzoriali și celule bazale. 

    Epiteliul olfactiv este localizat în partea de sus a cavității nazale și are dimensiunea unui bănuț Foto: Shutterstock

    Celulele de susținere au un număr mare de receptori cunoscuți sub acronimul din engleză ACE2 (în română, enzima de conversie a angiotensinei 2, prescurtat ECA2). Acești receptori sunt punctul de intrare al coronavirusurilor în celulele umane. Virusul SARS-CoV-2 se atașează foarte ușor de aceste celule de susținere și produce o inflamație. Din acest motiv, neuronii senzoriali olfactivi devin nefuncționali și stimulii olfactivi nu mai ajung la creier, acolo unde ar trebui „decodați”.

    Afectarea epiteliului olfactiv poate fi mai mult sau mai puțin severă, iar în funcție de gradul de afectare, vorbim despre pierderea totală, parțială sau despre distorsionarea simțului olfactiv și, odată cu el, a simțului gustativ în multe dintre cazuri.

    De ce ne pierdem gustul în COVID-19

    Mecanismele prin care COVID-19 duce la pierderea gustului au fost mai puțin studiate de comunitatea științifică. Una dintre teorii susține că virusul SARS-CoV-2 are capacitatea de a infecta mugurii gustativi – celule din papilele gustative de pe limbă (dar și de pe faringe, palatul moale şi epiglotă) în care sunt localizați receptorii de gust.

    Alte studii susțin că receptorii ACE2 se află în mare parte în afara papilelor gustative, în epiteliul limbii, iar infectarea directă a mugurilor gustativi ar fi puțin probabilă. Pierderea gustului poate fi și consecința anosmiei, fiindcă cele două simțuri sunt strâns legate. 

    Cât timp persistă pierderea mirosului

    O particularitate a anosmiei și ageuziei este că, în COVID-19, durează mai mult decât în infecțiile căilor respiratorii superioare. În răceală și gripă, mirosul și gustul revin, de regulă, după o săptămână. În COVID-19, cele două simțuri revin după 7-14 zile în cele mai multe cazuri, dar intervalul este uneori mult mai lung de atât. 

    În infecțiile obișnuite ale tractului respirator superior, mirosul și gustul revin întotdeauna, dar experiența din COVID-19 cu acest simptom nu este atât de îndelungată pentru a ști dacă pierderea acestor simțuri riscă să devină permanentă, spunea Rachel Herz, cercetător în neuroștiințe la Universitatea Brown într-un reportaj pentru Deutsche Welle (DW). „Probabil că și în acest caz se va întâmpla același lucru”, crede specialistul. 

    Poate dura până la un an până când bolnavii care au trecut prin COVID-19 ajung să-și recapete mirosul și gustul, potrivit unui studiu publicat în revista medicală JAMA în iunie 2021. Aproape toți cei 51 de participanți la studiu (96%) și-au recăpătat mirosul într-un interval de 8 luni de la infectarea cu virusul SARS-CoV-2, dar doi dintre participanți (4%) au acuzat probleme în perceperea mirosului și după un an de la trecerea prin COVID-19. 

    Ce efecte are pierderea mirosului

    Dintre toate simțurile, mirosul și gustul par cel mai puțin importante, dar pierderea lor nu trece neobservată. Lipsa celor două simțuri afectează viața de zi cu zi prin disconfortul și frustrarea pe care le generează. Fără simțul mirosului, nu ne mai putem bucura de mâncare și ne pierdem interesul pentru ea, iar în cazurile extreme, riscăm să nu detectăm situațiile potențial periculoase, cum ar fi o scurgere de gaze sau fumul provocat de un incendiu.

    În cazul persoanelor care lucrează în industria alimentară, a parfumurilor sau a cosmeticelor, anosmia/hiposmia/parosmia și ageuzia pot avea consecințe asupra vieții profesionale. 

    Departe de a fi o problemă minoră, anosmia are un impact emoțional foarte puternic printre cei afectați de ea. Mai multe studii au corelat anosmia cu niveluri crescute de stres, cu depresia și cu izolarea. O cercetare efectuată în Marea Britanie și publicată în Oxford Academic arată, de exemplu, că 43% dintre cei care și-au pierdut mirosul se confruntă cu depresia, 45% se simt anxioși, 92% au tulburări de alimentație, iar 57% au dificultăți în relațiile cu apropiații. 

    Pierderea mirosului tulbură toate aspectele vieții și poate fi resimțită ca o traumă emoțională. „Este extrem de traumatizantă (n.r. – pierderea mirosului), iar una dintre probleme este gândul că ea ar putea deveni permanentă. Cât va dura? Va fi pentru totdeauna? Nu știi, iar incertitudinea amplifică starea. Este foarte traumatizant să-ți pierzi mirosul, fiindcă el este conectat cu tot, iar oamenii, din păcate, nu realizează acest lucru (…). Mirosul este conectat foarte puternic cu viața noastră emoțională, cu viața socială, cu intimitatea, cu simțul de sine, cu amintirile”, detaliază Rachel Herz, cercetător în neuroștiințe, pentru DW.

    Antiinflamatoarele, eficiente doar la debutul anosmiei

    Pierderea gustului și a mirosului este una dintre cele mai supărătoare urmări ale infecției cu noul coronavirus, iar cei care au trecut prin COVID-19 nu ar trebui să aștepte pasiv revenirea celor două simțuri. Ele pot fi reabilitate prin câteva metode care stimulează regenerarea celulelor nervoase olfactive distruse de virusul SARS-CoV-2. 

    „De obicei, simțul gustativ revine odată cu recăpătarea mirosului, fiindcă cele două sunt strâns legate. Soluțiile trebuie concentrate mai degrabă în jurul restabilirii mirosului”, potrivit dr. Ana Maria Apostol, medic primar ORL la Hyperclinica MedLife Grivița București. 

    Antiinflamatoarele nesteroidiene (de tipul ibuprofenului) și steroidiene (corticosteroizi) pot încetini sau stopa deteriorarea epiteliului olfactiv, dar numai dacă sunt administrate la debutul anosmiei. „De când apare anosmia sau hiposmia trebuie să stopezi fenomenul care se produce la nivelul epiteliului olfactiv. Am avut mai mulți pacienți cu această patologie și aceste tratamente nu au avut succes la cei care aveau anosmie instalată de mult timp”, spune dr. Ana Maria Apostol.

    De multe ori, pierderea mirosului persistă pentru că nu a fost tratată prompt și serios de la debut.
    Dr. Ana Maria Apostol, medic primar ORL

    Dexametazona care se administrează în spitale bolnavilor cu forme medii și severe de COVID-19 este un corticosteroid cu efect puternic antiinflamator care scade inflamația pe orice structură, inclusiv nervoasă, explică specialistul. „Aceste medicamente se administrează doar la indicația medicului, după un examen clinic. Mai ales corticosteroizii pot avea reacții adverse grave și există multe boli asociate care contraindică administrarea lor”, atrage atenția medicul. 

    Dacă nu sunt administrate în puseul acut, antiinflamatoarele nu mai funcționează ca tratament al anosmiei, fiindcă leziunile nervoase s-au produs deja. În faza cronică, nu mai vorbim despre inflamație, deci nu mai au utilitate. 

    Dr. Ana Maria Apostol, medic primar ORL, Hyperclinica MedLife Grivița București

    Curățarea nasului, primul pas în recuperarea mirosului

    Înainte de a încerca orice tratament împotriva anosmiei, trebuie să ne asigurăm că nasul nu este înfundat. „Degeaba ești înconjurat de mirosuri puternice dacă ai nasul înfundat. Dacă nu este curățat, mirosurile nu sunt percepute la intensitatea lor reală. Aproximativ 90% dintre pacienii pe care îi văd zilnic au mucoasa nazală acoperită de o peliculă de praf și poluanți din aerul pe care îl respirăm. Praful pe care îl vedem pe mobilă există și pe mucoasa nazală. De aceea, trebuie să ne asigurăm mai întâi că mucoasa nazală este curată, iar pentru aceasta este indicată utilizarea unui spray cu apă de mare, cu care spălăm cavitatea nazală”, recomandă medicul Ana Maria Apostol. 

    Dacă nasul este foarte înfundat și spălăturile nazale nu sunt suficiente, specialistul ORL poate recomanda un tratament de descongestionare.

    În orașele mari, poluate, majoritatea locuitorilor au nasul înfundat și nu percep corect mirosurile. Foarte mulți oameni se confruntă cu scăderea mirosului chiar dacă nu au trecut prin COVID-19, doar pentru că au nasul înfundat.

    Dr. Ana Maria Apostol, medic primar ORL, Hyperclinica MedLife Grivița București

    Cum se folosește corect un spray cu apă de mare

    Pentru a curăța corect cavitatea nazală cu apă de mare, trebuie să stăm la verticală, cu vârful nasului orientat în jos. „Odată cu apa de mare se elimină și mucozitățile, dar ele nu trebuie să ajungă în gât, fiindcă îl infectează și îl inflamează. De aceea, nu trebuie să stăm la orizontală când folosim un astfel de spray”, explică specialistul ORL. Curățăm fiecare nară, pe rând, cu două-trei pufuri. Imediat după ce am pulverizat apa de mare, suflăm nasul. Repetăm procedura de mai multe ori pe zi. 

    Curățarea nasului cu apă de mare ar trebui să intre în rutina zilnică, indiferent dacă avem sau nu probleme cu respirația ori cu mirosul. „Igiena nazală ar trebui făcută cel puțin dimineața și seara sau chiar de mai multe ori pe zi. Ea ar trebui să devină o rutină, la fel ca spălatul mâinilor. Nasul se încarcă cu praf și aerul nu mai pătrunde cum trebuie până la terminațiile nervoase dacă mucoasa este acoperită cu praf“, completează medicul.

    „Antrenamente” pentru miros

    Franța, Italia și Germania sunt câteva dintre țările în care au fost create centre de reabilitare a mirosului, unde pacienții urmează programe speciale pentru refacerea simțului olfactiv. Ele se bucură de succes printre cei care au trecut prin COVID-19 și au rămas fără miros. Aceste programe presupun expunerea la arome intense, de mai multe ori pe zi, o perioadă îndelungată. 

    Sunt recomandate aromele tari, cu efect excitant pentru terminațiile nervoase, așa cum sunt mirosul de hrean, de ceapă, spirt, băuturi alcoolice cu miros tare, parfumuri tari, scorțișoară, lămâie. Similar, pentru refacerea gustului putem consuma alimente foarte aromate sau putem adăuga în mâncare plante aromatice, condimente, muștar și altele. 

    „Am încercat și cu pacienții mei această terapie, dar rezultatele depind foarte mult de complianța lor. Mulți se așteaptă ca mirosul să revină într-o zi-două, iar dacă nu văd efecte imediat, se plictisesc și renunță. Exercițiul acesta trebuie repetat de mai multe ori pe zi, multe săptămâni la rând. Cu cât exciți mai des terminațiile nervoase, cu atât ele vor lucra mai mult. O dată pe zi nu va fi suficient”, atrage atenția dr. Ana Maria Apostol. 

    Vitaminele ajută la refacerea mirosului 

    În tratamentul ansomiei sunt utile și anumite vitamine care ajută la scăderea inflamației nervului olfactiv. „Complexul de vitamine B este indicat pentru leziunile structurilor nervoase, iar vitamina D poate fi și ea utilă în acest demers. Doza de vitamina D se stabilește de medic doar în urma testului 25-OH-vitamina D, iar dozele de vitamine din grupul B trebuie administrate tot la recomandarea unui medic, fiindcă pot avea efecte adverse”, potrivit medicului Ana Maria Apostol. 

    Recuperarea mirosului este un proces de durată, iar efectele acestor tratamente nu sunt imediate. „Trebuie să insistăm, fiindcă terminațiile nervoase se regenerează în săptămâni sau chiar luni. În general, corpul nostru nu se reglează dintr-o dată, cu niciun tratament. Avem nevoie de perseverență”, conchide dr. Ana Maria Apostol.

    SPUNE-ȚI POVESTEA »
    Căutare
    Urmărește-ne și pe Facebook