Legătura neașteptată dintre brânzeturile grase și demență: studiu
Cercetătorii de la Universitatea Lund din Suedia au urmărit aproape 28.000 de persoane timp de 25 de ani și au descoperit o asociere între consumul de brânzeturi cu conținut ridicat de grăsimi și riscul de demență.
Studiul, publicat în decembrie 2025 în revista Neurology a Academiei Americane de Neurologie, este unul dintre cele mai ample proiecte care au evaluat relația dintre consumul de lactate și sănătatea cognitivă pe termen lung. Analiza a inclus date de la 27.670 de adulți din Suedia, urmăriți în medie un sfert de secol. Rezultatele indică faptul că persoanele care consumă brânzeturi grase au un risc mai mic de demență comparativ cu cele care evită astfel de produse.
Totuși, trebuie menționat că studiul arată doar o asociere statistică, nu o relație de cauzalitate. Cu alte cuvinte, cercetarea nu demonstrează că un consum regulat și crescut de brânză grasă previne demența, ci doar că există o corelație între cele două variabile.
Cum a fost analizat comportamentul alimentar
Participanții care aveau o vârstă medie de 58 de ani la începutul studiului au completat un jurnal alimentar timp de o săptămână și au răspuns la întrebări privind frecvența consumului anumitor produse în anii anteriori. Au discutat și despre modul în care își pregăteau mesele, astfel încât cercetătorii să poată estima cât mai precis aportul alimentar.
Brânzeturile considerate „cu conținut ridicat de grăsimi” depășeau 20% grăsime. În această categorie intră sortimente precum cheddar, Brie sau Gouda. Pentru smântână, pragul a fost între 30% și 40% grăsime. În magazine, aceste produse apar ca variante „integrale”.
Cercetătorii au comparat persoanele care consumau 50 de grame sau mai mult de brânză grasă zilnic cu cele care mâncau mai puțin de 15 grame pe zi. 50 de grame înseamnă aproximativ două felii de cheddar , o cantitate puțin mai mare decât porția alimentară obișnuită, care e de aproximativ 42 de grame.
În grupul cu aport mai ridicat de brânză grasă, 10% dintre participanți au dezvoltat demență până la finalul perioadei de urmărire. În cel cu consum scăzut, proporția a fost 13%. După ce au fost luați în calcul factori precum vârsta, sexul, educația și calitatea generală a dietei, cercetătorii au constatat că persoanele care mâncau mai multă brânză grasă aveau un risc cu 13% mai mic de a dezvolta demență comparativ cu cele care consumau mai puțină.
Nicio legătură între demență și lactatele degresate
Analiza tipurilor de demență a indicat o diferență mai mare în cazul celei vasculare, consumul ridicat de brânzeturi grase fiind asociat cu un risc cu 29% mai mic.
În ceea ce privește smântâna, cercetătorii au comparat persoanele care consumau 20 de grame sau mai mult zilnic cu cele care nu consumau deloc. Douăzeci de grame de smântână grasă înseamnă aproximativ 1,4 linguri. Ținând cont de aceiași factori (vârstă, sex, educație și calitatea dietei), consumul zilnic de smântână grasă s-a asociat cu un risc cu 16% mai mic de demență.
În schimb, nu s-a găsit nicio asociere între riscul de demență și consumul de brânză cu conținut scăzut de grăsimi, smântână slabă, lapte, unt sau lactate fermentate precum iaurtul și kefirul.
Contează și genetica
Studiul a analizat și influența variantei genetice APOE ε4, un factor de risc bine documentat pentru boala Alzheimer. Consumul mai frecvent de brânză grasă s-a asociat cu un risc mai mic de boala Alzheimer doar la persoanele care nu aveau această variantă genetică.
Între 15% și 20% din populație poartă cel puțin o copie a genei APOE ε4. În rândul acestor persoane, nu s-au observat beneficii legate de consumul de lactate.
„Faptul că am observat o asociere mai clară cu demența vasculară și cu boala Alzheimer doar la persoanele fără varianta APOE ε4 arată că mecanismul ar putea fi mai legat de factorii vasculari și metabolici decât de procesele de bază ale amiloidului (n.r. – o proteină care se poate acumula în creier sub formă de plăci și poate afecta comunicarea dintre neuroni)”, a explicat Emily Sonestedt, epidemiolog nutriționist la Universitatea Lund din Suedia și coordonatoarea studiului.
Neurologul Richard Isaacson, specialist în prevenirea demenței la Institutul pentru Boli Neurodegenerative, din SUA, a atras atenția într-un comentariu pentru ABC News că persoanele care poartă varianta APOE ε4 sunt mai sensibile la grăsimile saturate. Specialistul a adăugat că, deși grăsimile saturate în cantități moderate pot fi tolerate de unii oameni, alții, în special cei cu risc genetic ridicat de demență, ar trebui să fie mai prudenți.
„Nu există o abordare universală pentru prevenirea bolii Alzheimer”, a subliniat Isaacson.
Diferențe între brânză, smântână și lapte
Emily Sonestedt consideră că diferențele dintre produsele lactate țin de compoziția lor și de felul în care sunt consumate. Brânza trece printr-un proces de fermentație care generează compuși cu potențial efect asupra inflamației și funcției vasculare. Smântâna grasă apare de obicei în mâncarea gătită acasă, în cantități reduse, și nu ca produs de sine stătător. Laptele integral, în schimb, variază mai mult în funcție de dieta fiecărei persoane și nu este fermentat.
Există și posibilitatea ca anumite componente benefice ale brânzei, precum vitamina K sau B12, sau mineralele precum calciul, să fie, de asemenea benefice pentru funcțiile cognitive.
Dr. Isaacson a atras atenția și asupra calității produselor lactate. Medicul subliniază că alimentația animalelor influențează compoziția finală a laptelui și, implicit, a brânzei. Lactatele provenite de la vaci hrănite cu iarbă conțin niveluri mai mari de acizi grași omega 3, considerați utili pentru sănătatea cerebrală, în special la persoanele cu risc crescut de declin cognitiv.
Limitările studiului
Cercetarea are mai multe limitări și ar trebui interpretată cu prudență, a atenționat dr. Tian-Shin Yeh, medic și epidemiolog nutriționist la Universitatea de Medicină din Taipei, Taiwan, într-un editorial publicat alături de noul studiu.
Dieta participanților a fost evaluată o singură dată, la începutul cercetării, iar obiceiurile alimentare se pot schimba mult de-a lungul zecilor de ani.
Cercetătorii au efectuat o analiză de substituție pentru a înțelege cum ar afecta riscul de demență înlocuirea unui aliment cu altul. Potrivit rezultatelor, consumul de brânză în locul cărnii roșii grase sau al cărnii procesate a fost asociat cu un risc mai scăzut de boală, a explicat dr. Yeh. Acest lucru înseamnă că brânza ar putea fi o opțiune mai bună decât acele alimente mai puțin sănătoase, dar studiul nu poate demonstra că brânza este în mod inerent neuroprotectoare.
De asemenea, studiul nu a examinat efectele înlocuirii brânzei cu alimente bogate în grăsimi nesaturate sănătoase, precum peștele, uleiul de măsline, nucile sau semințele.
O altă limitare importantă ar fi că toți participanții provin din Suedia. Rezultatele ar putea fi diferite în țări cu alte obiceiuri alimentare. În Suedia, brânza este consumată mai ales rece. În Statele Unite, o mare parte din consum provine din produse procesate sau din preparate încălzite precum pizza, sandvișuri și tacos.
Emily Sonestedt recunoaște că aceste diferențe fac dificilă aplicarea directă a rezultatelor suedeze în alte contexte alimentare.
Dezbaterea despre grăsimile saturate continuă
Brânza și smântâna conțin cantități mari de grăsimi saturate. Ghidurile alimentare au recomandat ani la rând limitarea acestor grăsimi, pe baza dovezilor că ele cresc colesterolul LDL și riscul de infarct sau de accident vascular cerebral.
În prezent există discuții în privința acestor recomandări. Robert F. Kennedy Jr., șeful Departamentului pentru Sănătate și Servicii Umane din SUA, a anunțat că următoarea ediție a ghidurilor alimentare federale, programată pentru începutul lui 2026, va relaxa limita privind grăsimile, iar mesajul oficial va încuraja consumul lor. Mulți specialiști consideră această schimbare riscantă și se tem de o creștere a cazurilor de boli cardiovasculare.
Totuși, există o dezbatere în rândul oamenilor de știință cu privire la efectele produselor lactate integrale asupra sănătății. Cel mai recent studiu susține că aceste alimente ar putea fi neutre sau chiar benefice pentru sănătate, inclusiv pentru demență sau boli cardiovasculare.
„Mult timp, discuțiile despre grăsimi versus diete low-fat au influențat recomandările, iar brânza a ajuns deseori pe lista alimentelor de evitat. În datele noastre, unele lactate cu conținut ridicat de grăsimi se asociază cu un risc mai mic de demență, contrazicând ideea că toate grăsimile saturate sunt dăunătoare pentru creier”, a adăugat Emily Sonestedt.
Depinde cu ce sunt comparate lactatele integrale
Sonestedt precizează că nu grăsimea saturată în sine explică observațiile, ci alte componente ale lactatelor, precum profilul nutrițional general sau procesul de fermentație.
Multe dintre studiile care arată că produsele lactate integrale sunt benefice sau neutre pentru sănătate, inclusiv acesta din urmă, nu reușesc să țină cont pe deplin de alte aspecte ale dietei participanților, a spus dr. Deirdre K. Tobias, epidemiolog la Spitalul Brigham and Women’s din Boston, SUA.
În comparație cu alimente foarte procesate sau bogate în carbohidrați rafinați, lactatele integrale pot părea o alegere mai bună. Însă atunci când comparația se face cu alimente precum cerealele integrale, leguminoasele, uleiul de măsline ori nucile, rezultatele se inversează, aceste alimente fiind constant asociate cu o sănătate metabolică și cardiovasculară mai bună.
Ce spun experții despre schimbarea dietei
Emily Sonestedt a declarat pentru ABC News că stdiul este observațional și nu stabilește un efect direct al brânzei sau al smântânii asupra riscului de demență. Specialista a menționat că aceste alimente pot apărea mai des în anumite modele alimentare ori stiluri de viață, motiv pentru care nu recomandă creșterea consumului pe baza datelor actuale.
Autoarea studiului a mai spus că un singur set de rezultate nu justifică schimbări majore ale dietei. Persoanele care consumă brânză sau folosesc smântână în preparate pot continua să facă acest lucru în cantități obișnuite, fără a considera aceste alimente un factor de risc.
„Este nevoie de mai multe cercetări pentru a confirma rezultatele studiului nostru și pentru a explora în continuare dacă anumite lactate grase oferă într-adevăr un anumit nivel de protecție pentru creier”, a mai spus Emily Sonestedt.
Dr. Tian-Shin Yeh a comentat că există numeroase cercetări care arată un risc mai mic de declin cognitiv în rândul persoanelor care urmează diete bogate în alimente de origine vegetală, cum ar fi modelul mediteraneean, DASH sau MIND. Aceste variante alimentare includ consum frecvent de legume, fructe, leguminoase, nuci, semințe, cereale integrale, pește și uleiuri vegetale.
