Instrumentul care poate prezice riscul bolii Alzheimer cu 10 ani înainte de apariția simptomelor, dezvoltat de cercetătorii de la Mayo Clinic
O echipă de cercetători de la Mayo Clinic din SUA a dezvoltat un instrument care poate estima riscul unei persoane de a dezvolta probleme de memorie și de gândire asociate bolii Alzheimer, cu ani buni înainte să apară primele simptome.
Cercetarea Mayo Clinic a fost publicată în revista The Lancet Neurology și se bazează pe date strânse timp de peste 20 de ani în cadrul Mayo Clinic Study of Aging, unul dintre cele mai mari studii populaționale dedicate îmbătrânirii cerebrale.
Instrumentul combină mai mulți factori, printre care vârsta, sexul, riscul genetic asociat genotipului APOE (apolipoproteinei E) și nivelul de amiloid din creier detectat prin investigații PET amiloid (Amyloid PET centiloid value), pentru a calcula probabilitatea unei persoane de a se confrunta cu declinul cognitiv sau cu demența în următorii zece ani ori pe parcursul vieții.
„Partea cu adevărat importantă este că putem evalua riscul înainte de apariția simptomelor și putem identifica persoanele cu cea mai mare probabilitate de declin cognitiv”, a explicat dr. Clifford Jack Jr., radiolog și autor principal al studiului.
Femeile și purtătorii genei APOE ε4, mai expuși riscului
Studiul a scos la iveală că femeile au un risc mai mare decât bărbații de a dezvolta demență și declin cognitiv ușor pe parcursul vieții. Declinul cognitiv ușor reprezintă o etapă de tranziție între îmbătrânirea sănătoasă și demență, care afectează calitatea vieții, dar le permite pacienților să fie autonomi.
Riscul crește vizibil în cazul purtătorilor variantei genetice APOE ε4, indiferent de sex. Analiza arată o asociere între cantitatea de amiloid acumulată în creier și probabilitatea de declin cognitiv, atât pe termen lung, cât și în următorii zece ani.
Cercetătorii au inclus și exemple orientative. Un bărbat de 75 de ani, purtător al variantei APOE ε4, cu funcție cognitivă normală, are un risc estimat de aproximativ 56% de a dezvolta tulburare cognitivă ușoară de-a lungul vieții dacă nivelurile de amiloid sunt scăzute. La valori foarte ridicate, estimarea depășește 76%. Femeile cu același profil genetic înregistrează procente mai mari.
Vârsta influențează în special riscul pe termen scurt. De exemplu, o femeie purtătoare a variantei APOE ε4, cu acumulare moderată de amiloid are sub 10% probabilitate de a dezvolta tulburare cognitivă ușoară în următorii zece ani la 65 de ani. La 85 de ani, estimarea depășește 60%.
Amiloidul cerebral, cel mai important indicator al riscului
Boala Alzheimer este asociată cu acumularea a două tipuri de proteine în creier: amiloidul, care se depozitează sub formă de plăci, și proteina tau, care formează aglomerări în interiorul neuronilor.
Medicamentele aprobate recent de Food and Drug Administration (FDA) din Statele Unite vizează reducerea amiloidului cerebral și pot încetini evoluția bolii la persoanele aflate în stadii incipiente, cum ar fi deteriorarea cognitivă ușoară sau demența ușoară.
În analiza realizată de echipa Mayo Clinic, cantitatea de amiloid detectată prin examinări PET amiloid a avut cea mai mare putere de asociere cu riscul de declin cognitiv, atât pe parcursul vieții, cât și pe termen scurt, comparativ cu ceilalți factori luați în calcul.
„Acest tip de estimare a riscului ar putea, în timp, să ajute oamenii și medicii lor să decidă mai bine când să înceapă un tratament sau să facă schimbări de stil de viață care pot întârzia apariția simptomelor. Este un principiu similar cu modul în care colesterolul este folosit pentru a estima riscul de infarct”, a explicat dr. Ronald Petersen, neurolog și director al Mayo Clinic Study of Aging, coautor al studiului.
Date de la aproape 6.000 de participanți
Studiul se bazează pe Mayo Clinic Study of Aging, un proiect desfășurat pe termen lung în Minnesota, SUA, care urmărește evoluția sănătății cognitive a populației locale într-un interval de mai bine de 20 de ani. Pentru această analiză au fost folosite date de la 5.858 de participanți, monitorizați între anii 2004 și 2024.
Spre deosebire de majoritatea studiilor, cercetătorii de la Mayo Clinic au putut continua să urmărească participanții chiar și după ce aceștia au încetat să mai participe activ, folosind datele din dosarele medicale. Această abordare asigură informații aproape complete despre cine dezvoltă declin cognitiv sau demență.
„Acest lucru ne oferă o imagine neobișnuit de precisă despre cum evoluează boala Alzheimer în comunitate. Am observat că incidența demenței a fost de două ori mai mare în rândul persoanelor care au ieșit din studiu decât în rândul celor care au rămas”, a declarat dr. Terry Therneau, coordonatorul analizei statistice și autor senior al studiului.
Cercetătorii au folosit un model cu patru stadii pentru a urmări schimbările cognitive, de la funcționare cognitivă normală, la deteriorare cognitivă ușoară, demență și deces. În timpul studiului, au fost înregistrate 1.200 de cazuri noi de deteriorare cognitivă ușoară, aproape 1.000 de cazuri de demență și peste 2.600 de decese.
Persoanele care au intrat în studiu cu funcții cognitive normale prezentau, în general, niveluri mai scăzute de amiloid și aveau mai rar varianta genetică APOE ε4.
Un pas spre medicina personalizată
Rezultatele subliniază rolul stadiului de deteriorare cognitivă ușoară (MCI), etapa în care acționează medicamentele aprobate în prezent pentru demența Alzheimer, tratamente care pot încetini evoluția bolii, dar nu o pot opri. Noul instrument rămâne, deocamdată, o metodă de cercetare, însă autorii îl văd ca pe un pas important spre o abordare mai personalizată a riscului.
Dr. Jack Clifford a precizat că estimarea riscului nu este încă pregătită pentru uz clinic.
„Nu va putea fi folosită în practica medicală până când tratamentele nu vor primi aprobare pentru persoanele aflate în stadiul preclinic al bolii Alzheimer”, a spus specialistul, referindu-se la indivizii care au modificări biologice specifice bolii, dar nu acuză simptome.
Autorul studiului a adăugat că, din moment ce nu există tratamente aprobate pentru acest grup, testarea biomarkerilor nu ar trebui făcută încă la persoanele fără simptome.
„Nu ar trebui să existe testare de biomarkeri în acea populație, deoarece testarea nu ar schimba modul în care este îngrijit pacientul”, a explicat radiologul.
Echipa anticipează că versiunile viitoare ale metodei ar putea integra biomarkeri care pot fi detectați prin analize de sânge, făcând evaluarea riscului mult mai accesibilă.
Cum poate fi scăzut riscul bolii Alzeimer
Boala Alzheimer este o boală progresivă, afectează abilitățile cognitive și este cea mai frecventă cauză de demență. În stadiile incipiente ale bolii, în creier apar modificări toxice, inclusiv plăci de amiloid care deteriorează neuronii.
Nu există o singură cauză a bolii Alzheimer, dar se crede că este o combinație de factori genetici, de mediu și legați de stilul de viață. Printre semnele timpurii ale bolii se numără uitarea, pierderea obiectelor și schimbările de dispoziție și personalitate.
Deși nu există un tratament curativ, medicamentele precum Leqembi (lecanemab) pot încetini progresia și pot îmbunătăți calitatea vieții.
Dr. Nicole Avena, profesor asociat de neuroștiințe la Mount Sinai School of Medicine, din SUA, a făcut următoarele recomandări pentru persoanele care doresc să-și reducă riscul de Alzheimer: „Gestionarea glicemiei, mișcarea regulată și adoptarea unei diete de tip mediteranean sau MIND pot reduce riscul. Somnul de calitate, controlul stresului și menținerea unei vieți intelectuale și sociale active sunt la fel de importante.”
Inițiativa Precure
Cercetarea face parte dintr-un efort mai amplu al specialiștilor de la Mayo Clinic numit inițiativa Precure, concentrat pe dezvoltarea de instrumente prin care medicii să poată identifica mai devreme procesele biologice ce stau la baza bolilor și să intervină înainte ca acestea să evolueze în afecțiuni greu de controlat.
„În cele din urmă, scopul nostru este să oferim oamenilor mai mult timp, timp pentru a planifica, pentru a acționa și pentru a trăi bine înainte ca problemele de memorie să se instaleze”, a conchis dr. Petersen.
