Oncolog român: „Am observat progresia cancerului și agravarea simptomelor la pacienți care au luat ivermectină sau suplimente și au amânat tratamentul oncologic”
Vulnerabilitatea emoțională pe care o presupune un diagnostic de cancer îi poate face pe unii pacienți să își pună speranța în soluții alternative promovate online, printre care și ivermectina, un medicament antiparazitar prezentat greșit drept opțiune „mai naturală” sau „mai sigură” decât terapiile oncologice validate. Însă, de multe ori, această alegere poate să coste timp prețios și să afecteze șansele reale de tratament.
Dr. Amalia Roșu, medic specialist în oncologie medicală, ne-a vorbit despre felul în care informațiile neverificate influențează deciziile pacienților, ce știm, de fapt, despre ivermectină în oncologie și de ce e important ca fiecare opțiune terapeutică să fie cântărită cu luciditate și sprijin medical corect.
Așteptări nerealiste și confuzie
SmartLiving.ro: În Statele Unite, interesul pacienților oncologici pentru ivermectină a crescut semnificativ în ultimele luni, mai ales după ce actorul Mel Gibson a afirmat într-un podcast că trei prieteni cu cancer în stadiul 4 s-ar fi vindecat folosind acest medicament antiparazitar. Ați observat în România un interes crescut din partea pacienților pentru ivermectină ca potențial tratament pentru cancer?
Dr. Amalia Roșu: Da, în ultimele luni am observat o creștere moderată a interesului din partea pacienților pentru ivermectină, în special după apariția în media a declarațiilor actorului Mel Gibson, care a susținut că trei prieteni cu cancer în stadiul IV s-ar fi „vindecat” cu ivermectină și fenbendazol. Deși aceste declarații nu au o bază științifică, ele au circulat și în România, în special pe rețelele sociale și în grupuri online de pacienți.
Nu putem vorbi despre un fenomen de amploare, dar este evident că influența mediatică globală, inclusiv afirmațiile unor celebrități, ajunge și la pacienții noștri. Din păcate, aceste mesaje pot induce așteptări nerealiste sau confuzie, mai ales în cazul pacienților aflați în stadii avansate, care sunt mai vulnerabili emoțional.
Riscurile întârzierii tratamentului oncologic
SmartLiving.ro: Ați întâlnit cazuri de pacienți care au abandonat sau amânat tratamentele oncologice convenționale în favoarea ivermectinei? Care au fost consecințele?
Dr. Amalia Roșu: Personal, am avut cazuri de pacienți care au amânat temporar inițierea tratamentului oncologic sperând într-un efect „alternativ” sau „natural” al unor suplimente sau substanțe promovate online, inclusiv ivermectină. În aceste situații, am observat progresia bolii sau agravarea simptomelor, cu pierderea unor ferestre terapeutice importante.
Când tratamentele validate sunt întârziate, fie că discutăm despre chimioterapie, imunoterapie sau terapie moleculară targetată, șansele de control tumoral scad semnificativ, iar uneori devine imposibil să mai atingem obiective curative.
Această decizie, influențată de speranțe nefondate, poate avea consecințe ireversibile.
Automedicația, un pericol real
SmartLiving.ro: În România, cât de accesibilă este ivermectina pentru pacienți? Există riscul automedicației cu formele veterinare ale medicamentului?
Dr. Amalia Roșu: Ivermectina nu este autorizată în România pentru uz oncologic. În forma umană, ea se găsește doar în anumite indicații parazitologice. Totuși, există riscul real ca unii pacienți să recurgă la automedicație, inclusiv folosind versiuni veterinare, care nu sunt sigure pentru consum uman.
Acest lucru este îngrijorător, deoarece dozele și excipienții din produsele veterinare pot fi toxici, iar lipsa supravegherii medicale crește riscul de complicații.
Studii clinice despre folosirea ivermectinei în oncologie
SmartLiving.ro: Din punct de vedere științific, ce părere aveți despre studiile preliminare realizate pe celule umane și pe șoareci care sugerează un potențial efect al ivermectinei asupra celulelor canceroase?
Dr. Amalia Roșu: Studiile preclinice (cum ar fi cercetarea de la City of Hope) au arătat că ivermectina poate încetini creșterea unor tumori în modele animale și poate potența răspunsul la imunoterapie, însă trebuie înțeles foarte clar că aceste rezultate nu se pot extrapola automat la oameni. Prin urmare, aceste date nu sunt suficiente pentru a recomanda ivermectina ca tratament oncologic.
Nu există până acum studii clinice de fază III, randomizate, care să demonstreze beneficii clare și sigure în populația umană. Așadar, utilizarea ei rămâne experimentală și nejustificată în afara studiilor clinice.
Posibile efecte adverse ale ivermectinei
SmartLiving.ro: Ce efecte adverse ar putea apărea la pacienții oncologici care iau ivermectină pe cont propriu?
Dr. Amalia Roșu: Efectele adverse pot varia de la hipotensiune, tulburări gastrointestinale (greață, vărsături, diaree) până la toxicitate neurologică severă (amețeli, confuzie, convulsii), mai ales la doze mari sau în combinație cu alte tratamente. Unii pacienți pot dezvolta și reacții de tip alergic sau hepatotoxicitate.
Supradozarea este o problemă majoră, mai ales atunci când se folosesc produse veterinare cu concentrații diferite și necontrolate.
Pacienții oncologici au, adesea, un status biologic fragil și un metabolism afectat de boală sau terapie, ceea ce poate amplifica riscurile.
Interacțiuni periculoase cu chimioterapia și imunoterapia
SmartLiving.ro: Cum ar putea interacționa ivermectina cu tratamentele standard pentru cancer (chimioterapie, imunoterapie, radioterapie)?
Dr. Amalia Roșu: Interacțiunile sunt, în mare parte, necunoscute. Totuși, ivermectina se metabolizează hepatic și poate influența activitatea enzimelor implicate în procesarea altor medicamente, ceea ce ridică semne de întrebare privind potențiale interacțiuni periculoase cu chimioterapia. În special în cazul chimioterapiei și imunoterapiei, pot apărea efecte cumulative sau neașteptate.
Radioterapia nu are interacțiuni directe cunoscute cu ivermectina, dar toxicitatea sistemică asociată poate afecta toleranța generală a pacientului la tratament. În plus, nu avem date solide privind combinația cu imunoterapia sau efectele cumulative asupra sistemului imunitar sau neurologic.
SmartLiving.ro: În ce circumstanțe ar fi justificată includerea ivermectinei într-un studiu clinic pentru tratamentul cancerului?
Dr. Amalia Roșu: Este justificată doar dacă datele preclinice sunt convingătoare, există un mecanism de acțiune plauzibil, iar siguranța administrării poate fi dovedită în faze timpurii de studii clinice (faza I).
Studiile trebuie să fie aprobate de comitete etice și desfășurate în centre specializate, cu monitorizare atentă a pacienților, a siguranței și eficacității. Doar în acest context putem evalua onest dacă ivermectina are un rol potențial în oncologie.
Niciun tratament sau supliment fără recomandarea medicului
SmartLiving.ro: Ce sfaturi aveți pentru pacienții care caută informații de încredere despre tratamente experimentale sau complementare pentru cancer?
Dr. Amalia Roșu: Le recomand pacienților să discute întotdeauna cu medicul oncolog orice intenție de a încerca terapii alternative sau complementare. De asemenea, este important să se informeze din surse validate, cum ar fi site-urile societăților oncologice naționale sau internaționale (ASCO, ESMO), ghiduri clinice și platforme științifice: American Society of Clinical Oncology, European Society for Medical Oncology sau ghidurile oficiale ale Ministerului Sănătății.
Să evite sursele de informare din social media nevalidate.
În era digitală, nu lipsa informației este problema, ci selecția corectă a ceea ce este științific validat versus ceea ce este speculativ sau chiar periculos.
Căutarea speranței e firească, dar trebuie canalizată prin filtre medicale riguroase, pentru a evita alegerile riscante.
Ca medici oncologi, înțelegem disperarea care poate apărea în fața unui diagnostic sever și nevoia firească a pacienților de a căuta speranță în orice formă. Tocmai de aceea, responsabilitatea noastră este să oferim informații clare, bazate pe dovezi, și să rămânem deschiși dialogului – fără a judeca, dar și fără a compromite siguranța pacientului.
Ivermectina, ca orice altă moleculă investigată în oncologie, trebuie analizată riguros, în cadrul cercetării științifice, nu promovată în afara contextului medical. În final, cea mai bună armă împotriva dezinformării rămâne relația de încredere dintre pacient și medic, construită pe transparență, empatie și discernământ.
