Guma de mestecat poate fi o metodă ieftină și eficientă pentru reducerea anxietății și creșterea atenției. De fapt, mestecatul influențează creierul în moduri pe care nici nu ți le-ai imagina. Conform unor studii recente, printre beneficii se află reducerea stresului și anxietății, creșterea capacității de concentrare și scăderea percepției asupra durerii.
Nu știi ce să faci când ești stresat sau ai nevoie să fii mai concentrat înainte de un test sau o evaluare la serviciu? O serie se studii au analizat mestecatul – de gumă de mestecat sau de alimente – și scot în evidență mai multe beneficii ale acestei activități.
Capacitatea de a mesteca eficient e corelată cu numărul de dinți pe care îi ai. Adulții au, de obicei, 32 de dinți, dar ai nevoie de aproximativ 20 care să facă contact pentru a mesteca în mod corect. Cercetările arată că, dacă nu poți mesteca în mod corect, hipocampul tău – o zonă din creier care ajută la transferul de informații din memoria pe termen scurt în memoria pe termen lung – va avea de suferit, ca urmare a producerii de hormoni de stres numiți glucocorticoizi. Prin urmare, dacă nu mesteci corect, capacitatea de a obține și de a procesa informații ar putea fi redusă.
Pierderea dinților poate afecta, așadar, capacitatea de a mesteca eficient și, deci, poate avea impact asupra mai multor aspecte ale vieții. Citește aici ce este boala parodontală, care poate duce la pierderea dinților fără durere în prealabil.
O serie de cercetări care au avut în vedere mestecatul și declinul cognitiv la adulți arată că persoanele cu mai puțini dinți au înregistrat o diminuare a activității la nivelul creierului. Cu cât puteau mesteca mai puternic, cu atât creștea volumul de sânge de la nivelul creierului, ceea ce înseamnă o mai bună oxigenare cerebrală și o activitate crescută în zonele din creier responsabile de învățare și memorie.
Un alt studiu arată că mestecatul deficitar este asociat cu un declin cognitiv mai rapid și cu riscul de a dezvolta demență.
Mestecatul calmează anxietatea și stimulează atenția
Opt studii realizate pe aproximativ 400 de adulți au arătat că persoanele care folosesc gumă de mestecat mai des înregistrează o reducere semnificativă a anxietății, în comparație cu cele care nu mestecă niciodată gumă.
Chiar dacă explicația pentru acest efect nu este cunoscută încă, alte cercetări realizate pe animale sugerează faptul că, dacă nu poți să mesteci corect, acest lucru va duce la stimularea unor neuroni implicați în reglarea emoțională.
În același timp, o meta-analiză a opt studii care au testat efectul gumei de mestecat a constatat o mică îmbunătățire a atenției susținute, inclusiv o capacitate mai bună de a menține vigilența în timpul sarcinilor solicitante din punct de vedere mintal, în grupul căruia i s-a administrat gumă de mestecat.
Guma de mestecat, recomandată înainte de examene
Un studiu din 2019 a testat efectul mestecatului de gumă în mod regulat asupra stresului, anxietății, depresiei, atenției și succesului la examene.
Cercetătorii au repartizat aleatoriu 100 de studenți din ani terminali astfel: un grup cu cei care să mestece gumă fără zahăr timp de cel puțin 30 de minute pe zi pentru 19 zile, un grup care a mestecat gumă doar șapte zile și un grup de control, format din cei care nu au mestecat gumă deloc.
În urma cercetării, specialiștii au descoperit că nivelurile de depresie, anxietate și stres au fost semnificativ mai scăzute în ambele grupuri care au folosit gumă de mestecat, comparativ cu grupul care nu a mestecat gumă.
Scorurile de succes academic au fost mai mari la cei care au mestecat gumă vreme de 19 zile, în comparație cu celelalte două grupuri. Nu a existat niciun efect asupra atenției concentrate pe sine.
Așadar, guma de mestecat înainte de examene poate ajuta studenții să depășească stresul la examen și să sporească succesul, dar ar putea să nu-i ajute pe cei care au dificultăți legate de concentrarea atenției.
Mestecatul și percepția asupra durerii
Un alt studiu a fost realizat pe 161 de adulți care au fost supuși unei intervenții chirurgicale colorectale de rutină. Participanții la studiu au fost împărțiți în două grupuri. Unora li s-a cerut să mestece gumă de patru ori pe zi postoperator, celorlalți să nu mestece gumă.
Persoanele care au mestecat gumă au raportat o durere percepută mai puțin intensă în zilele 2-5 care au urmat operației decât cele care nu au mestecat gumă în perioada de după operație. În același timp, nu au existat diferențe între cele două grupuri în ceea ce privește timpul petrecut până la apariția motilității intestinale, care semnalează revenirea la funcția normală după intervenția chirurgicală.
Într-un alt experiment realizat în Turcia, 73 de copii cărora li s-au pus branule au fost împărțiți în două grupuri. Unii au primit gumă de mestecat când li s-a pus branula, alții au primit îngrijirea standard, care nu implica gumă de mestecat. Atât copiii, cât și asistentele medicale au raportat niveluri mai scăzute de durere în rândul copiilor care au mestecat gumă.
Deși mecanismele care stau în spatele acestui efect analgezic al mestecatului nu sunt confirmate, acesta pare să fie mediat de neuronii care au legătură cu serotonina, un neurotransmițător care afectează funcțiile corpului, inclusiv starea de spirit și anxietatea.
Citește aici ce scade și ce crește nivelul serotoninei.
Mestecatul și apetitul
Alte studii care au studiat mestecatul, de data aceasta folosind alimente, au constatat că persoanele care mănâncă mai încet și mestecă mai mult simt mai puțină foame, au un apetit alimentar mai scăzut și mănâncă semnificativ mai puțin, comparativ cu persoanele care mănâncă mestecând rapid.
Toate aceste studii, puse cap la cap de către cei de la The Conversation, sugerează că guma de mestecat poate avea beneficii ușor de accesat. Totuși, guma fără zahăr trebuie consumată cu precauție, pentru că are în compoziție sorbitol, un îndulcitor artificial care poate cauza probleme digestive dacă e consumat în exces.
