Gândirea pozitivă toxică: „Mie sigur nu mi se va întâmpla așa ceva”

Gândirea pozitivă toxică: „Mie sigur nu mi se va întâmpla așa ceva”

Ai aflat că unul dintre colegii cu care te-ai văzut ieri la muncă a fost testat pozitiv cu COVID sau are gripă. Într-un astfel de scenariu, unii dintre noi sunt mai predispuși să gândească pozitiv – „Eu nu am cum să iau așa ceva. Nicio boală nu se atinge de mine.”, în timp ce alții au o predispoziție către a-și imagina cel mai sumbru scenariu – „Sigur m-am îmbolnăvit. I-am îmbolnăvit și pe ai mei. În plus, nu o să mai fiu în stare să lucrez în perioada următoare. Mă vor da afară…”. Tu cum crezi că ai gândi într-o astfel de situație? Și care dintre cele două moduri de gândire crezi că ar fi mai util, gândirea pozitivă sau gândirea negativă? Știai că există și gândirea pozitivă toxică?

“Viața e complexă și-are multe aspecte.” … iar noi tindem să o simplificăm

Citatul este o replică dintr-un cunoscut film românesc, ce transmite simplu realitatea complexă a vieților noastre. Suntem ființe biologice (toți ne degradăm, suferim și murim), construite pe eșafodajul genelor moștenite de la părinți, condiționate social și cultural să gândim și să ne comportăm în moduri acceptate în nișa noastră și modelate de experiențele anterioare ale vieții.

Modul personal în care funcționăm, fie că suntem predispuși către o gândire pozitivă sau către o gândire negativă, nu a fost consecința unei alegeri conștiente pe care am făcut-o la un moment dat.

Așa cum explică psihologul britanic Chris Irons, prin interacțiunea dinamică dintre biologia și mediul nostru de viață, dintre provocările la care am fost expuși și resursele biologice, sociale, materiale pe care le-am avut la dispoziție, am ajuns în acest moment să avem un sentiment particular al sinelui, o anumită hartă mentală a lumii în care trăim și să gândim sau să rezolvăm probleme într-un fel anume.  

Poate pentru o persoană cu o predispoziție genetică către optimism sau o persoană care a crescut într-un mediu stabil și plin de resurse, gândirea pozitivă i-a facilitat accesul la mai multe resurse.

La polul opus, pentru o persoană cu o predispoziție genetică către pesimism sau o persoană care a trăit într-un mediu incert, poate chiar periculos, gândirea negativă a fost adaptativă, pentru că i-a permis să anticipeze pericolele, să se pregătească mai bine și astfel să supraviețuiască.

Între cele două există gândirea pozitivă toxică, acel optimism magic, care ne face să ne simțim „speciali” și mai ales imuni la anumite probleme.

Așadar, primul pas către maturizarea noastră psihologică ar fi să conștientizăm predispozițiile noastre actuale de gândire și să ne oferim înțelegere și compasiune pentru cum am ajuns ceea ce suntem în acest moment.

Soluții adaptate problemelor complexe

Al doilea pas ar fi să evaluăm dacă există și consecințe nedorite ale modului particular și predominant în care funcționăm pentru a putea schimba ceva în bine.

Un citat atribuit lui Mark Twain spune că „Dacă ai un ciocan în mână, toate lucrurile din jur ți se par cuie.” Asemenea ciocanului care poate fi un instrument util în unele situații, gândirea pozitivă sau gândirea negativă pot fi utile în anumite circumstanțe. Aici putem acorda mai multă atenție momentelor în care practicăm gândirea pozitivă toxică, la fel de nocivă precum cea negativă.

Alegerile pe care le avem de făcut zi de zi pot avea impact în mai multe domenii ale vieții noastre, pentru multe persoane, pe termen scurt, dar și pe termen lung. Ca urmare, orice încercare de a înclina balanța gândirii către partea pozitivă sau către partea negativă și de a face din acel mod de gândire o filosofie de viață bună la toate ar însemna să ignorăm o parte din realitate.

De fapt, cheia funcționării psihologice sănătoase este flexibilitatea: capacitatea de a recunoaște și a ne adapta la situații diferite, deschiderea către perspective noi și un reportoriu larg de unelte sau strategii de reglare emoțională pe care le avem la dispoziție și din care putem alege în funcție de circumstanțele situației în care ne aflăm. Putem de aici să începem să monitorizăm când ajungem la gândirea pozitivă toxică.

În ce situații ne-ar putea ajuta gândirea pozitivă

Studiile indică faptul că gândirea pozitivă poate fi benefică în cazul supraviețuitorilor dezastrelor naturale pentru că le poate reduce riscul de a dezvolta simptome depresive, în cazul pacienților diagnosticați cu cancer, cărora le crește probabilitatea de supraviețuire la un an după diagnosticare sau în cazul pacienților infectați cu HIV, cărora le poate ameliora simptomatologia.

Așadar, gândirea pozitivă pare a fi benefică odată ce ne-am confruntat cu eveniment advers sau o situație problematică și am inițiat un proces de reajustare la noile condiții de viață.

Când devine gândirea pozitivă toxică

Gândirea pozitivă poate avea și consecințe neplăcute pentru noi când ignorăm realitatea pentru că este prea dureroasă sau ne poate semnaliza potențiale pericole, iar noi continuăm să rămânem optimiști.

Spre exemplu, dacă vei ignora vestea legată de îmbolnăvirea colegului gândind că tu nu te poți îmbolnăvi, probabil îți vei continua viața în mod obișnuit, riscând astfel să fi fi luat virusul și să-l transmiți mai departe către o persoană dragă, căreia s-ar putea să-i fie fatal. Studiile au arătat în nenumărate rânduri că persoanele caracterizate de un optimism nerealist tind să subevalueze riscul de a se îmbolnăvi și să aibă un sentiment gonflat al invulnerabilității personale, ceea ce le face mai puțin înclinate spre prevenție și mai mult către comportamente riscante.

O altă situație în care ne confruntăm cu gândirea pozitivă toxică este atunci când vrem să evităm emoțiile neplăcute, cum ar fi tristețea, frica sau rușinea și ne distragem atenția cu literatură de tip self-help sau citate motivaționale.

Chiar dacă pe moment acestea ne fac să ne simțim mai bine și ne dau speranță, în cele din urmă, dacă nu acceptăm și partea neplăcută a realității și nu acționăm corespunzător, vom ajunge să ne simțim și mai rău.

Spre exemplu, când aflăm că e posibil să fim disponibilizați și noi continuăm să gândim pozitiv și să nu facem nimic pentru a ne găsi un nou loc de muncă, putem ajunge în situația de a fi șomeri pentru o perioadă de timp, ceea ce ne crește riscul de a dezvolta simptome de depresie și anxietate.    

Recalibrarea modului în care gândim

În concluzie, gândirea pozitivă toxică este partea întunecată a gândirii pozitive utile. Pentru a ne păstra sănătatea mintală și a acționa cât mai bine în vederea maximizării beneficiilor personale și ale celor din jur, ar fi util ca în fiecare moment să ținem cont de realitate: Ce scopuri urmărim în diferite domenii ale vieții noastre? Ce resurse cognitive, sociale, materiale avem la dispoziție? Ce riscuri sau obstacole pot exista în calea obiectivelor noastre?

Un citat oferit de Maya Angelou în cartea sa auto-biografică poate fi sursă de reflecție asupra atitudinii sănătoase în viață: „Așteaptă-te la ce-i mai bun, pregătește-te pentru ce e mai rău. Viața este șocantă, dar niciodată nu trebuie să pari șocat. Oricât de rău ar fi, ar fi putut fi chiar mai rău și oricât de bine ar fi, ar fi putut fi și mai bine.”

Ai și tu o poveste? Ne-o poți trimite aici

Îți recomandăm să te uiți și la acest video despre sănătatea mintală

Căutare