Medic român specializat în ecografie morfofetală, întors din Anglia: „Acasă, aportul meu va conta mai mult“

INTERVIU Medic român întors în țară din Anglia: „Acasă, aportul meu va conta mult mai mult”

    Când a plecat de la King’s College Hospital, din Londra, colegii britanici l-au întrebat mirați de ce a ales să renunțe la un post atât de râvnit de medici din întreaga lume. Când a ajuns în România, prietenii medici de aici l-au întrebat și ei mirați de ce a decis să vină în țară. După 8 ani petrecuți în străinătate, dr. Dan Dumitrașcu-Biriș a simțit că trebuie să aducă în România experiența „de afară”. Acum, lucrează la Spitalul Premiere din Timișoara, parte din Rețeaua Regina Maria, în echipa centrului de medicină fetală coordonată de dr. Bogdan Mureșan.

    La fiecare 4 ore, un medic român a plecat din țară în 2020. În total, 2.173 de medici au solicitat, în primul an de pandemie, eliberarea de certificate de conformitate care le permit să profeseze în alte țări, potrivit datelor obținute de HotNews.ro de la Ministerul Sănătății.

    Exodul medicilor este un fenomen constant al ultimilor ani, care a lăsat România fără câteva zeci de mii de specialiști în ultimul deceniu. Foarte puțini dintre ei aleg să se întoarcă în țară după ce au lucrat în străinătate. Cei care totuși revin, o fac pentru că vor să aducă experiența „de afară” în România.

    Din 2013 și până în toamna lui 2021, când a revenit în țară, medicul Dan Dumitrașcu-Biriș a profesat într-unul dintre cele mai mari centre de medicină materno-fetală din lume: King’s College Hospital, din Londra. Cu aproape 5.000 de nașteri pe an, King’s College Hospital este cea mai mare maternitate din sudul Londrei. Departamentul de medicină fetală al acestui spital este un centru de referință care consultă între 8.000 și 10.000 de gravide anual.

    Ecografia morfofetală, cea mai importantă investigație a medicinei materno-fetale

    Ce anume face specialistul în medicină materno-fetală? Aceasta este o ramură modernă, o supraspecializare a obstetricii care urmărește dezvoltarea fătului până la naștere și depistează diversele anomalii congenitale pe care le poate suferi, cât și eventualele complicații la viitoarea mamă. Medicul obstetrician supraspecializat în medicină materno-fetală, așa cum este dr. Dan Dumitrașcu-Biriș, urmărește sarcinile cu risc crescut, fie că acestea apar din cauze legate de mamă, de făt sau de o combinație între cele două. El poate diagnostica timpuriu în sarcină eventualele anomalii, prin evaluări complexe și de mare acuratețe. Cea mai importantă investigație în acest dem cea cunoscută gravidelor cu numele de ecografie morfofetală sau morfologie fetală.

    O experiență de aproape doi ani în Irlanda, în timpul rezidențiatului, l-a convins pe medicul Dan Dumitrașcu-Biriș că trebuie să descopere alte abordări în medicină și să cunoască alte sisteme de sănătate din lume. În cei 8 ani petrecuți în Marea Britanie, îndrumător i-a fost unul dintre pionierii medicinei materno-fetale, profesorul Kypros Nicolaides, de al cărui nume se leagă câteva abordări revoluționare în diagnosticul prenatal.

    Medicul român a plecat din România cu gândul că se va întoarce imediat cum va termina supraspecializarea de medicină materno-fetală, dar viața a avut alte planuri. După cei doi ani de pregătire, soția a început o specializare de cardiologie pediatrică în Londra și așa a decis să-și continue munca în sistemul britanic.

    De unde această dorință permanentă de a se întoarce în țară, cum a regăsit medicina după 8 ani de experiență într-un spital britanic de top și ce planuri are după revenirea în țară, ne-a povestit într-un interviu pentru Smart Living.

    „Acolo mă întrebau de ce plec, aici mă întrebau de ce am venit“

    Dr. Dan Dumitrașcu-Biriș s-a întors în România după ce a profesat timp de 8 ani în Marea Britanie alături de unul dintre pionierii medicinei materno-fetale în lume

    Smart Living: Ați avut dintotdeauna acest gând de a reveni în România?

    Dr. Dan Dumitrașcu-Biriș: Mereu! În fiecare an le spuneam colegilor britanici că mă pregătesc să plec în România. La un moment dat, făceau și glume pe seama mea, pentru că îi „amenințam” an de an: „La anul plec!”. Așa am ajuns până în 2021.

    A fost un lucru greu de explicat colegilor. Și cei din România, și cei din Marea Britanie s-au mirat că am plecat dintr-un loc atât de bun, dintr-o poziție atât de râvnită de alți medici. „Cum să lași Anglia pe România?”, se întrebau și unii, și alții. Când am revenit în România, colegii m-au întrebat de ce am decis să mă întorc în țară după atâția ani petrecuți în Occident. A fost o situație amuzantă, pot să spun: acolo mă întrebau de ce plec, aici mă întrebau de ce am venit.

    M-am întrebat mereu de ce am avut o dorință atât de puternică de a mă întoarce acasă. Am avut gândul acesta de când am plecat în Occident. Mi-am dorit mereu să mă întorc acasă. Revenirea în țară era programată după un an sau doi, doar că s-a prelungit mereu.

    Am luat toate argumentele, la rând: prietenii, familia, profesia. Într-o seară, înainte de culcare, am făcut o listă pe hârtie doar ca să aflu de ce tot am dorința asta de a mă întoarce acasă. Cineva mi-a spus că este mai bine să fac anumite lucruri decât să regret toată viața că nu le-am făcut. Altfel, o să trăiesc cu un semn de întrebare toată viața. Până la urmă, și soția a înțeles că este o idee la care nu pot să renunț.

    Smart Living: V-ați gândit să aplicați în România experiența acumulată?

    Dr. Dan Dumitrașcu-Biriș: Da, m-am gândit că, acasă, aportul meu va conta mult mai mult. Întotdeauna voi avea satisfacții personale mult mai mari aici, pentru că îmi voi ajuta conaționalii. Cred că a fost și o parte de ego în alegerea mea. Am gândit că pot să ajut sistemul mult mai mult dacă sunt acasă decât dacă sunt parte dintr-un sistem care, oricum, funcționează. Să nu vă imaginați că sistemul public britanic este perfect, dar, cu plusuri, cu minusuri, funcționează.  

    Medicina materno-fetală în România: înainte și după plecare

    Smart Living: De ce ați ales medicina materno-fetală?

    Dr. Dan Dumitrașcu-Biriș: În perioada rezidențiatului în România și, apoi, în Irlanda, mi-am dat seama că viitorul este al supraspecialiștilor, al celor care se specializează mai mult pe un segment mai mic.

    În obstetrică-ginecologie, noi avem mai multe supraspecializări: există fertilizarea în vitro, oncologia ginecologică, operațiile minim invazive ginecologice, medicina materno-fetală și altele. Am încercat să le cunosc și să le aplic pe fiecare în parte. Fertilizarea in vitro am testat-o câteva luni în România și în Irlanda, numai că nu era ce îmi doream eu. Oncologia ginecologică este o specialitate multidisciplinară și trebuie practicată într-un centru mare dacă vrei să o faci așa cum trebuie. Am eliminat-o de pe listă, pentru că în România nu sunt multe astfel de centre. Apoi, vreme de șase luni, am încercat uroginecologia – problemele femeii la vârsta a treia. Am fost la diverse cursuri, dar am descoperit că nici această supraspecializare nu era ceea ce mă interesa.

    Pasiunea pentru medicina materno-fetală a pornit de la un medic din Irlanda, care, în timpul unei ecografii, a spus că suspectează o anomalie cromozomială la făt. Am încercat să înțeleg cum de a ajuns la concluzia aceasta, de unde știe că ar putea exista această problemă. Mi-a stârnit curiozitatea, mi se părea atunci ca un puzzle care trebuie neapărat rezolvat. Așa am început să merg la conferințe și să urmez diverse cursuri online. Atunci l-am descoperit pe profesorul Nicolaides și mi s-a părut fascinant ce făcea dânsul. Așa am decis că medicina materno-fetală este ceea ce îmi doresc să fac.

    Smart Living: Cum era medicina materno-fetală în România la vremea aceea?

    Dr. Dan Dumitrașcu-Biriș: Era la început. Când am plecat pentru prima dată din țară, în Irlanda, profesam în sistemul public, la o maternitate de stat din Timișoara. Se întâmpla în 2011, iar diferențele dintre România și Occident erau foarte mari. Se făcea și atunci medicină materno-fetală la noi, doar că la o scară mult mai redusă și nu era organizată.

    Am simțit atunci că am nevoie de îndrumarea unor specialiști. Centrul de la King’s College Hospital este un loc în care oamenii investesc în tine. În timpul specializării, faci numai ecografii și gestionezi probleme materne, înveți cum se efectuează un studiu, cum colectezi datele, cum se analizează…

    În sistemul britanic, oamenii mi-au apreciat munca și activitatea academică, așa încât am primit o poziție corespondentă medicului primar din România. Chiar dacă veneam din România, cu un rezidențiat început la noi, britanicii m-au apreciat și m-au promovat. Anul acesta, când le-am spus că plec în România, au crezut că glumesc. Am obținut un post la care britanicii râvnesc și eu am renunțat la el!

    Smart Living: Cum ați regăsit medicina materno-fetală când v-ați întors în România?

    Tranziția în România a medicului Dan Dumitrașcu-Biriș a fost facilitată de dr. Bogdan Mureșan, coordonatorul centrului de medicină fetală din cadrul Spitalului Premiere din Timișoara, parte din Rețeaua Regina Maria

    Dr. Dan Dumitrașcu-Biriș: Aici, unde m-am întors, la Spitalul Premiere din Timișoara, există un departament de medicină materno-fetală foarte bine pus la punct și foarte apropiat de ceea ce se face în Marea Britanie. Medicul Bogdan Mureșan, alături de care lucrez acum, este foarte pasionat de această supraspecializare și a reușit să pună în practică foarte mult din ceea ce se face în Occident. Tocmai de aceea, tranziția din Marea Britanie în România nu a fost deloc grea pentru mine.

    Am întâlnit mai mulți medici români care au dorința de a schimba lucrurile. De câțiva ani, doctorul Mureșan m-a invitat la diverse conferințe unde am vorbit despre medicina materno-fetală. M-am împrietenit cu medici din țară care fac, într-adevăr, medicină fetală la nivel înalt.

    Mi-aș dori ca tot ce am învățat să ofer și eu, la rândul meu, altor medici. Dacă e ceva ce am învățat în ultimii 10 ani din viața mea e că trebuie să pregătești și alți medici.

    Dr. Dan Dumitrașcu-Biriș, medic specialist obstetrică-ginecologie, cu competențe în ecografie morfofetală și medicină materno-fetală, Spitalul Premiere din Timișoara

    Smart Living: Când ați plecat din România, aveați speranța că se va ajunge și la noi la un standard înalt?

    Dr. Dan Dumitrașcu-Biriș: Nu știam la ce să mă aștept. Tot timpul mi-am spus că trebuie să am așteptări sub zero ca să nu fiu dezamăgit. Am preferat să fiu surprins plăcut, decât să am o mare dezamăgire și să vreau să plec înapoi imediat. Nu am avut așteptări, dar am fost plăcut surprins de ceea ce am găsit, de locul în care sunt acum. Pot să-mi aduc și eu contribuția cu ceea ce am văzut și am făcut în acești ani, să îmbunătățim lucrurile și să rafinăm ceea ce există deja.

    Acum, după 3-4 săptămâni de consultații, simt că fac ceea ce-mi imaginam eu că voi face. Unde lucrez acum au fost puse bazele și se lucrează deja într-un mod foarte apropiat de cel din Occident. Și interacțiunea mea cu pacienții se întâmplă exact cum îmi doream: să reușesc să le explic mai multe, să-i fac să înțeleagă ceea ce se întâmplă.

    „Și pacienții, și medicii trebuie să recunoască necesitatea ecografiilor morfofetale în sarcină“

    Smart Living: Unde simțiți că ar trebui îmbunătățite lucrurile?

    Dr. Dan Dumitrașcu-Biriș: Ar fi fost un lucru bun să vin în țară și să mă plictisesc, pentru că totul este bine, dar nu de asta am venit. Există o problemă cu care m-am confruntat de când am venit în România. O bună proporție din paciente fie nu au fost informate cu privire la necesitatea ecografiilor morfofetale, fie medicul lor obstetrician, cel care le urmărește sarcina, a desconsiderat importanța acestor ecografii.

    Și pacienții, și medicii trebuie să recunoască necesitatea lor în sarcină. Ar trebui ca morfologiile fetale să fie efectuate de toate gravidele și medicii care nu au această supraspecializare să trimită pacientele către un specialist cu o astfel de competență.

    În următorii ani în România, țelul meu este să transmit pe cât de mult posibil mesajul că există câteva investigații sau ecografii extrem de utile în sarcină, iar pacientele trebuie să le înțeleagă importanța și să le efectueze.

    Dr. Dan Dumitrașcu-Biriș, medic specialist obstetrică-ginecologie, cu competențe în ecografie morfofetală și medicină materno-fetală, Spitalul Premiere din Timișoara

    Câte o ecografie morfofetală în primul și al doilea trimestru de sarcină

    Smart Living: Câte astfel de ecografii morfofetale ar trebui să efectueze o gravidă pe parcursul sarcinii?

    Dr. Dan Dumitrașcu-Biriș: Există reguli clare cu privire la frecvența acestui tip de ecografii, iar ele sunt respectate peste tot în lume. Cele mai importante ecografii sunt cea din primul trimestru și cea din al doilea. Sunt medici obstetricieni care efectuează gravidelor ecografii în fiecare lună, dar cât de utile sunt depinde de competențele lor. Dacă medicul are competență în ecografie, poate să observe anumite anomalii congenitale și să trimită pacienta la un medic supraspecializat. Dacă nu are competențe, există riscul să nu le vadă.

    Smart Living: De ce ecografiile morfofetale se fac doar în anumite intervale și care sunt acestea?

    Dr. Dan Dumitrașcu-Biriș: Intervalele recomandate sunt 11-14 săptămâni de sarcină în primul trimestru și 19-22 de săptămâni în al doilea trimestru.

    Morfologie fetală trimestrul 1

    Cercetările au arătat că, în intervalul 11-14 săptămâni, poți afla mai multe informații despre sarcină și riscurile sale asociate: care este riscul gravidei să dezvolte hipertensiune de sarcină, să nască prematur sau să aducă pe lume un copil cu sindrom Down ori alte anomalii. Tot atunci se află și vârsta exactă a gestației, precum și data probabilă a nașterii. Mai nou, datorită aparatelor performante de ecografie și medicilor specializați în astfel de ecografii, poate fi analizată și anatomia fătului, excluzând anomalii anatomice, cum ar fi lipsa unei părți a cutiei craniene sau malformații severe de cord. Toate acestea pot fi excluse chiar din acest stadiu al sarcinii, devreme deci.

    Morfologie fetală trimestrul 2

    Cea de-a doua ecografie morfofetală este recomandată în intervalul 19-22 de săptămâni. Există mici variații de la o țară la alta, unele recomandând intervalul 18-22 de săptămâni, iar altele, 19-22,6  săptămâni. Atunci, cantitatea de lichid amniotic este mai mare decât volumul fătului și în cele 30 de minute de analiză ecografică, fătul se mișcă și medicul are posibilitatea de a reevalua anatomia lui. Vizualizăm, din nou, creierul, inima, rinichii și toate structurile evaluate și în primul trimestru, cu prilejul primei ecografii morfologice.

    Vrem să obținem toate informațiile acestea înainte de săptămâna 24 de sarcină, pentru că, în majoritatea țărilor, atunci vorbim despre făt. Până atunci, dacă acesta se pierde, vorbim despre o pierdere de sarcină. Dacă acesta se naște până atunci, sunt șanse foarte mici să supraviețuiască. De aceea s-a stabilit limita de 24 de săptămâni între viabilitate și neviabilitate.

    Interacțiunea cu pacienții este foarte importantă pentru dr. Dan Dumitrașcu-Biriș

    „Ideal este ca o gravidă să vadă specialistul în medicină materno-fetală cel puțin de două ori în timpul sarcinii: o dată pentru o ecografie morfofetală la 11-14 săptămâni și a doua oară la 19-22 de săptămâni. Este important ca aceste ecografii să fie realizate de un medic competent, specializat în această direcție.“

    Dr. Dan Dumitrașcu-Biriș, medic specialist obstetrică-ginecologie, cu competențe în ecografie morfofetală și medicină materno-fetală, Spitalul Premiere din Timișoara

    Smart Living: Unii medici recomandă o ecografie morfofetală și în al treilea trimestru de sarcină. Alții o contestă pe motiv că ar fi inutilă sau prea puțin utilă. Care este adevărul?

    Dr. Dan Dumitrașcu-Biriș: La ecografia de 11-14 săptămâni, excludem aproape 30% dintre anomaliile congenitale. Chiar dacă totul este în regulă în acest moment și sarcina evoluează normal, anumite afecțiuni sunt evolutive. Ele apar mai târziu și pot fi depistate doar la cea de-a doua ecografie morfofetală. Aceasta exclude alte 30%-35% dintre patologii. Prin urmare, cu cele două ecografii, excludem 60%-65% dintre anomalii.

    Morfologie fetală trimestrul 3

    Există probleme pe care le poți vedea numai în ultimul trimestru, cum ar fi cele de tub digestiv – o obstrucție sau o întrerupere a tubului digestiv pe unul dintre segmentele sale. Pe acestea nu le vezi până atunci, pentru că au nevoie de timp să evolueze. Nanismul, de asemenea, poate fi văzut abia în această etapă a sarcinii, la fel și retardul de creștere cauzat de probleme ale placentei. Anumite anomalii structurale de tub digestiv se văd mai bine abia în al treilea trimestru, la fel și anomaliile cardiace funcționale, adică o stenoză ușoară de vas mare.

    Poți avea o ecografie morfofetală perfectă în trimestrul al doilea și să constați că există un defect cardiac la 35 de săptămâni, de exemplu. Prin urmare, și ecografia morfologică din ultimul trimestru își are rolul ei. Dacă toate cele trei ecografii sunt în regulă, există riscuri foarte mici să ratezi o anomalie. Mai exact, ecografia morfofetală de trimestrul 3 depistează un procent de anomalii similar celorlalte (30%), iar 10% dintre patologii se depistează postnatal. Chiar dacă ecografia este efectuată de un specialist, avem o siguranță de 90% că totul este în regulă, dar sunt anumite anomalii structurale care nu pot fi depistate decât după naștere. Există chiar și anomalii ale cordului care nu pot fi depistate în proporție de 100% din timpul sarcinii. Și ecografia are unele limitări.

    Chiar dacă are totuși o utilitate, nu toate sistemele publice de sănătate asigură această ecografie morfofetală de trimestru 3. Nu se poate recomanda ferm, pentru că este posibil ca sistemul de sănătate să nu o poată susține. În Marea Britanie, de exemplu, ea nu este asigurată pentru că sistemul nu o poate susține. Cred că orice gravidă ar trebui să aibă parte măcar de primele două ecografii, din trimestrul 1 și 2.

    Smart Living: Printre unele gravide există percepția că doar cele cu probleme de sănătate ar trebui să facă aceste ecografii complexe. Sunt recomandate ele tuturor gravidelor sau numai anumitor categorii?

    Dr. Dan Dumitrașcu-Biriș: Este o concepție total eronată că o gravidă tânără, fără nicio problemă de sănătate, nu are nevoie de investigații medicale în sarcină. Toate gravidele trebuie să beneficieze de o monitorizare minimă și să aibă acces la ele.

    Într-adevăr, la sarcinile cu diverse patologii ale gravidei, incidența anomaliilor congenitale este mai mare. În cazul unei gravide cu diabet zaharat, de exemplu, incidența anomaliilor cardiace este mult crescută. La pacientele cu epilepsie, din cauza tratamentului urmat, poate să existe un risc mai mare de anomalii cardiace, defecte de tub neural (cum sunt spina bifida oculta sau spina bifida deschisă). Vârsta mai înaintată a mamei este și ea asociată cu anumite riscuri. Sindromul Down sau alte anomalii cromozomiale, cum sunt sindromul Edwards sau Patau, țin de vârsta maternă. Cu cât ești mai în vârstă, cu atât riscul fătului este mai mare.

    Cu toate acestea, incidența anumitor anomalii nu are legătură neapărat cu starea de sănătate sau cu vârsta mamei. Poți avea 19 ani și nicio problemă asociată, dar să fii la risc pentru o anomalie letală pentru făt, numită anencefalie – afecțiune în care cutia craniană este deschisă și creierul este expus la lichidul amniotic. Ea este vizibilă ecografic chiar de la 9-10 săptămâni.

    De asemenea, incidența anomaliilor cardiace este mai mare la gravidele cu diabet zaharat sau la cele cu anomalii cardiace congenitale, dar poți să fii tânără și fără comorbidități și să ai un făt cu o anomalie cardiacă. Ai vrea să știi despre starea lui, ca să poți decide cum și unde îl naști, precum și cine are grijă de el după naștere. Dacă vorbim despre anomalii severe și dacă ele sunt depistate devreme la o ecografie morfofetală, poate exista opțiunea de a întrerupe sarcina.

    Smart Living: Nu sunt suficiente ecografiile efectuate de obstetricianul care urmărește sarcina?

    Dr. Dan Dumitrașcu-Biriș: Depinde de competențele medicului obstetrician. Sunt medici care admit că nu sunt specializați în ecografie morfofetală și îndrumă gravida către un medic competent în acest sens. Este îmbucurător că trimit către specialiști, pentru că trebuie să ne recunoaștem limitele. Eu nu fac fertilizări în vitro, pot doar să îndrum pacienta către un specialist în fertilizare.

    În România, medicii obstetricieni știu să facă o ecografie obstetricală și pot să identifice un făt mic ori dacă lichidul amniotic este crescut, iar apoi să investigheze mai departe. Aici, spre deosebire de Marea Britanie, există această practică a obstetricianului personal, care urmărește gravida pe parcursul sarcinii. Este un lucru bun, fiindcă el urmărește analizele gravidei și știe totul despre ea.

    Citește aici mai multe povești care subliniază importanța relației medic-pacient

    În același timp, poate fi riscant să te bazezi pe un singur om. Dacă el ratează sau exclude ceva, nu ai șansele ca altcineva să depisteze eroarea. Este îmbucurător pentru mine când remarc că obstetricienii nespecializați în morfologie fetală trimit pacientele către astfel de specialiști. Pornesc la drum într-o călătorie interesantă în România.

    Îți recomandăm și

    SPUNE-ȚI POVESTEA »
    Căutare