De ce se schimbă ora? Cum a luat naștere acest obicei și când renunțăm la el

De ce se schimbă ora? Cum a luat naștere acest obicei și când renunțăm la el

Schimbarea orei rămâne un subiect controversat, continuând să fie aplicată în numeroase țări, deși mulți dintre noi se întreabă de ce se schimbă ora și dacă mai are vreun rost. În noaptea de 26 spre 27 octombrie ceasurile se dau înapoi cu o oră, iar noaptea devine mai lungă. Concret, în România, ora 4:00 devine ora 3:00.

Ora de la telefoanele mobile se va schimba automat dacă în setările telefonului (indiferent de sistemul de operare, Android sau iOS) este bifată opțiunea care sincronizează ora cu cea a rețelei. În ultimii ani, toate telefoanele mobile fac această schimbare, fără să fie nevoie de intervenții suplimentare din partea utilizatorilor.

Schimbarea orei își are originile în urmă cu mai bine de un secol, fiind influențată de factori economici și sociali. În ultimele decenii, tot mai mulți experți au criticat impactul negativ asupra sănătății și economiei globale.

De ce se schimbă ora

În timpul Primului Război Mondial, în 1916, Germania a implementat, pentru prima dată, ora de vară în încercarea de a economisi combustibil și energie electrică, potrivit timeanddate.com. Măsura presupunea setarea ceasurilor cu o oră înainte în timpul verii, pentru a beneficia mai mult de lumina naturală și a reduce consumul de energie. În scurt timp, alte țări europene, inclusiv Marea Britanie, Franța, Italia și Rusia, au adoptat această practică, iar în 1918, Statele Unite au urmat exemplul european.

După încheierea războiului, multe țări au renunțat la ajustarea orei, însă în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, măsura a fost reintrodusă pentru a conserva resursele. În anii următori, majoritatea statelor au încetat din nou să schimbe ora. Totuși, criza energetică din anii 1970 a determinat o reluare pe scară largă a acestei măsuri, în efortul de a reduce consumul de energie importată și de a gestiona mai eficient resursele disponibile. În Europa, Grecia a fost prima țară care a reintrodus schimbarea orei în 1975, iar până la sfârșitul deceniului al VIII-lea al secolului XX, majoritatea țărilor europene au început să-și ajusteze ceasurile de două ori pe an.

„UE a legiferat pentru prima oară pe tema orei de vară în 1980, printr-o directivă care a coordonat practicile naționale existente pentru a contribui la buna funcționare a pieței unice. Directiva actuală a intrat în vigoare în 2001. În conformitate cu dispozițiile sale, toate statele membre trec la ora de vară în ultima duminică a lunii martie și revin la ora standard (ora de iarnă) în ultima duminică a lunii octombrie”, scrie pe site-ul Consiliului European.

Potrivit aceleiași surse, statele membre au libertatea de a decide asupra zonei de fus orar în care doresc să se afle. În prezent, în UE există trei zone de fus orar standard:

  • ora Europei Occidentale (WET): Irlanda și Portugalia;
  • ora Europei Centrale (CET): 17 state membre din zona geografică respectivă;
  • ora Europei de Est (EET): Bulgaria, Cipru, Estonia, Finlanda, Grecia, Letonia, Lituania și România.

Ora de iarnă: ceasul se dă cu o oră înapoi

Schimbarea orei are loc de două ori pe an: o dată primăvara, când trecem la ora de vară și o dată în toamnă, când revenim la ora de iarnă sau Timpul Legal Român, așa cum este formularea oficială, potrivit Observatorului Astronomic „Vasile Urseanu“. Ora de iarnă, sau timpul standard, presupune întoarcerea ceasului cu o oră înapoi, de obicei în ultimul weekend din luna octombrie. Scopul acestei schimbări este de a adapta programul zilnic la orele de lumină naturală, mai ales în lunile reci, când zilele sunt mai scurte.

Chiar dacă argumentele inițiale pentru adoptarea orei de vară și implicit pentru schimbarea orei erau economice, impactul asupra economisirii energiei este pus la îndoială. Studiile recente au demonstrat că efectul asupra consumului de energie este minim, în special datorită avansului tehnologic și eficienței energetice sporite a dispozitivelor moderne. În plus, schimbarea orei aduce cu sine o serie de efecte negative asupra sănătății umane, inclusiv tulburări de somn, oboseală persistentă și chiar creșterea riscului de atac de cord și alte probleme de sănătate, în special în săptămâna imediat următoare ajustării ceasurilor.

În ce țări se schimbă ora

Schimbarea orei este o practică întâlnită, în principal, în Europa, America de Nord și câteva țări din Oceania. În Uniunea Europeană, toate țările membre urmează un program sincronizat de schimbare a orei, cu trecerea la ora de vară în ultima duminică din martie și revenirea la ora de iarnă în ultima duminică din octombrie. Ora la care se face ajustează ceasurile este 1:00 UTC, adică ora 2:00 CET și 3:00 EET (din care face parte și România). În consecință, diferențele temporale dintre țările europene rămân constante.

În țări precum Marea Britanie, Franța, Germania și Spania, schimbarea orei este o normă, chiar dacă există o dezbatere intensă asupra utilității acestei măsuri.

În afara Europei, Statele Unite și Canada au regiuni care respectă schimbarea orei, dar există și excepții, cum ar fi statul Arizona și insulele Hawaii, care nu aplică această practică. Australia și Noua Zeelandă folosesc de asemenea ora de vară, dar nu în toate regiunile. În schimb, majoritatea țărilor din Africa, Asia și America de Sud nu mai folosesc schimbarea orei sau nu au folosit-o niciodată, considerând că beneficiile nu sunt semnificative în comparație cu dezavantajele.

Impactul schimbării orei asupra sănătății și economiei

Chiar dacă schimbarea orei a fost inițial motivată de economisirea energiei, efectele asupra sănătății publice și economiei sunt subiecte de dezbatere intensă în zilele noastre. Numeroase studii recente arată că ajustarea orei are un impact negativ asupra ritmului circadian, afectând calitatea somnului și provocând oboseală, letargie și probleme de concentrare. În prima săptămână după trecerea la ora de vară, crește semnificativ numărul accidentelor rutiere și al accidentelor de muncă, schimbarea fiind corelată și cu o incidență mai mare a atacurilor de cord și a problemelor metabolice. „Motivul economisirii de energie nu este sustenabil“, subliniază specialiștii în somnologie de la Clinica Somnolog din Capitală.

În ceea ce privește economia, schimbarea orei nu aduce beneficiile scontate, confirmă un studiu realizat de Institutul pentru Economie și Cercetare din SUA. Acesta a arătat că impactul asupra consumului de energie este nesemnificativ, iar uneori, ajustarea orei poate duce chiar la creșterea costurilor pentru încălzire sau răcire. Sectorul turismului și al comerțului nu este semnificativ influențat de ora la care se desfășoară activitățile, iar pentru lucrători, oboseala cauzată de schimbarea orei poate duce la o productivitate scăzută și la un număr crescut de concedii medicale.

Totuși, alegerea de a schimba ora de fiecare dată în weekend este pentru ca impactul asupra activității obișnuite să fie minim, iar populația să beneficieze de o zi pentru adaptarea la noua oră.

Dezbaterile privind renunțarea la schimbarea orei în Uniunea Europeană

În ultimii ani, au existat numeroase inițiative pentru a elimina schimbarea orei în Uniunea Europeană. În 2018, Comisia Europeană a propus abolirea schimbării sezoniere a orei, după ce un sondaj public a arătat că peste 80% dintre cetățenii europeni doresc încetarea acestei practici. În 2019, Parlamentul European a votat în favoarea eliminării schimbării orei, însă implementarea acestei decizii a fost amânată din cauza altor priorități politice, precum criza Brexit și pandemia COVID-19.

„Nu a fost luată nicio decizie finală cu privire la această chestiune și nu a fost definit un calendar pentru o astfel de decizie. Sistemul actual, care implică variații de o oră, care prelungesc orele de lumină naturală în timpul verii, se menține în vigoare”, se arată pe site-ul Consiliului European.

Pe lângă provocările politice, există și dificultăți logistice. Decizia de a păstra permanent ora de vară sau ora de iarnă revine fiecărui stat membru, iar acest lucru poate duce la o lipsă de armonizare între țările vecine. De exemplu, dacă Franța ar decide să păstreze ora de vară pe tot parcursul anului, în timp ce Belgia ar alege ora de iarnă, acest lucru ar complica programul de transport și activitățile transfrontaliere.

De ce se schimbă ora în continuare, deși efectele pozitive sunt puse la îndoială

Unul dintre motivele pentru care schimbarea orei continuă să fie aplicată îl reprezintă inerția legislativă și miturile adânc înrădăcinate în conștiința colectivă. În ciuda dovezilor care arată că economia de energie este minimă, iar efectele asupra sănătății sunt negative, există încă experți care consideră că schimbarea orei este necesară pentru a profita la maximum de lumina naturală. De asemenea, mulți se tem de modificările pe care le-ar presupune renunțarea la această practică și de impactul pe care l-ar putea avea asupra unor sectoare precum transporturile și telecomunicațiile.

Totuși, pe măsură ce conștientizarea efectelor adverse ale schimbării orei crește, tot mai multe țări și regiuni decid să abandoneze această practică. De exemplu, Rusia a renunțat la schimbarea orei în 2011, iar țări precum Japonia, China și India nu au aplicat-o niciodată, preferând să mențină o oră standard pe tot parcursul anului. În același timp, inițiativele la nivelul Uniunii Europene continuă, experții susținând că eliminarea schimbării orei ar aduce beneficii pentru sănătate, ar reduce poluarea și ar simplifica viața cetățenilor.

Ai și tu o poveste? Ne-o poți trimite aici

Îți recomandăm să te uiți și la acest video despre sănătatea mintală

Căutare