COVID-19 Portretul victimei perfecte: bărbat, fumător, peste 50 de ani sau bătrân cu boli cronice
Bărbații par mai vulnerabili decât femeile în fața COVID-19, din datele pe care le au până acum experții despre noul coronavirus. În situația în care fumează, riscurile sunt cu atât mai mari. Și bolnavii cronic sunt în pericol în cazul unei infecții. Specialiștii ne spun ce stă în puterea noastră să facem pentru a preîntâmpina infecțiile.
Virusurile, în general, „țintesc” unele categorii de persoane mai mult decât pe altele. COVID-19 nu face excepție de la această regulă. Gripa spaniolă din 1918, care a făcut 50 de milioane de victime în întreaga lume, a afectat în mare parte adulți tineri. În istoria mai recentă, epidemia Zika din America de Sud și America Centrală a avut efecte devastatoare asupra gravidelor. Virusul a provocat atunci probleme neurologice grave bebelușilor infectați în viața intrauterină.
Experții Centrului pentru Controlul Bolilor din China (CCDC) au publicat, pe 17 februarie 2020, o analiză detaliată despre vârsta, sexul și bolile asociate a 72.314 pacienți diagnosticați cu boala COVID-19.
Femei și bărbați deopotrivă, noul coronavirus îi infectează aproape în egală măsură. Diferențele sunt mici în privința ratei de infectare (51,4% dintre cei diagnosticați au fost bărbați), dar rata de mortalitate pentru sexul masculin a fost de aproape două ori mai mare până acum, arată analiza CCDC.
Un fenomen similar s-a înregistrat și în timpul epidemiilor de SARS (sindromul acut respirator sever) și MERS (sindromul respirator din Orientul Mijlociu), cauzate de virusuri din aceeași familie a coronavirusurilor. Mai multe femei decât bărbați au fost infectate cu SARS în Hong Kong, în 2003. Cu toate acestea, rata deceselor a fost cu 50% mai mare în rândul bărbaților. În timpul epidemiei de MERS, 32% dintre bărbații infectați cu acel tip de coronavirus au decedat, în vreme ce procentul a fost de 25,8% în rândul femeilor.
Rata de deces în funcție de sex
| Sex | Rată de deces cazuri confirmate COVID-19 |
| Bărbați | 4,7% |
| Femei | 2,8% |
Imunitatea mai puternică, atuul femeilor în fața noului coronavirus
De ce este noul coronavirus o amenințare mai mare pentru bărbați? Două teorii pot să explice diferențele de gen: una este corelată cu factori biologici, iar cea de-a doua, cu stilul de viață. În lupta cu infecțiile, bărbații par să fie sexul slab. Răspunsul lor imunitar este mai slab decât cel al femeilor, susțin oamenii de știință. „Acesta este un tipar pe care l-am observat în cazul multor infecții virale ale căilor respiratorii: bărbații au complicații mai grave. Am văzut lucrul acesta și cu alte virusuri. Femeile luptă cu ele mai bine”, susține expertul Sabra Klein, de la Universitatea Johns Hopkins din Baltimore, SUA, citată de The New York Times. Klein, care studiază diferențele de gen în cazul infecțiilor virale și a răspunsului la vaccinare, spune că femeile au un răspuns imunitar mai puternic după vaccinări și o memorie imunologică mai bună – aceasta fiind dobândită după o expunere inițială la un anumit patogen în copilărie.
„Există ceva care face sistemul imunitar al femeilor mai exuberant”, completează dr. Janine Clayton, directorul departamentului de cercetare din cadrul Women’s Health, National Institutes of Health, SUA. Totuși, femeile plătesc un preț pentru acest atu: ele sunt mult mai predispuse la boli autoimune. Aproape 80% dintre cei care suferă de artrită reumatoidă, de lupus și de alte boli autoimune sunt femei.
Că sexul feminin are o imunitate mai puternică ar putea fi un avantaj genetic: el ar crește șansele de supraviețuire ale copiilor pe care îi aduc pe lume. Bebelușii își iau anticorpii din laptele matern până la formarea propriului sistem imunitar, iar aceștia îi protejează de boli într-o perioadă critică a vieții lor. Imunitatea mai puternică a femeilor a fost corelată și cu estrogenul, hormonul feminin, dar și cu faptul că sexul feminin poartă doi cromozomi X, care conțin gene implicate în răspunsul imun al organismului, potrivit experților citați de publicația The New York Times.
Fumatul, dezavantajul bărbaților
Stilul de viață al bărbaților ar putea explica, de asemenea, riscul mai mare de deces din cauza noului coronavirus și al complicațiilor respiratorii, în general. În China, 47,6% dintre bărbați fumează, în vreme ce numai 1,8 dintre femei au acest viciu. De altfel, chinezii reprezintă o treime din fumătorii Planetei și 40% din consumul global de tutun se concentrează în această țară.
80% din totalul fumătorilor la nivel mondial sunt bărbați, potrivit Eurobarometrului 2017.
România este pe locul 9 în Europa la numărul de fumători, după cum arată Eurobarometrul 2017. Per total, 5,6 milioane dintre adulții din țara noastră au fumat în mod curent, iar dintre aceștia, 39,2% sunt bărbați și 21,5%, femei. În medie, ei fumează zilnic 18,1, respectiv 13,7 țigări.
Profesorul doctor Florin Mihălţan, şeful secţiei Pneumologie III în cadrul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta“ din București, ne explică prin ce mecanisme agravează acest obicei bolile respiratorii și, implicit, COVID-19: „Fumatul, prin temperatura ridicată pe care o are fumul când este inhalat, declanșează un mecanism inflamator cu o reacție de apărare din partea mucoasei căilor aeriene. Această reacție înseamnă inflamație, secreții și afectarea cililor vibratili. La nivelul mucoasei, există niște cili care încearcă să dea afară secreția în exces. Aceștia au o mișcare vibratilă ca un câmp de grâu bătut de vânt. Fumatul dă peste cap mișcarea cililor vibratili și permite, în timp, ca bacteriile și virusurile să se planteze mai ușor la nivelul mucoasei. Ele nu mai pot fi eliminate la fel de bine, așa încât riscul de îmbolnăvire crește”.
„ Din moment ce COVID-19 este o infecție respiratorie care provoacă adesea pneumonie, istoricul de fumat poate crește riscul de probleme respiratorii sau de pneumonie.”
Saskia Popescu, epidemiolog în rețeaua medicală Honor Health, din Arizona, SUA
Fumatul afectează și capacitatea de apărare a macrofagelor, care sunt prima barieră de apărare împotriva germenilor. „Este un lucru cunoscut că fumatul scade capacitatea de apărare a organismului din punct de vedere imunologic”, mai spune prof. dr. Florin Mihălțan.
Cu cât mai bătrâni, cu atât mai vulnerabili
Noul virus din grupa coronavirusurilor este cu atât mai periculos cu cât vârsta celor infectați este mai înaintată. „Pare să existe un prag – sub vârsta de 35 de ani, numărul de decese înregistrate este aproape de 0. Pe măsură ce vârsta crește, între 40 și 80 de ani observăm o creștere a mortalității”, spune profesorul epidemiolog Michael Mina, de la T.H. Chan School of Public Health – școala de sănătate publică a Universității Harvard, citat de WebMD. El mai spune că, dacă ar avea peste 65 de ani, ar renunța la călătoriile în străinătate dacă acestea nu ar fi absolut necesare, ca o „măsură de precauție mai mare” față de noul coronavirus. Dacă vorbim despre o călătorie de relaxare, nu ar fi o ideea rea să o amânăm, recomandă profesorul american Michael Mina.
COVID-19 Riscul de mortalitate în funcție de vârstă
| Vârsta | Rata mortalităii cazuri totale | |
| 80+ | 14.8% | |
| 70-79 ani | 8.0% | |
| 60-69 ani | 3.6% | |
| 50-59 ani | 1.3% | |
| 40-49 ani | 0.4% | |
| 30-39 ani | 0.2% | |
| 20-29 ani | 0.2% | |
| 10-19 ani | 0.2% | |
| 0-9 ani | Fără victime |
Sursa: Centrul pentru Controlul Bolilor din China (CCDC)
Au copiii un rol în transmiterea noului coronavirus?
În mod surprinzător, din studiile chinezilor reiese că noul coronavirus ocolește copiii, o categorie de obicei afectată de multe infecții virale. Doar 1% din totalul celor depistați în China cu noul coronavirus erau copii cu vârste între 1 și 9 ani, iar la această categorie de vârstă nu s-a înregistrat niciun deces. Alți 1% dintre cei infectați aveau vârste cuprinse între 10 și 19 ani.
De altfel, încă una dintre întrebările fără un răspuns până acum se referă la rolul copiilor în transmiterea infecției COVID-19. „Pur și simplu, nu înțelegem dacă infectarea la copii are o rată scăzută sau ea există la fel de mult, dar fără simptome foarte evidente”, explica Marc Lipsitch, un alt epidemiolog al Universității Harvard, într-un interviu pentru The Harvard Gazette.
Dacă rata de îmbolnăvire este, într-adevăr, mai scăzută la cei mici decât la adulți, este posibil ca aceștia să fi dobândit imunitate de la o infecție virală anterioară asemănătoare cu cea de acum. O altă teorie ar fi aceea că, din motive necunoscute încă, virusul SARS-CoV-2 nu reușește să se replicheze la fel de bine în organismul unui copil ca în cel al unui adult.
În cazul în care vorbim despre infectări fără simptome vizibile, dar cu posibilitatea de transmitere a virusului, închiderea școlilor trebuie să devină o prioritate pentru prevenirea unei pandemii. De altfel, Japonia a luat recent această măsură drastică din cauza epidemiei de coronavirus. Premierul țării, Shinzo Abe, a anunțat că toate școlile din țară vor fi închise până în luna aprilie. O măsura similară a fost anunțată și de Italia, unde sunt cele mai multe decese și îmbolnăviri din Europa.
Bolile asociate cresc riscul de mortalitate
Specialiștii chinezi au analizat și riscul de deces în relație cu diverse suferințe cronice asociate ale celor infectați. Concluzia lor este că bolile cronice care ne fac vulnerabili în fața COVID-19 și ne pun viața în pericol sunt cele cardiovasculare, urmate de diabet și de problemele pulmonare.
| Boală preexistentă | Rată deces cazuri confirmate COVID-19 | Rată deces toate cazurile |
| Boli cardiovasculare | 13.2% | 10.5% |
| Diabet | 9.2% | 7.3% |
| Boli cronice respiratorii | 8.0% | 6.3% |
| Hipertensiune | 8.4% | 6.0% |
| Cancer | 7.6% | 5.6% |
| fără boli preexitente | 0.9% |
Doar 0,9% dintre cei care au decedat după infectarea cu noul coronavirus nu aveau boli preexistente.
Aceste boli sunt o cauză de complicații și în gripă, deoarece coronavirusul face parte din familia mare a virusurilor care include și virusurile gripale. „Practic, aproximativ aceleași persoane sunt aflate la risc și pentru gripa cu virusul Influenza, și pentru noul coronavirus. Un motiv evident este că bolnavii cu suferințe cronice de tip respirator, cardiovascular și cu diabet au imunitate scăzută. Bătălia care se duce contra virusurilor nu este atât de eficientă, pentru că resursele organismului sunt îndreptate spre a face față patologiei cronice. Atunci când ai o boală cronică, imunitatea este îndreptată către a face față, pe termen lung, unor modificări pe care nu le mai poți corecta. Dacă un vas este mai sensibil și apărarea organismului în bucățica respectivă este scăzută, mai multe resurse sunt îndreptate în acea zonă”, explică dr. Sandra Alexiu, medic de familie și președintele Asociaţiei Medicilor de Familie Bucureşti-Ilfov.
Bolile cronice care pun viața în pericol în cazul infecției COVID-19 afectează vasele și, implicit, circulația sângelui. „Dacă vasele de sânge, până la cel mai mic capilar, nu funcționează corect, nu se face schimbul între oxigen și dioxid de carbon. Diabetul este o boală cronică ce afectează întreg organismul, inclusiv sau mai ales vasele de sânge. Rănile care nu se mai vindecă și amputațiile sunt consecința faptului că nu mai funcționează circulația periferică. Vasele de sânge mici din alveolele pulmonare sunt, de asemenea, afectate la diabetici, de unde și riscul lor mai mare de complicații pulmonare în caz de infecții acute respiratorii”, spune dr. Sandra Alexiu.
Datele Eurostat din 2019 arată că rata mortalității cauzate de boala cardiacă ischemică este de aproape trei ori mai mare în România decât în UE. În pofida unei reduceri accentuate începând din anul 2000, accidentul vascular cerebral rămâne a doua cauză de deces, în ordinea importanței, înregistrându-se 256 de decese la 100.000 de locuitori în 2016. Din nou, cifrele ne plasează mult peste media UE, care este de 80 de decese, semnalează profilul de țară Eurostat.
Aceleași date Eurostat mai arată că țara noastră se află pe locul al treilea la nivel european în privința numărului de decese prin boli cronice, după Ungaria şi Lituania.
Ce este pneumonia atipică provocată de noul coronavirus
Pneumonia atipică pe care o poate produce COVID-19 în cazurile grave nu este o boală nouă. Doar agentul patogen este unul nou. Pneumoniile sunt de două tipuri: cele produse de bacterii și cele cauzate de virusuri, care se numesc virale, interstițiale sau atipice.
„Acestea din urmă afectează o altă parte din plămân: ele se fixează pe interstițiu, deci în ceea ce leagă alveolele pulmonare între ele. Pneumonia bacteriană, în schimb, se fixează în lobul – săculețul rotund care face transferul de oxigen. Localizarea este diferită și efectele pneumoniilor virale sunt mai grave. Pentru ele nu se poate administra antibiotic și produc sufocare mai mult decât celelalte. În pneumonia bacteriană, alveolele se umplu cu apă, dar aceasta poate fi eliminată cu diuretice. În pneumonia virală, apa se duce în interstițiu și blochează alveolele, nu se mai poate face schimbul de aer și de aceea apar sufocările”, explică dr. Sandra Alexiu.
Pregătiți cu o imunitate puternică
Noul coronavirus este un virus nou, pentru care populația globală nu este pregătită imunologic. „Cea mai eficientă cale prin care reușim să ne protejăm în general de boli este să creăm mai mulți anticorpi, astfel încât apărarea proprie să fie mai bună. În cazul coronavirusului, nu avem vaccin încă, deci nu putem crea anticorpi. În cazul gripei, vaccinul ne ajută foarte mult, pentru că, având anticorpi gata formați, când vine virusul se lovește de un zid, de acel scut ridicat de anticorpi”, explică dr. Sandra Alexiu.
„Este și mai important acum să fim siguri că suntem într-o formă fizică suficient de bună pentru a face față unei infecții. Știm că oamenii care au o sănătate bună în general, adică cei care nu fumează, care se vaccinează – lucrurile plictisitoare legate de sănătate – sunt cei care se recuperează cel mai ușor după intervenții în spitale”.
Dr. Jeanne Marrazzo, directorul Diviziei de Boli Infecțioase a Universității din Alabama
În lipsa unui vaccin, singurele noastre soluții de protecție rămân igiena, dar și menținerea unei stări bune de sănătate generală. Ce înseamnă aceasta: „În primul rând, trebuie să dărâmăm mitul conform căruia ne putem crește imunitatea cu pastile, cu suplimente alimentare. Imunitatea noastră este ca un ceas fin elvețian la care nu poți umbla cu cleștele. Ea se face în primul rând din moștenirea genetică a fiecăruia, apoi din hrană sănătoasă, aer curat, mișcare și dintr-un program bun de somn. Nu luăm vitamina C sub formă de pastile, ci o luăm din lămâi și portocale. Din păcate, aerul poluat din marile orașe nu ne ajută din punct de vedere al imunității. Ceea ce am putea face în această privință este să mergem la munte în weekend, dacă ne permitem. Imunitatea este o muncă de lungă durată”, mai spune dr. Alexiu.
