De ce este o amenințare noul coronavirus? Ce răspund experții de top ai lumii

    O infecție respiratorie care nu pare mai gravă decât o banală răceală are parte de o mobilizare globală fără precedent. Este cu adevărat justificată sau ne panicăm mai mult decât ar trebui?, se întreabă mulți. Pentru experții din lumea medicală, noul coronavirus este ca o țintă în mișcare: se depistează greu, se răspândește repede și nimic nu este sigur în privința lui. 

    Noul coronavirus a mobilizat cu o viteză impresionantă autoritățile internaționale. Mai întâi, el a fost identificat într-un timp-record: în mai puțin de o lună. Prin comparație, a durat de trei ori mai mult până când virusul H5N1, care provoacă gripa aviară, a fost izolat în 1997. Apoi, experții chinezi i-au secvențiat genomul în doar câteva săptămâni. Comunitatea științifică mondială a colaborat mai bine ca niciodată pentru a obține resurse și informații. Se lucrează intens la descoperirea unui vaccin, iar Comisia Europeană a acordat o finanțare de 90 de milioane de euro în acest scop. Guvernul chinez a luat măsuri de izolare la o scară nemaiîntâlnită, iar Organizația Mondială a Sănătății a declarat stare de urgență internațională. 

    Noul coronavirus face parte dintr-o familie de virusuri care provoacă răcelile obișnuite, dar și sindromul acut respirator sever (SARS), depistat inițial tot în China, în 2002. 

    De ce sunt necesare astfel de măsuri drastice pentru o infecție respiratorie care nu pare mai gravă decât o banală răceală? Pentru că, deocamdată, nu există suficiente informații despre noul coronavirus și boala pulmonară atipică pe care o produce, denumită COVID-19. Din ceea ce experții au analizat în aceste două luni de când a fost identificat noul virus, concluzia e că el este ca o țintă în mișcare: răspândirea nu mai poate fi oprită, rata de mortalitate nu este clară, iar diagnosticul este o provocare pentru medici. 

    De ce nu a fost încă declarată pandemia

    În ciuda măsurilor foarte prompte, noul virus a continuat să se răspândească rapid pe Glob, ajungând până acum în peste 50 de țări, inclusiv în România. „Oamenii ar trebui să se pregătească pentru o pandemie”, au anunțat zilele acestea reprezentanții Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). „Se feresc oficialii să folosească acest cuvânt pentru a nu semăna panică printre oameni?” este întrebarea care a stat pe buzele tuturor după conferința de presă OMS. Pentru a putea vorbi despre o pandemie, ar trebui să existe epidemii pe cel puțin două continente. Or, până în acest moment, în Italia – țara europeană cu cele mai multe cazuri de COVID-19, nu se poate declara epidemie. 

    O boală greu de diagnosticat

    Prin măsuri drastice similare celor de acum, răspândirea gripei aviare în lume a fost stopată cu succes. Izolarea bolii a fost posibilă în mare parte datorită faptului că avea simptome severe. Cei care contractau virusul H5N1 erau vizibil afectați, ceea ce înseamnă că puteau fi identificați ușor și apoi izolați – aceasta în cazurile în care nu decedau, fiindcă rata de mortalitate a gripei aviare este de 60%. 

    În schimb, noul coronavirus, denumit științific SARS-CoV-2, provoacă simptome ușoare în cele mai multe cazuri. Așa se face că mulți bolnavi nu știu că sunt infectați, confundă simptomele cu cele ale unei răceli obișnuite, nu sunt diagnosticați și răspândesc boala unui număr mare de persoane. 

    S-au identificat multe cazuri în care bolnavii nu aveau simptome vizibile, dar erau contagioși. De altfel, acesta pare să fie motivul pentru care noul coronavirus s-a răspândit atât de rapid în Italia. „Personalul medical nu a recunoscut imediat simptomele virusului. Nu este, totuși, vina medicilor, simptomele sunt foarte greu de identificat cu precizie”, declara comisarul italian pentru situații de urgență Angelo Borrelli.

    Fiecare bolnav poate transmite noul virus altor trei persoane, potrivit experților de la Universitatea Harvard. El este la fel de contagios precum virusul legat de SARS. 

    La polul opus, alte două tipuri de coronavirus care au provocat epidemii și pandemii în ultimii ani, MERS (sindromul respirator din Orientul Mijlociu – denumire dată de zona din care a pornit răspândirea lui) și SARS, s-au manifestat agresiv și au avut o rată de mortalitate ridicată. Experții apreciază că, dacă ar fi existat multe cazuri asimptomatice sau cu simptome „blânde”, cele două infecții s-ar fi răspândit mult mai rapid. Fiecare dintre ele a dus la decesul a mai puțin de 1.000 de oameni, în vreme ce noul coronavirus deja a făcut aproape 3.000 de victime, deși are o rată de mortalitate de numai 2-3%, conform estimărilor OMS. Aceste date provin deocamdată doar de la oficialii chinezi, iar transparența acestora cu privire la raportări a fost pusă la îndoială în câteva rânduri, notează publicația Foreign Policy

    În condițiile în care au existat virusuri cu o rată de mortalitate mult mai mare de atât, este justificat să ne întrebăm de ce ar fi noul coronavirus atât de periculos. Virusurile gripale ucid mai puțin de 0,1% dintre oamenii pe care îi infectează. Cu toate acestea, gripa sezonieră face, la nivel global, 60.000 de victime anual. Un calcul simplu arată că, dacă noul coronavirus s-ar răspândi la fel de mult precum virusurile gripale (aproximativ un miliard de oameni se infectează anual) și rata lui reală de mortalitate ar rămâne la 2-3%, numărul victimelor ar putea fi de ordinul milioanelor la nivel global. 

    O rată a mortalității fie și de 1% înseamnă 10.000 de decese la fiecare un milion de oameni. 

    Dr. Peter Piot, Directorul The London School of Hygiene and Tropical Medicine

    Răspândirea este greu de controlat

    Prin mobilizarea rapidă și măsurile drastice de izolare, China pare să fi reușit să stopeze răspândirea, dar virusul se răspândește acum cu repeziciune în afara ei, atrag atenția specialiștii Organizației Mondiale a Sănătății. Mai multe cazuri noi sunt depistate în țări din estul Asiei și în Europa decât în China. 

    O concluzie este clară din experiența ultimelor săptămâni: testarea persoanelor care au deja simptome de gripă nu este cea mai eficientă strategie de a opri răspândirea noului virus, atâta vreme cât ele pot fi contagioase fără a avea simptome vizibile (asimptomatice). „Cred că este foarte probabil să asistăm la o pandemie (epidemie extinsă pe un teritoriu foarte mare, într-o țară, în mai multe țări sau continente). Dacă pandemia se va produce, între 40% și 70% dintre oamenii din întreaga lume va dobândi infecția cu noul coronavirus în acest an. Câte cazuri asimptomatice vom avea, nu pot estima”, a scris pe contul său de Twitter profesorul epidemiolog Marc Lipsitch, de la Universitatea Harvard. Deocamdată, experții nu cunosc procentul de infecții asimptomatice. În cazul virusurilor gripale, de exemplu, aproximativ 14% dintre persoanele infectate nu dezvoltă simptome. 

    Este foarte, foarte transmisibil (n.r. – noul coronavirus) și este aproape sigur că ne vom confrunta cu o pandemie. Dar va fi ea catastrofală? Nu știu. 

    Dr. Anthony S. Fauci, Directorul National Institute Allergy and Infectious Disease, din SUA

    „Ca expert, nu pot nega posibilitatea ca un purtător asimptomatic să-i infecteze pe alţii, aşa că este mai bine să luăm măsuri. Cea mai mare diferenţă faţă de SARS este că unele persoane infectate pot fi asimptomatice”, declara Omi Shigeru, președintele Organizației de îngrijire a sănătății comunitare din Japonia după ce un băiețel în vârstă de 10 ani a fost depistat pozitiv la testarea pentru coronavirus, deși nu avea simptome. 

    În opinia specialistului american Marc Lipsitch, răspândirea noului coronavirus nu mai poate fi ținută sub control. Și directorul general OMS, dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, se îndreaptă către aceeași concluzie într-una dintre declarațiile sale recente în care atrage atenția că fereastra de oportunitate pentru stoparea epidemiei se îngustează. 

    Nu știm dacă dispare sau nu când vine căldura

    O teorie potrivit căreia venirea primăverii ar putea pune capăt epidemiei cu noul coronavirus oferă speranțe, însă unii oameni de știință nu sunt de acord cu ea. În cazul în care Covid-19 seamănă cu virusurile gripale, creșterea temperaturilor va reduce răspândirea virusului în emisfera nordică. Virusurile care provoacă gripa sezonieră supraviețuiesc și proliferează la temperaturi scăzute, iar venirea primăverii le scade rezistența – ceea ce explică de ce nu avem epidemii de gripă în sezonul cald. La temperaturi de peste 20 de grade Celsius, rezistența multor virusuri scade, numărul de îmbolnăviri se reduce, dar nu dispare definitiv – cazuri izolate de gripă, de exemplu, se pot înregistra și vara. 

    Ceea ce face acest nou virus probabil mai greu de controlat decât SARS este faptul că s-ar putea transmite înainte de a avea simptome. Cred că ar trebui să ne pregătim pentru un sezon gripal foarte, foarte rău, poate chiar cel mai rău sezon gripal al epocii moderne. 

    Profesor epidemiolog Marc Lipsitch, Universitatea Harvard

    Dacă noul coronavirus este sau nu sensibil la temperaturi înalte nu a fost confirmat până în prezent. Experți în boli infecțioase atrag atenția că aceasta ar putea fi o concluzie pripită. Noul virus a fost studiat mult prea puțin pentru a putea presupune că rezistența lui va scădea odată cu venirea căldurii. Zeci de cazuri au fost depistate și în țări cu temperaturi care depășesc 20 de grade în această perioadă, precum Thailanda, Kuweit sau Vietnam. Raportat la numărul populației, acestea pot fi, însă, cazuri izolate. 

    „Descoperim lucruri absolut noi despre noul coronavirus, pentru că este un agent patogen nou. Toate informațiile științifice dobândite aduc un plus de cunoaștere în privința manifestărilor acestui virus. Ceea ce se știe este că rezistența coronavirusului la condițiile de mediu este de mai lungă durată decât a virusului gripal”, spune Prof. dr. Doina Azoicăi, medic primar epidemiologie și preşedintele Societăţii Române de Epidemiologie.

    Nu avem teste rapide

    Testarea populației pentru COVID-19 depinde în prezent de echipamente complexe și costisitoare, care analizează amprenta genetică a virusului printr-o metodă numită RT-PCR (Real Time-Preliminary Chain Reaction). Rezultatele unui test sunt disponibile în aproximativ 4 ore cu acest echipament pe care nu toate spitalele din țara noastră îl dețin. Experiența Chinei arată că un număr mare de infectări va depăși capacitatea laboratoarelor de testare. Cadrele medicale chineze au fost nevoie să recurgă la tomografii computerizate, urmate de teste de laborator pentru a putea face față nevoii crescute de testare în timpul epidemiei. 

    Testele rapide ar fi o necesitate într-o astfel de situație, iar ele ar putea fi create în câteva luni. Condiția este ca ele să devină o prioritate și investiția să poată fi suportată de guvernele unor țări, pentru că ea ar putea ajunge la zeci de milioane de dolari. Laboratoarele din China lucrează în prezent la crearea unui test rapid care oferă un rezultat în 15 minute, iar cercetătorii americani de la Universitatea Duke încearcă și ei crearea unui astfel de test într-un laborator din Singapore, potrivit unui articol publicat de Harvard Business Review

    Nu avem vaccin și nici tratament

    Un vaccin împotriva COVID-19  nu va fi disponibil în mai puțin de un an, așa încât „nu apariția unui vaccin ne va salva de la o pandemie”, spune Peter Marks, directorul Centrului de Evaluare și Cercetare Biologică, din cadrul U.S. Food and Drug Administration (FDA), citat de Statnews.ro

    Vestea bună este că simptomele COVID-19 ar putea fi tratate cu un medicament care este acum în stadiu de testare. „Există un singur medicament eficient în acest moment, iar noi credem că acesta este Remdesivir”, a declarat Bruce Aylward, directorul general adjunct al OMS, în timpul unei conferințe de presă susținute la Beijing. Remdesivir este produs de compania de biotehnologie Gilead Sciences și este testat în prezent în China și în SUA. Dacă se va dovedi eficient în tratarea noii infecții, medicamentul va fi disponibil pentru bolnavi începând din luna aprilie. 

    Până la apariția unor soluții pentru a preveni și trata noul coronavirus, este important să ne pregătim și să ne protejăm în eventualitatea unei pandemii. 

    Recunoaște simptomele coronavirusului

    Din păcate, infecția cu noul coronavirus are manifestări similare răcelilor și gripei. Potrivit Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), simptomele pot fi:

    • febra;
    • tusea;
    • dificultățile în respirație;
    • dureri musculare;
    • oboseală.

    În cazurile severe, bolnavii pot suferi pneumonie, sindrom de detresă respiratorie (o formă de insuficiență respiratorie) și șoc septic. Toate acestea pot crea complicații care duc uneori la deces. O observație recentă a experților în boli contagioase este că cei infectați cu COVID-19 au suferit episoade diareice cu una-două zile înaintea apariției febrei și respirației dificile. 

    Cum se răspândește virusul

    COVID-19 se transmite de la o persoană la alta prin contact direct, prin secrețiile respiratorii eliminate de bolnavi prin tuse și strănut, precum și prin atingerea suprafeţelor contaminate. 

    Încă nu se ştie cât timp poate supravieţui virusul pe suprafeţe, însă ceea ce se știe cu siguranță este că el poate fi eliminat cu dezinfectanţi pe bază de alcool, cu o concentrație de cel puțin 60%. Noul coronavirus poate fi contractat după ce o persoană care a atins obiecte contaminate își atinge gura, nasul sau ochii. 

    Dacă ați luat contact direct cu o persoană infectată, situația trebuie semnalată autorităților medicale. După o primă testare, acestea vor impune izolarea la domiciliu timp de 14 zile – dacă rezultatul testului este negativ. După încheierea acestei perioade, se va repeta testarea, iar dacă ea este negativă, persoana respectivă poate reveni în colectivitate. 

    Ce înseamnă contact direct cu un bolnav:

    • Dacă s-a apropiat la mai puțin de 2 metri de persoana infectată;
    • Dacă a dat mâna cu un bolnav și nu și-a spălat mâinile imediat.

    Ce poți face pentru a preveni infectarea

    Stocurile de măști medicale ale farmaciilor s-au epuizat în ultimele zile în România, în ciuda faptului că experții Organizației Mondiale a Sănătății nu recomandă să fie purtate de persoanele sănătoase, ci de cele infectate cu noul coronavirus. Singura excepție este situația în care o persoană sănătoasă îngrijește o alta contagioasă. 

    Pentru a proteja cu adevărat, măștile medicale ar trebui purtate în permanență în spațiile publice, în aglomerații. Mai multe informații despre eficiența măștilor medicale sunt publicate pe platforma Organizației Mondiale a Sănătății

    Mult mai eficiente sunt următoarele metode de prevenire a îmbolnăvirilor:

    • Rămâi acasă dacă ai simptome de răceală sau gripă;
    • Evită persoanele bolnave;
    • Spală-te frecvent pe mâini sau folosește soluții dezinfectante pe bază de alcool, mai ales înainte de a mânca și de a merge la baie;
    • Curăță cât mai des suprafețele posibil contaminate cu alcool sanitar;
    • Ține pe cât posibil mâinile departe de față. 
    SPUNE-ȚI POVESTEA »
    Căutare
    Urmărește-ne și pe Facebook