Coronavirusul seamănă panică și fake news. De unde ne informăm corect

Coronavirusul (COVID-19) seamănă panică și fake news. De unde ne informăm corect

Credibilitatea informațiilor propagate pe internet sau „din gură în gură” a ajuns să fie mai mare decât a celor oficiale. Riscurile noii epidemii nu trebuie ignorate, spun experții, dar nici nu ar trebui să lăsăm panica să pună stăpânire pe noi sau să ne încredem mai mult în știrile false decât în informațiile oficiale. 

Este prea devreme să vorbim despre o pandemie de coronavirus, dar „oamenii ar trebui să se pregătească”, a fost anunțul recent al oficialilor Organizației Mondiale a Sănătății care a stârnit panică în lumea întreagă zilele acestea. Mesajul oficialilor europeni a ajuns rapid la oameni, iar aceștia i-au dat interpretări diferite. Dacă specialiștii s-au gândit la pregătire din punct de vedere medical și administrativ, oamenii de rând au înțeles că trebuie să se pregătească logistic, lucru care se traduce prin provizii de alimente pentru situația în care se instalează carantina. Prin urmare, au luat cu asalt supermarketurile, așa cum s-a întâmplat în Italia și în România zilele acestea. Confirmarea primului caz de coronavirus din țara noastră va amplifica tensiunile și panica în perioada următoare. 

Panica, efectul advers al epidemiei de coronavirus

„Oamenii ar trebui să se pregătească” și în altă privință: noua epidemie cu risc de pandemie seamănă panică și confuzie, iar de aici, mai este doar un pas până la tensiuni și dezordine socială. 

Teama de coronavirus este alimentată de informații încă limitate despre acest virus nou. Oficialii internaționali nu au încă răspunsuri pentru multe dintre întrebările opiniei publice: cum se propagă COVID-19, cât de repede, ce perioadă de incubație are, ce categorii de populație sunt mai vulnerabile ș.a. Lipsa unor date clare lasă loc interpretărilor și sporesc credibilitatea unor teorii pseudoștiințifice.

Lipsa informațiilor oficiale facilitează propagarea zvonurilor și informațiilor false

Sociologul Mircea Kivu explică mecanismul prin care panica ajunge să pună stăpânire pe noi: „De obicei, zvonurile și, implicit, panica se propagă ușor atunci când există un deficit de informații oficiale, iar asta poate să însemne două lucruri: pe de o parte, absența sau raritatea informațiilor – lucru care se întâmplă în cazul noului virus, iar pe de altă parte, poate să însemne și lipsa de credibilitate a instituțiilor publice. În România, ambele sunt valabile. Există la noi o neîncredere în capacitatea autorităților de a rezolva situații dificile și cel mai pregnant exemplu este cazul Colectiv. Din păcate, sunt cam aceiași oameni care comunică din partea oficialităților. Sunt aceiași oameni care ne-au spus atunci să stăm liniștiți, că nu sunt probleme și atunci s-a văzut că erau probleme. Cred că există o problemă de tactică în comunicarea pe care o fac autoritățile.” 

De ce capătă mai multă credibilitate informațiile propagate pe internet sau „din gură în gură”, în detrimentul celor oficiale? Pentru că oamenii sunt mult mai receptivi la mesajele transmise individual și personalizat decât la cele oficiale, explică specialiștii. În aceeași măsură, ei răspund mult mai bine la stimuli emoționali decât la argumente științifice. „Este o regulă că veștile proaste circulă mult mai repede decât cele bune. Lumea se așteaptă ca oficialii să ascundă veștile proaste și, atunci, orice informație negativă care circulă prin diverse medii are beneficiul credibilității. Oamenii gândesc că acel lucru este adevărat pentru că nu l-au spus oficialii. Lipsa de încredere în autorități există în multe alte țări, nu este o problemă strict a României, dar este mai acută la noi. În Germania, de exemplu, oamenii par să aibă mai multă încredere în ceea ce le comunică autoritățile”, mai spune sociologul. 

Gripa sezonieră versus coronavirus. Care ar trebui să ne îngrijoreze mai mult?

Zilele acestea, România, ca de altfel majoritatea țărilor europene, este în plină epidemie de gripă sezonieră, dar acest aspect a fost „pus în umbră” de noul eveniment. „Nu trebuie să ne gândim numai la acest pericol care, sigur, există și trebuie să-l luăm în considerare, dar el a apărut în contextul în care noi suntem în plină epidemie de gripă. Urmărim încă dinamica epidemiei, dar datele sunt fluctuante deocamdată și nu putem vorbi încă de un vârf”, spune prof. dr. Doina Azoicăi, medic primar epidemiolog și preşedintele Societăţii Române de Epidemiologie.

În sezonul gripal 2018-2019, virusurile gripale au infectat peste 40 de milioane de oameni şi au cauzat 61.000 de decese. 

Virusurile gripale A și B, care circulă împreună în acest sezon, fac în continuare victime în România și creează în continuare motive de îngrijorare. Pe de altă parte, și coronavirusul stârnește motive de îngrijorare, pe de o parte, din cauza vitezei de răspândire, iar pe de alta, din cauza informațiilor limitate pe care specialiștii le au despre el. 

„Ca individ, ca medic și ca epidemiolog de specialitate, mă preocupă atât gripa, cât și coronavirusul, în egală măsură. Nu trebuie minimizate riscurile, dar nu trebuie nici să ajungem la panică. Panica nu poate face bine. Este și o reacție psihologică a colectivităților când apar astfel de fenomene noi. Omenește vorbind, ea poate să fie firească, dar foarte importantă este responsabilitatea fiecărui individ. Dacă sunt recomandate niște măsuri oficial care să limiteze situația de risc, fiecare trebuie să le aplice în mod corect. Încrederea în structurile care sunt desemnate și implicate în aceste acțiuni contează foarte mult”, mai spune prof. dr. Doina Azoicăi.

De altfel, toți oficialii români și internaționali fac apel la calm și insistă pe importanța unei informări corecte cu privire la amploarea și la gravitatea acestei noi epidemii. „Motive de îngrijorare sunt, dar problema este cum faci să nu transformi îngrijorarea în panică. Ar fi nevoie de o strategie de comunicare coerentă la nivelul autorităților, care să facă mai puțin probabile dezvoltarea unor zvonuri alternative. Important este să încerci să vii cu informații care să le arate oamenilor de ce nu trebuie să intri în panică. Poate că, în aceste condiții, este rațional să te duci să faci un stoc de provizii dacă nu știi ce o să se întâmple mâine, când știi că nu este exclus ca mâine să nu te mai poți duce la magazin”,  crede sociologul Mircea Kivu. 

„Ar fi nevoie de o strategie de comunicare coerentă la nivelul autorităților, care să facă mai puțin probabile dezvoltarea unor zvonuri alternative”. 

Mircea Kivu, sociolog

Sursele de informare oficiale ne feresc de știrile false

Epidemia de coronavirus a declanșat în lumea întreagă un val de știri false, fenomen pe care directorul OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, l-a numit „infodemie”, pornind de la cuvântul epidemie.

Infodemia nu a ocolit nici România. Zilele acestea, de exemplu, românii au răspândit masiv pe rețelele sociale o știre falsă care seamănă cu o notificare a Ministerului Sănătății, Aceasta promova o informație care nu venea din partea specialiștilor în domeniu: „Metoda de prevenire este să vă mențineți gâtul umed, nu lăsați gâtul să se usuce nici o clipă. Astfel, nu vă țineți setea, deoarece odată ce membrana din gât vă va fi uscată, virusul vă va invada în corp în decurs de 10 minute”. Anunțul fals alimentează încă o dată panica generală printr-un mesaj alarmist: „Răspândirea sa din China în diferite țări este foarte rapidă, generală și de masă !!!” Ministerul Sănătății a reacționat lansând un apel ca toate informațiile despre coronavirus să fie preluate de pe site-uri oficiale. 

Zilnic, în mediul online circulă alte asemenea fake news cu fie cu privire la apariția unor vaccinuri sau tratamente noi, fie legate de existența unor români infectați cu coronavirus pe care autoritățile îi țin în secret. Unul dintre cele mai viralizate mesaje false este acela că Polidinul, singurul imunomodulator produs în România, ar putea opri epidemia de coronavirus. 

România nu este singura țară în care se răspândesc știri false despre noua epidemie. Există și altele care circulă online în lumea întreagă, cum ar fi aceea că vaccinul împotriva pneumoniei te apără de coronavirus sau că usturoiul previne infectarea. Ca urmare a acestei „infodemii”, oficialii Organizația Mondială a Sănătății (OMS) să publice un top al celor mai răspândite mituri legate de coronavirus și de modul în care te poți proteja de el. Informațiile sunt disponibile pe platforma oficială OMS. 

Unde găsim date sigure despre coronavirus

Informații oficiale despre regulile de prevenire a infecției cu coronavirus sunt disponibile pe site-urile mai multor instituții românești și organizații internaționale:

Ministerul Sănătății  

Departamentul pentru Situații de Urgență

Ministerul Afacerilor Interne

World Health Organization

Informatii despre răspândirea coronavirusului în lume:

European Centre for Disease Prevention and Control

Știri și precizări cu privire la cazurile de coronavirus existente în România și în lume:

Departamentul pentru Situații de Urgență

Ministerul Afacerilor Interne

Ministerul Afacerilor Externe – despre situația din Italia 

World Health Organization 

European Centre for Disease Prevention and Control

Informații actualizate cu privire la numărul de cazuri confirmate și decese în Europa:

World Health Organization

Ai și tu o poveste? Ne-o poți trimite aici

Îți recomandăm să te uiți și la acest video despre sănătatea mintală

Căutare