Ce e ayahuasca. Experiențe personale, efecte și la ce să fii atent

Ce e și ce nu e ayahuasca. Experiențe personale, efecte și la ce să fii atent

În ultimii cinci ani, se vorbește din ce în ce mai des despre ayahuasca, amestecul de plante care se bea în cadru ritualic prin pădurea Amazoniană sau prin Spania. Oamenii care trăiesc experiența spun că a fost transformatoare, iar cei care nu știu despre ce e vorba își imaginează, de multe ori, că e o formă de a te droga în grup. Pentru a explica mai bine ce e ayahuasca și pentru a înțelege care sunt efectele ei, mai bune sau mai rele, am stat de vorbă cu doi oameni care au luat amestecul în repetate rânduri și cu un profesionist în sănătate mintală – dr. Gabriel Cicu, medic psihiatru și psihoterapeut psihanalist, care, la rândul lui, a trăit experiența.

Publicat în: 2.08.2022

„Când începi să bei ayahuasca prima dată ești ca la grădiniță. Dar, pe parcursul vieții, cu cât bei mai mult, și în funcție de necesitate, înveți mult mai multe. Înveți despre mama natură, vezi conexiunile mai puternice și ești mai conștient de viața ta. Îți dai seama că raiul e pe pământ, nu e nicăieri în altă parte, dar trebuie să ți-l faci tu. Și toate experiențele astea îți aduc foarte multă pace, te fac să iei lucrurile mai pas cu pas, fără anxietate.“

„Băutura asta e un fel de psiholog pe steroizi, poate mult mai eficient decât psihologul. Suntem oameni, greșim, și ți-e rușine de tine că ai făcut lucrurile alea. Și-atunci, creierul, inconștient, caută niște portițe să te protejeze, iar când vorbești cu psihologul s-ar putea ca creierul tău să evite subiectul ăla. Aici ești tu singur în fața ta, cu maximă sinceritate. Din experiența pe care o am eu cu societatea și cu oamenii, dacă aș avea o baghetă magică, aș trece fiecare cetățean prin procesul ăsta cu ayahuasca. Nu consider că e unica metodă pentru a-ți depăși problemele, dar consider că este o pârghie foarte puternică.”

Sunt, în ordine, cuvintele Alexandrei* și ale lui Sorin*, despre experiențele cărora am scris pe larg aici și aici.

Dacă nu știi despre ce e vorba, atunci când te gândești la ayahuasca, te gândești la un drog. Dacă ai citit despre ea, știi că e amestecul a două plante: ayahuasca (o liană din Amazon care se numește, științific, Banisteriopsis caapi vine) și chacruna (o plantă care crește tot în pădurea Amazoniană și care se numește Psychotria viridis).

Frunze de chacruna și bucăți de ayahuasca înainte de a fi fierte împreună. FOTO: Shutterstock

Așadar, ayahuasca este și denumirea dată amestecului, și denumirea uneia dintre cele două plante. Amestecul de ayahuasca este folosit de sute de ani în ritualuri de vindecare ale triburilor amazoniene și, conform cercetărilor etnografice, există peste 5.000 de rețete diferite de ayahuasca, cu peste 200 de plante care se adugă la Banisteriopsis caapi vine.

Mecanismul prin care amestecul de ayahuasca produce efectul halucinogen controversat – considerat de unii un drog, iar de alții un medicament – e unul sofisticat.

Dr. Gabriel Cicu, medic psihiatru și psihoterapeut psihanalist la clinica Color Mind, un susținător al terapiei psihedelice, a experimentat pe pielea lui ritualurile cu ayahuasca, de mai multe ori. A și studiat fenomenul, așa că îl explică: „Dacă noi consumăm chacruna, în stomacul nostru există un inhibitor, se numește IMAO – inhibitor de MAO (n.r. – monoaminooxidază) – care o inhibă. Deci, dacă mâncăm chacruna, ea ajunge în stomac și organismul nostru o anihilează. Dacă punem și ayahuasca în combinație cu chacruna, ayahuasca inhibă inhibitorul și o lasă pe chacruna să-și facă efectul”.

Deci efectul halucinogen al amestecului de ayahuasca este dat nu de planta ayahuasca, ci de chacruna, dar acest efect depinde de ayahuasca. Substanța halucinogenă din chacruna e inactivă dacă planta e cosumată fără ayahuasca, iar planta de ayahuasca singură nu are vreun efect halucinogen. „Ayahuasca în sine nu are nicio proprietate psihedelică singură, dacă mănânci ayahuasca e ca și cum ai mânca păpădie, nu are un alt efect decât că-ți inhibă IMAO și îți dă un fel de greață. Adică partea de malreaction, de vomă sau de purgație, asta e dată de ayahuasca, dar ea nu are vreun efect asupra minții”, mai spune dr. Gabriel Cicu.

Ce se întâmplă în retreat-urile cu ayahuasca

Cei care vor să experimenteze ayahuasca merg în țări precum Peru, Columbia, Brazilia sau Spania, unde se practică retreat-uri de mai multe zile – niște ceremonii conduse de șamani experimentați care prepară băutura și supraveghează starea participanților.

Înainte de a merge la un astfel de retreat, e recomandat ca participanții să facă o pregătire care presupune diferite restricții. Dr. Gabriel Cicu, psihiatru și psihoterapeut psihanalist, merge de cinci ani în retreat-uri de ayahuasca pentru propria dezvoltare. Pe baza experiențelor lui, pregătirea înseamnă ca, înainte cu minimum două săptămâni, să ai o alimentație fără carne roșie, fără sare, fără condimente, fără lactate fermentate, fără produse procesate, fără sex – inclusiv fără masturbare, sărut, mângâieri –, fără alcool, cafea și fără droguri. „Toate astea au rolul de a rezerva energia. Pur și simplu, dacă te duci mâine, direct de pe stradă, multă energie va fi deja consumată și nu vei avea destulă pentru experiență”, spune medicul.

Ceremoniile cu ayahuasca au loc, de regulă, noaptea. După ce băutura e pregătită de către șaman – iar pregătirea înseamnă nu numai fierberea ei, ci și binecuvântarea prin incantații – ayahuasca e oferită participanților, uneori în doză unică, alteori împărțită în două-trei doze.

După ce beau fiertura de ayahuasca, cei mai mulți oameni încep să-i simtă efectele în primele 20-60 de minute. Experiența, adică efectul halucinogen al plantei, poate să dureze între două și șase ore, în funcție de cantitatea de băutură consumată.

ayahuasca. participanți la un ritual
Cei care participă la ritualuri stau pe saltele, în încăperi întunecate, ca să nu existe mulți stimuli vizuali. FOTO: Shutterstock

La începutul fiecărei experiențe, cei care o iau pot experimenta vărsături, diaree, sentimente de euforie, de teamă, au halucinații vizuale și auditive, uneori paranoia. Nu toată lumea le experimentează pe toate. Voma și diareea sunt considerate efecte secundare normale, dar nici acestea nu sunt obligatorii pentru toți.

Un studiu publicat de University of Melbourne din Australia, în care s-au folosit date dintr-un sondaj global privind ayahuasca realizat între 2017 și 2019 și la care au participat 10.836 de persoane din peste 50 de țări, arată că, deși 70% dintre participanți au raportat efecte adverse, acestea nu au fost nici severe, nici de lungă durată. În general, efectele secundare au însemnat vărsături, greață, dureri de cap și durerile abdominale. Numai 2% dintre participanții la studiu au raportat efecte adverse care au necesitat îngrijiri medicale. În schimb, 87% dintre cei care au participat la studiu au considerat că experiența face parte dintr-un proces de creștere pozitivă din punct de vedere al sănătății mintale.

Oamenii reacționează diferit la ayahuasca. Unii experimentează euforie și au revelații, alții devin anxioși. Nu e neobișnuit ca, în cadrul aceleiași ceremonii, o persoană să experimenteze toate aceste lucruri. În tot acest timp, șamanul – care uneori are și ajutoare – oferă ghidaj spiritual participanților și le monitorizează starea. În unele retreat-uri există personal medical care e gata să intervină în caz de urgență.

De cele mai multe ori, ceremoniile presupun consumul de ayahuasca mai multe nopți la rând și retreat-urile pot dura între trei zile și două săptămâni. Pe parcursul zilelor, există activități de relaxare și contemplare. Cei care au participat la astfel de ceremonii spun că experiențele sunt diferite de fiecare dată.

Dacă vrei, citește experiențele personale împărtășite de Alexandra* și Sorin*.

Chacruna conține DMT (n.r. – N-Dimetiltriptamină), o substanță listată la Convenția Organizației Națiunilor Unite (ONU) asupra substanţelor psihotrope din 1971 ca fiind ilegală, alături de alte substanțe cum sunt MDMA, psilocibina și LSD-ul.

Chiar dacă DMT-ul este ilegal, Consiliul Internaţional pentru Controlul Drogurilor (INCB – un organism de monitorizare independent și cvasi-judiciar pentru implementarea convențiilor internaționale de control al drogurilor ale ONU) a susținut în numeroase rânduri că ayahuasca, asemeni altor plante psihoactive, nu reprezintă un subiect pentru controlul internațional.

„Ceea ce este ilegal este DMT. DMT se produce și chimic, se găsește DMT sintetic pe piața neagră a orașelor lumii. El e ilegal. Dar această combinație (n.r. – de plante) e într-o zonă gri din punct de vedere al ilegalității”, spune și medicul psihiatru Gabriel Cicu.  

Ayahuasca e legală în Peru – ba chiar, din 2008, a intrat în patrimoniul cultural al țării, la decizia Institutului Național de Cultură peruan –, în Brazilia și Mexic. Cineva a creat o pagină de Wikipedia care arată care e statutul legalității în alte țări, dar, în realitate, lucrurile nu sunt chiar așa. În cele mai multe țări, ayahuasca se află într-o zonă gri când vine vorba despre legalitate. În țări precum Olanda sau Statele Unite, consumul de ayahuasca e permis, de exemplu, numai în ritualurile religioase, portiță la care au apelat și alte state.

Conform raportului realizat asupra ayahuasca în 2017 de ICEERS (Centrul Internațional pentru Educație, Cercetare și Servicii Etnobotanice, o organizație non-profit cu sediul în Barcelona), în Spania ayahuasca nu este ilegală, deși DMT este, conform Convenției ONU din 1971.

Chiar dacă nu există o la fel de mare lejeritate ca în Spania, locul cel mai cunoscut din Europa pentru ritualuri cu ayahuasca, nici în România nu e 100% ilegal. Legea nr. 339 din 29 noiembrie 2005 privind regimul juridic al plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante și psihotrope menționează DMT ca substanță ilegală, dar nu și plantele Banisteriopsis caapi vine și Psychotria viridis.

Conform Raportului european privind drogurile realizat de Centrul European de Monitorizare a Drogurilor și Dependenței de Droguri (EMCDDA) ediția 2022, în anul 2020, 13 țări ale UE au raportat capturi de DMT, printre care 4 litri de DMT, în principal în România. Raportul nu menționează ayahuasca. Într-un fel, soarta unei persoane care ia ayahuasca în România depinde destul de mult de avocații pe care și-i găsește, în cazul în care e prinsă.

Ce e ayahuasca, drog sau medicament?

După ce, timp de secole, ayahuasca a fost folosită ca medicament în ceremoniile religioase din America de Sud, astăzi se pune problema unei controverse. Ce e ayahuasca, e drog sau e medicament?

În Dicționarul Explicativ al limbii române (DEX), drog este: 1) o substanță de origine vegetală, animală sau minerală care se întrebuințează la prepararea unor medicamente și ca stupefiant; 2) medicament.

În limba engleză, drog (drug) înseamnă atât ceea ce noi numim drog, cât și medicament. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) definește drogul ca fiind orice substanță care, absorbită de organismul viu, îi modifică acestuia una sau mai multe funcții. Referindu-se la drogurile psihoactive, OMS le definește drept substanțe care, atunci când sunt luate sau administrate cuiva, afectează procesele mentale, ca de exemplu percepția, conștiința, cunoașterea sau starea de spirit și emoțiile persoanei. Dar, mai spune OMS, drogurile psihoactive aparțin unei categorii mai largi de substanțe psihoactive, unde sunt incluse și alcoolul și nicotina. Tot OMS spune că termenul psihoactiv nu implică neapărat generarea de dependență și că substanțele psihoactive au grade diferite de restricție a disponibilității (de ilegalitate), în funcție de riscurile pentru sănătate și utilitatea terapeutică.

Sigur, cuvântul drog are mai multe definiții. Unele includ dependența, altele se referă numai la schimbarea funcțiilor psihice.

Deci ce e ayahuasca, e drog sau nu e drog?

Dr. Gabriel Cicu: Această substanță din ayahuasca are o caracteristică importantă din persectivă socio-legală, respectiv că nu dă dependență. Spun socio-legală, pentru că doar legalitatea le bagă pe toate în aceeași categorie – droguri. Ayahuasca nu e ca marijuana sau canabisul, care are potențialul de a da dependență. Și-atunci, discuția e cu totul alta. Nu poți consuma ayahuasca recreațional la discotecă, e o cu totul altă categorie de substanță.

După părerea mea, cuvântul drog e foarte gol. Deși e foarte impactant, e foarte gol, mai ales că înțelegerea lui e foarte conjuncturală în funcție de limbă. Că, în engleză, drug e orice medicament. Drugstore. Te duci și-ți cumperi medicamente de la drugstore.

În definiția care îmi place mie – că sunt multe definiții ale cuvântului drog – este că e o substanță care intră în organism și schimbă funcțiile psihice.

Din acest punct de vedere, ayahuasca e un drog?

Dr. Gabriel Cicu: Da. Că schimbă funcțiile psihice. Dar în cultura românească, drogul are mult mai multă legătură, ca înțelegere, cu fenomentul dependenței. Și-atunci nu e un drog. Părerea mea este că ayahuasca e medicament.

La fel e și în cultura indigenă din America de Sud, ei consideră că ayahuasca este un medicament, dar și că terapeutic este întreg ritualul, nu doar ayahuasca. În cultura lor, efectul vindecător e dat de trei aspecte: substanța, șamanul și icaro – icaro e cântul, muzica. Ele împreună produc vindecarea, nu separat. Ritualul e clădit în acest fel.

Ce efecte are ayahuasca

Conform raportului ICEERS, ayahuasca produce modificări tranzitorii ale emoției, conținutului gândirii, percepției și senzațiilor somatice, în timp ce capacitatea individului de a interacționa cu mediul înconjurător este conservată în mod semnificativ. Există studii care arată că o persoană aflată sub efectul ayahuasca poate realiza inclusiv teste de performanță cognitivă.

Iată ce spun Alexandra* și Sorin* despre cât de conștient poți fi imediat după ce bei fiertura de plante:  

„Dacă deschizi ochii, ești conștient. Dacă-i închizi, călătorești. Toată lumea e lângă tine, ești conștient de asta, iar șamanul e și el lângă tine. Când închizi ochii, experiențele interioare sunt foarte puternice și uneori te pot copleși, te pot duce pe niște drumuri pe care nu le înțelegi și de-aia e bine să fie șamanul acolo, să intervină”, spune Alexandra.

„E un pic ciudat, că trăiești realitatea și trăiești și un vis lucid în paralel”, spune și Sorin.

Concret, după spusele celor care au încercat, efectul halucinogen al ayahuasca te duce în două direcții. Pe de o parte, vezi tot felul de forme și culori, ceva ce nu poți percepe în mod obișnuit în natură. Pe de altă parte, îți amintești tot felul de lucruri din trecutul tău și ai un fel de revelații despre tine, despre ceilalți și relațiile cu ceilalți, dar și despre lume în ansamblul ei. Asta, când te lași purtat de experiență. Când deschizi ochii, ești, totuși, conștient că sunt oameni în jurul tău și te poți ridica să mergi la toaletă.

Cei care au încercat ayahuasca descriu halucinațiile vizuale ca pe niște forme colorate în mișcare. VIDEO: Shutterstock

Experiențele cu ayahuasca sunt foarte diferite, chiar și pentru cei care au același nivel de educație, dar există și lucruri comune. Din cele spuse de Alexandra și Sorin, acestea se referă la reducerea individualismului și la conectarea cu întreaga lume și cu natura, ceea ce creează un sentiment de conexiune și de siguranță.

Și dr. Gabriel Cicu vorbește despre experiențele personale și ale pacienților săi și spune că elementele comune sunt înțelegerea unității ființelor, a valorii iubirii și a iubirii de sine. L-am întrebat dacă complexitatea experienței are legătură și cu nivelul de educație: „Sunt câteva elemente comune pe care fiecare apoi le pune în cuvinte în funcție de educația pe care o are. Dar, ca experiență, ceea ce ce întâmplă sub efectul ayahuasca e ceva preverbal, nu are legătură cu cuvântul. Mai ales în zona de unde este ea, unde oamenii sunt foarte puțin educați. Aceste substanțe provin din Amazon, unde sunt triburi indigene, ei nu au facultăți și folosesc ayahuasca dintotdeauna”.

„Toate psihedelicele sunt ustensile terapeutice foarte valoroase.” Câteva studii

Popularitatea ayahuasca a crescut în ultimii ani nu numai în rândul celor care vor să o încerce, ci și printre cercetători. Există tot felul de studii care analizează efectele amestecului de plante, așa că iată câteva informații:

  • Studii citate de raportul ICEERS arată că ayahuasca scade nivelul Default Mode Network (DMN), o rețea neuronală care înregistrează niște creșteri de activitate anormale în cazul persoanelor cu tulburări neurologice cum sunt autismul, boala Parkinson și boala Alzheimer.
  • Mai multe studii au arătat că ayahuasca ar ajuta în tratarea depresiei, a dependențelor, a tulburării de stres post-traumatic (deși rezultatele sunt limitate aici), a simptomelor date de depresie și anxietate.
  • Ayahuasca i-ar putea ajuta pe cei cu tulburare borderline prin faptul că are un potențial efect terapeutic în reglarea emoțiilor și a capacității de conștientizare, arată o altă cercetare.
  • Un studiu efectuat pe 20 de persoane sugerează că administrarea de ayahuasca o dată pe săptămână timp de 4 săptămâni a fost la fel de eficientă ca un program de mindfulness de 8 săptămâni în ceea ce privește creșterea acceptării – o componentă cu rol fundamental în sănătatea mintală.
  • O cercetare recentă a arătat că potenţialul terapeutic al ayahuasca ar putea fi legat de capacitatea amestecului de a crește empatia și ceea ce în psihologia clinică se numește „decentrare”, adică capacitatea de a observa gândurile și emoțiile ca fiind evenimentele minții tranzitorii, fără a fi prinși de ele.

Studiile referitoare la efectele ayahuasca sunt totuși puține și au loc, în general, pe eșantioane mici. Deși interesul a crescut în această zonă, oamenii de știință nu sunt încurajați să cerceteze substanțele psihoactive care sunt ilegale.

„Problema e că, fiind substanțe ilegale, e dificil inclusiv să facem studii, ca să aflăm mai multe. Toate psihedelicele sunt ustensile terapeutice foarte valoroase. Se lucrează mult acum pentru a fi aduse din nou în legalitate și în tratament. MDMA, LSD, psilocibina, adică ciupercile, mescalina, cactusul, ayahuasca, ibogaina – asta e marea familie a substanțelor psihedelice – toate fac cam același lucru, cu mici diferențe.”

Dr. Gabriel Cicu, medic psihiatru și psihoterapeut psihanalist
Dr. Gabriel Cicu, medic psihiatru și psihoterapeut psihanalist

„Accelerează procesul psihoterapeutic, ceea ce poate să aibă și părți bune, și părți rele”

Pe lângă propriile experiențe cu ayahuasca, Gabriel Cicu, psihiatru și psihoterapeut psihanalist are acces, în cabinet, și la experiențele altora. „Lucrez eu cu mine, personal, cu ayahuasca, de cinci ani de zile. În primul an am avut vreo trei retreat-uri, în al doilea an un retreat, în al treilea an am fost cu Gabor Maté (n.r. – cunoscut medic și psihoterapeut canadian de origine maghiară care susține psihoterapia psihedelică și consideră că ayahuasca poate ajuta în tratarea dependențelor, motiv pentru care organizează retreat-uri de ayahuasca) și am avut un retreat foarte intens și lung în Peru, anul ăsta am fost iar în aprilie în același loc unde am fost cu Gabor”, spune dr. Cicu.

Medicul psihiatru mai spune și că ayahuasca nu dă dependență și că, atunci când un pacient vine la el și îi împărtășește propria experiență cu ayahuasca, lucrurile stau cu totul altfel decât când e vorba de alt tip de substanțe, cum ar fi marijuana, cocaina sau alcoolul: „Din experiența mea clinică, pacientul nu vine și spune Aoleu, sunt dependent de ayahuasca sau Mi-e frică să nu devin dependent de ayahuasca. Omul vine și spune Am fost la un retreat cu ayahuasca și am nevoie să integrez ce am descoperit acolo”.

Proprietățile terapeutice ale ayahuasca sunt legate de efectele sale asupra creierului – se activează zone cerebrale asociate cu amintirile evenimentelor personale (numite memorie episodică) și cu experiența conștientă a emoțiilor și a senzațiilor interne.

„Ayahuasca accelerează procesul psihoterapeutic, ceea ce poate să aibă și părți bune, și părți rele. Îl accelerează și sparge bariere care altfel ar fi foarte dificil de spart și poate că ar dura mult timp. Dar poate să aibă și părți rele, ceea ce e deja conceptualizat ca risc – bypass therapeutic, adică în loc să prelucrezi ce ai de prelucrat, sari niște etape. Și ăsta e un risc, de-asta e important să vină la un terapeut. E bine că ai informația mai repede, dar scopul nu este să sărim etape.”

Dr. Gabriel Cicu, medic psihiatru și psihoterapeut psihanalist
Dr. Gabriel Cicu, medic psihiatru și psihoterapeut psihanalist

O astfel de experiență, în care primești niște informații după ce bei ayahuasca, dar nu știi ce să faci cu ele și cum să le decodifici, poate fi copleșitoare. E un alt motiv pentru care unii merg la psihoterapeut. „Sunt oameni care nu știu cât de importantă e perioada de pregătire și cea de integrare și se duc și iau ayahuasca, după care se trezesc că nu știu ce să facă cu ceea ce au aflat. Și-atunci vin în terapie. Noi numim asta criză spirituală sau existențială, pentru că există o componentă spirituală foarte importantă în experiențele psihedelice. Spiritualitate neînsemnând religie”, spune dr. Cicu.

„Oamenii au nevoie de ajutor și vin să ceară ajutor, care e diferit față de cel primit în terapiile clasice, în care stăm mult ca să analizăm, să înțelegem. Aici deja ai informația, pe când în terapiile clasice căutăm informația și durează mult să dăm la o parte mecanismele de apărare și să scoatem anumite lucruri din inconștient în conștient. E un proces de durată. Ceea ce face ayahuasca e să ți le pună pe toate pe masă, dar, punându-ți-le deodată și mult, ai nevoie să le iei încet-încet, să le integrezi în viața de zi cu zi”, mai spune psihiatrul psihanalist.

Poți să iei ayahuasca și să ai o experiență bună – și prin bună înțeleg o experiență utilă, care să îți dea informații importante pentru dezvoltarea ta ulterioară – dacă nu ești o persoană spirituală?

Dr. Gabriel Cicu: Da. De-asta spun că nu e spiritual la modul religios. Îți revelă conexiunea cu natura, felul în care universul funcționează ca firesc, în care lucrurile sunt interdependente. Îți ia iluzia individualismului și a omnipotenței speciei umane și îți arată legătura cu tot restul vieții, cu universul. În sensul ăsta spiritual, nu că vorbești cu Dumnezeu sau cu Sfântul Petru. Nu e o sectă în care ne închinăm la un zeu, șaman sau spirit.

Nu există supradoză de psihedelice, dar e contraindicată celor cu psihoze și boli cardiace

Studiile cu voluntari sănătoși au arătat că ayahuasca nu produce toleranță, deci nu este necesară creșterea dozei pentru a obține efectele dorite, ceea ce protejează consumatorii de supradozaj.

„În termeni clasici, nu există supradoză de psihedelice, deci nici de ayahuasca. Dar există condiții medicale preexistente care, în combinație, pot fi dăunătoare.”

Dr. Gabriel Cicu, medic psihiatru și psihoterapeut psihanalist
Dr. Gabriel Cicu, medic psihiatru și psihoterapeut psihanalist

În primul rând, ayahuasca e contraindicată persoanelor cu tulburări psihiatrice grave, mai ales celor care au manifestări sub formă de psihoză, cum ar fi schizofrenia sau tulburarea bipolară. Impactul ayahuasca asupra sistemului cardiovascular este minim în cazul persoanelor sănătoase, dar lucrurile nu sunt la fel în cazul celor cu probleme cardiace. Pe lângă greață și vărsături, ayahuasca crește pulsul și tensiunea, așa că e bine să nu ai probleme cu inima dacă vrei să bei licoarea.  

Oamenii care merg în retreat-uri de ayahuasca trec printr-un fel de triaj? Li se pun întrebări legate de sănătate?

Dr. Gabriel Cicu: Da. În retreat-urile ca lumea, da. Dar șarlatani sunt peste tot, acum se face ayahuasca și în România, în apartament de bloc în Colentina, și acolo nu știu dacă fac (n.r. – o selecție pe criterii medicale). Dar în retreat-urile corecte îmi vine să spun, există un screening medical și psihiatric înainte.

Ce se întâmplă dacă o persoană cu schizofrenie ia ayahuasca?

Dr. Gabriel Cicu: Riscă să-i accentueze psihoza atât pe moment, cât și ulterior. Să-i agraveze boala. Acolo e un NU mare. Nu azi. Toată lumea care lucrează cu psihedelice deocamdată spune nu.

Sunt și oameni care se întorc după aceste experiențe cu anxietate, panică?

Dr. Gabriel Cicu: Nu, eu nu am întâlnit. Dacă o fac în context terapeutic, nu. Se aude deseori în cultura consumului de substanțe –  mai ales la LSD, dar la droguri în general – conceptul de bad trip (n.r. – experiență neplăcută ca urmare a consumului de droguri). Se aude deseori Aoleu, dacă am un bad trip? Aoleu, dacă mă întâlnescu cu diavolii? Ce-oi găsi în mine?  Și asta e fals, bad trip e dacă luăm ceva la discotecă, acest concept poate să aibă valoare în context recreațional. În terapia psihedelică, e invers. Cu cât e mai bad cu atât e mai însănătoșitor, e mai valoros. Nu există bad trip, e o învățătură care, cu cât e mai grea, cu atât e mai profundă și mai valoroasă.

Pe lângă bolile cardiace și psihoze, medicul psihiatru mai spune că ayahuasca ar putea însemna un pericol și pentru cei cu insuficiență renală sau hepatică gravă, dar și pentru orice persoană care ia tratamente care conțin IMAO. „Dacă iei medicamente care au IMAO, ele pot interfera cu ayahuasca și poate fi periculos organic, însemnând inclusiv până la moarte. Scrie pe prospecte Acest medicament conține inhibitori de monoaminoxidază (IMAO)”, atrage atenția medicul.

În rest, ayahuasca nu ar trebui să pună în pericol sănătatea. „Poate să fie răscolitor, da, dacă nu faci integrare, adică dacă te duci ca la Mamaia și nu știi ce ai luat. Atunci poate să fie perturbator”, mai spune el.

„Trebuie să ne punem și noi, profesioniștii, la punct”

Integrarea, adică înțelegerea dedesubturilor experienței cu ayahuasca, joacă un rol foarte important. Unii oameni au capacitatea de a integra singuri experiența, iar alții au nevoie de suport. În unele retreat-uri, există un psiholog sau psihoterapeut care discută cu tine a doua zi după ce ai băut ayahuasca, iar unii oameni merg la specialist după ce se întorc.

Există și un site unde s-au adunat mai mulți specialiști în sănătate mintală din toată lumea care ajută la integrarea informațiilor primite în urma unei experiențe cu psihedelice, indiferent de substanță. Din România, un singur psihoterapeut s-a înscris până acum pe acest site.

Psihoterapia ajută nu numai la înțelegerea experienței și la integrarea ei, ci și la menținerea pentru cât mai mult timp a efectului pozitiv cu care te-ai întors. „În terapia de integrare, sunt proceduri și metode de a te menține în contact cu acea experiență. Nu în experiență în sine, ci să menții relația ta cu experiența. Altfel, cum spun maeștrii (n.r. – șamanii), totul devine o poză în memorie. Și o să te uiți la poză și o să zici Ce frumos a fost în Peru în 2022! Dar e doar o amintire, nu ai nicio trăire”, spune psihiatrul.

Atunci când integrarea se face după întoarcerea din retreat, contează la ce fel de specialist mergi. Dr. Cicu vorbește despre erori de diagnosticare care pot să apară. De exemplu, atunci când o persoană a văzut, să zicem, elefănței în timpul ritualului cu ayahuasca, după care merge și povestește acest lucru unui psihiatru, iar acesta pune diagnosticul de schizofrenie, considerând că viziunea a fost o psihoză.

„După ce iei ayahuasca, e important să mergi să faci integrarea cu un psihoterapeut care înțelege experiența. Și ăsta e un mesaj pe care vreau să-l transmit psihiatrilor și psihologilor din această țară: să se mai documenteze. Trebuie să ne punem și noi, profesioniștii, la punct, că le putem face rău oamenilor care au astfel de experiențe. Dacă vii la un profesionist și el spune că ești nebun, asta e periculos.”

Dr. Gabriel Cicu, medic psihiatru și psihoterapeut psihanalist
Dr. Gabriel Cicu, medic psihiatru și psihoterapeut psihanalist

De altfel, înainte de convenția ONU din 1971 care a interzis psihedelicele, în procesul de formare al psihanaliștilor erau obligatorii cinci sesiuni de LSD, mai spune Gabriel Cicu. „Toți profesioniștii din sănătate mintală ar trebui să aibă niște sesiuni de experiențe psihedelice pentru a înțelege conștiința”, adaugă el.

„Ilegalitatea creează monștri”

Faptul că în România – la fel ca în multe alte țări – ayahuasca este aflată la limita dintre legal și ilegal face ca retreat-urile în afara țării să ducă la un fel de turism medical. Acest lucru nu înseamnă numai costuri mai mari, ci înseamnă și informații care circulă pe sub mână și, prin urmare, multă neștiință.

„Ilegalitatea creează monștri. Când nu știi, te duci, c-ai aflat, că ai auzit despre tot felul de lucruri și de substanțe, se creează și mai multă expectație și curiozitate, dar de multe ori oamenii nu se duc pregătiți.”

Dr. Gabriel Cicu, medic psihiatru și psihoterapeut psihanalist
Dr. Gabriel Cicu, medic psihiatru și psihoterapeut psihanalist

„Părțile rele ale acestei forme de turism medical se referă la faptul că, fiind turiști, mulți merg ca la distracție. Hai să ne drogăm în gașcă în Peru. Adică nu vin dedicați și nu fac pregătirea necesară”, spune dr. Cicu.

„Contează foarte mult locul unde te duci să iei ayahuasca. Eu am început în Spania, în primii doi ani, unde am făcut cu un curandero peruan, dar care venea în Spania. După ce am fost cu Gabor Maté în Peru, la tribul Shipibo din fundul Amazonului, am mers numai acolo. În ultimii ani se tot vorbește despre fenomenul renaissance of psychedelics și întotdeauna când ceva bubuie și e la modă, va apărea și oportunismul și șarlatania”, atrage atenția dr. Gabriel Cicu.

Ai și tu o poveste? Ne-o poți trimite aici

Îți recomandăm să te uiți și la acest video despre sănătatea mintală

Căutare