Cât de mult polen de ambrozie avem în România și cum ne afectează

Fenomenul ambroziei în România: „Avem mult polen în aer. În București, poluarea agravează problema”

Ambrozia se extinde necontrolat în zonele de câmpie și deal ale României, iar în orașe poluate cum este Bucureștiul, polenul acestei buruieni este mai agresiv. Suntem singura țară din Europa care nu monitorizează polenul la nivel național, iar măsurile de combatere a acestei plante au venit foarte târziu la noi. Dacă nu vor fi aplicate mai ferm, trebuie să ne așteptăm la un număr tot mai mare de români alergici la ambrozie, spun experții. Am încercat să aflăm cât de gravă este problema ambroziei  în țara noastră: ce concentrații de polen avem în atmosferă, unde este mai răspândită planta și de ce auzim tot mai des în ultimii ani despre alergia la ambrozie.

Cu un deceniu în urmă, se considera că populația expusă la polenul acestei buruieni era în majoritate din vestul țării, celelalte regiuni fiind mai puțin afectate, după cum se preciza într-un raport publicat de Ministerul Mediului din 2019. Informația era susținută de singura monitorizare a polenurilor de plante realizată până atunci în România, la Timișoara, între 1999 și 2010. Autorii acesteia, o echipă de specialiști a Universității de Vest din Timișoara, condusă de prof. dr. Nicoleta Ianovici, au raportat concentrații crescute de polen de ambrozie în Timișoara.

Din perspectiva unor date publicate recent, fenomenul ambroziei a luat amploare, cuprinzând zone extinse din România. Înainte de a-l analiza, aflăm cum a ajuns ambrozia în România și ce probleme creează polenul acestei buruieni.

O problemă de mediu și de sănătate

Ambrozia, cu Ambrosia artemisiifolia – denumirea  științifică a celei mai răspândite specii, este o plantă care a ajuns accidental din America de Nord în Europa, la jumătatea secolului al XIX-lea. A fost semnalată pentru prima dată în sudul Franței, iar zonele cele mai afectate astăzi de ambrozie sunt Valea Rhonului, zona Lyon, nordul Italiei, Austria, Serbia, Ungaria si Ucraina. Planta se extinde rapid din vestul Europei către centru, dar și către est și sud-est.

În România, ambrozia a fost semnalată pentru prima dată la începutul secolului trecut, mai întâi în vest și în sud-vest, primele semințe ajungând prin intermediul vapoarelor care transportau cereale. Ulterior, ambrozia a fost semnalată în multe localități din diferite regiuni ale țării. 

Cum arată ambrozia, specia cea mai răspândită în Europa (și în România)

Ambrozia este o buruiană, o plantă invazivă în totalitate dăunătoare culturilor, fără niciun efect benefic. Pentru că este considerată o problemă de mediu și de sănătate, toate țările europene sunt preocupate de combaterea acestei plante. 

ambrozia poze
Ambrozia seamănă și este adesea confundată cu alte două plante ale florei spontane: sânziana de grădină și pelinul negru. Cel din urmă este și el o cauză importantă de alergii respiratorii. Foto: Shutterstock

Cât privește impactul asupra sănătății, ambrozia este cauza unora dintre cele mai frecvente alergii produse de polen și este în topul alergiilor de tip respirator, alături de acarienii din praful de casă. Rinita alergică este principala formă de manifestare ale alergiei la ambrozie, iar simptomele acesteia sunt: rinoreea (scurgere de secreții apoase din nas), strănutul repetat, obstrucția nazală (dificultate de a respira pe nas) și mâncărimea nazală.

Alergia la ambrozie poate fi confundată cu o răceală care nu mai trece. Citește mai multe aici despre simptomele alergie la ambrozie.

Adeseori, alergia la ambrozie provoacă și alte probleme: conjuctivită (inflamație oculară manifestată prin lăcrimare abundentă, roșeață și mâncărimi), tuse și scăderea sau dispariția mirosului. 

În prezent, alergia la ambrozie este recunoscută drept o problemă de sănătate publică în România. Ea a fost confirmată odată cu publicarea Legii nr. 62/2018 privind combaterea buruienii, prin care s-a impus obligativitatea proprietarilor de terenuri de a distruge buruiana.  

Ambrozia, de la vest la sud

Multă vreme, s-a considerat că ambrozia este o problemă limitată la zona de vest a României, însă o monitorizare amplă a polenurilor de plante, derulată pe o perioadă de 8 ani în București, arată că această buruiană este abundentă acum și în sudul țării. 

Rezultatele monitorizării, publicate în august 2022 în International Journal of Environmental Research and Public Health, semnalează o concentrație de polen de ambrozie în București asemănătoare celei din vestul țării. 

„Astăzi, putem spune că avem ambrozie în toate zonele de câmpie și de deal ale țării. În Câmpia Română, unde se află Bucureștiul, există multă ambrozie”, a declarat într-un interviu pentru Smart Living Conferențiar doctor Polliana Leru, medic primar boli interne și alergologie în cadrul Spitalului Clinic Colentina, din București.

dr. Polliana Leru despre alergia la ambrozie. Foto portret

Medicul Polliana Leru (foto) este unul dintre autorii studiului românesc și pledează de mai bine de un deceniu pentru limitarea răspândirii ambroziei în țara noastră. „Interesul meu pentru această plantă și pentru plantele alergizante, în general, a pornit de la pacienți. De peste 10 ani am remarcat că, în timpul verii, creștea foarte mult numărul pacienților cu simptome respiratorii”, potrivit specialistului alergolog. 

România, singura țară din Europa care nu monitorizează polenul de ambrozie din aer la nivel național

Problema ambroziei era puțin cunoscută la vremea aceea, în mod deosebit în București, dar pacienții cu alergie la polenul acestei plante deveneau tot mai numeroși. „Interesul pentru a clarifica această problemă m-a apropiat de un domeniu care este mai puțin medical, fiind  mai degrabă o problemă de mediu și de biologie. Specialitatea noastră colaborează însă cu toate acestea, pentru că foarte multe alergii sunt determinate sau influențate de factori de mediu”, detaliază specialistul alergolog.

Aprofundând domeniul, a constatat că ambrozia era o problemă cunoscută în țările europene, atât în cele vestice, cât și în cele vecine nouă, cum sunt Ungaria și Serbia. De altfel, România era și este în continuare singura ţară europeană ce nu deține un sistem național de monitorizare şi de avertizare a populaţiei în privința concentraţiilor de polen din aer. 

Singurul colector de polenuri din București, donat de Franța

În urma implicării într-un proiect european dedicat problemei ambroziei, alături de alți specialiști din România, medicul Polliana Leru început o colaborare cu Societatea Franceză de Alergologie. „Cu sprijinul acesteia, care a constat în donarea unui aparat numit colector de polenuri, am început să măsurăm concentrația de polen din atmosferă în București. Primele măsurători le-am demarat în primăvara lui 2014, iar de atunci și până în prezent, timp de 8 ani, între 1 martie și 30 octombrie, s-au efectuat la Spitalul Clinic Colentina măsurători ale concentrației de polen de toate tipurile din atmosferă”, spune medicul alergolog.

Din 2010, după încheierea monitorizării plenurilor la Timișoara, centrul de la Spitalul Clinic Colentina din București a fost singurul din România care a măsurat constant concentrația de polenuri din aer. Informațiile obținute au fost comunicate pe site-ul Rețelei Europene a Aeroalergenelor (EAN)- polleninfo.org, coordonată de Universitatea din Viena. 

„Nu am găsit o modalitate de a  pune aceste informații la dispoziția populației, așa cum ne-am dori, de altfel, pentru că rolul lor este să ajungă la actuali sau viitori pacienți. Ele trebuie prelucrate într-o anumită măsură. În celelalte țări europene, sunt difuzate sub diverse forme pe internet, împreună cu date privind poluarea sau factorii meteorologici. Am dori acest lucru, dar mai sunt de făcut niște pași în acest demers”, spune conferențiarul.  

Laboratorul nostru este singurul din România care trimite în mod regulat informații privind polenul plantelor alergizante. Pentru prima dată, au apărut (și apar în continuare) date despre România pe harta polenurilor. Știu că, de curând, mai funcționează un colector de polen la Măgurele și altul, la Timișoara. 

Conf. dr. Polliana Leru, medic primar boli interne și alergologie, Spitalul Clinic Colentina, București

Românii nu au acces la date în timp real despre polenurile din aer

Dintre toate țările afectate de ambrozie, România este singura care nu poate pune la dispoziția populației informații în timp real cu privire la concentrația de polen din atmosferă. Diferitele aplicații la care putem avea acces utilizează numai date estimative sau adaptări ale unor informații cu privire la circulația sezonieră a polenurilor. 

„Avem nevoie de o raportare automată a unor date în timp real. Pentru un oraș atât de întins precum Bucureștiul, ar trebui să monitorizăm concentrația de polen din mai multe zone, iar dacă s-ar notifica prezența polenului de ambrozie într-o zonă anume, ar trebui să existe o avertizare automată atât pentru proprietarii de terenuri, cât și pentru populația acelei zone. Locuitorii ei vor ști astfel că sunt expuși unui potențial risc de dezvolta sensibilitate la ambrozie”, susține conf. dr. Polliana Leru. 

Un astfel de sistem de supraveghere aerobiologică ar putea ajuta populația să ia măsuri preventive în zilele cu concentrații ridicate de polen în atmosferă: să poarte mască de protecție, să evite ieșirile în aer liber în acele zone, iar dacă au ușoare simptome, să ia tratament de la debutul alergiei, și nu să aștepte agravarea simptomelor. „Este important ca tratamentul să fie administrat precoce pentru a preveni agravarea manifestărilor”, recomandă medicul alergolog.  

Rețele de supraveghere aerobiologică există în toate țările afectate de ambrozie. Ungaria a înființat o astfel de rețea în urmă cu 30 de ani, iar Franța si Germania monitorizează polenurile din aer cu peste 80 de colectoare, în orașele mari având mai multe colectoare.

Cât de mult polen de ambrozie avem în București

Concentrațiile de polen de ambrozie identificate în București sunt comparabile cu cele raportate în Timișoara, în urmă cu mai bine de un deceniu și nu foarte departe de cele înregistrate în Serbia și Ungaria. 

„Încă nu am atins nivelul maxim din zonele considerate cel mai afectate de ambrozie în Europa, dar ne așteptăm la o creștere a răspândirii plantei”, spune specialistul alergolog.

În eforturile de combatere a acestei buruieni dăunătoare, România se află într-o situație dezavantajată față de toate țările europene care se confruntă cu fenomenul ambroziei. Chiar și țări vecine precum Ungaria au recunoscut problema în urmă cu 30-40 de ani și au luat  măsuri care încep să-și arate rezultatele. 

„Unele state au ajuns într-o situație cel puțin staționară, dacă nu chiar mai bună decât cea în care ne aflăm noi. România are o cantitate mare de polen de ambrozie în atmosferă. Avem multă plantă pe teren și suntem abia la începutul măsurilor care pot să-i limiteze răspândirea”, potrivit medicului alergolog

Legea nr. 62/2018 privind combaterea ambroziei, aplicată începând cu ianuarie 2019, a venit cu zece ani mai târziu în România decât în Ungaria, unde o măsură similară exista încă din 2008. 

„Conștientizarea acestui fenomen este mai recentă în România și măsurile întârzie să fie aplicate, ceea ce înseamnă că trebuie să ne așteptăm la o creștere a răspândirii ambroziei”.

Conf. dr. Polliana Leru, medic primar boli interne și alergologie, Spitalul Clinic Colentina, București

O plantă rezistentă și periculoasă

Sunt mai multe motive pentru care această buruiană a reușit să cuprindă zone extinse din orașele românești. Primul dintre are legătură cu anumite caracteristici biologice ale plantei care-i dau o rezistență sporită la factori de mediu precum seceta și temperaturile ridicate. Semințele ei pot să germineze cateva decenii în pământ, iar planta rezistă multor metode de combatere. De aceea, distrugerea ambroziei trebuie făcută în mod repetat și insistent.

O altă caracteristică a plantei este fenomenul de transport la distanță al polenului. Particulele pot fi purtate de vânt la distanțe de sute de kilometri atunci când acesta bate puternic. „În București, de exemplu, putem avea polen în atmosferă și de la plante aflate la distanță, nu doar de la cele locale. Ucraina este o țară mult afectată de ambrozie, iar polenul său poate fi transportat de vânt până în zona de est a României sau chiar până în București”, potrivit conf. dr. Polliana Leru. 

Ambrozia din orașe este un accident de mediu

Ambrozia iubește orice teren neîngrijit. Ea poate crește cu ușurință printre pietre și bolovani, acolo unde terenul nu este cultivat sau îngrijit. O găsim pe marginea drumurilor, pe terenurile abandonate, dar poate invada și terenurile cultivate, ca de exemplu, pe cele cu floarea-soarelui sau cereale. Prin urmare, ambrozia este un pericol nu doar pentru sănătate, ci și pentru agricultură. 

„Creșterea ambroziei în mediul urban este un accident de mediu. Prezența acestei buruieni este nefirească în orașe, mai ales într-un oraș mare ca Bucureștiul. Urbanizarea și, mai ales, urbanizarea rapidă și greu de controlat a unui oraș atât de mare implică și acest risc. Cartierele noi, dezvoltate la marginea orașelor, în apropierea zonelor agricole, au un risc mare de a fi contaminate cu ambrozie”, spune medicul alergolog.

Această plantă nu face parte din vegetația pe care ne așteptăm să o întâlnim într-un oraș, însă anumite circumstanțe au dus la extinderea ei rapidă. După căderea regimului comunist, România, la fel ca alte țări din Europa de Est, s-a confruntat cu probleme de infrastructură și dezvoltare urbană dificil de controlat. 

„Fenomenul de tranziție de la un tip de societate la altul a dus la dezafectarea multor fabrici sau instituții ale vechiului regim și ne-a lăsat cu terenuri cu o situație juridică incertă, multă vreme abandonate. Încă mai avem astfel de terenuri în București, ceea ce îngreunează aplicarea măsurilor de combatere a ambroziei”, susține dr. Leru.

Ambrozia iubește poluarea

Poluarea chimică a marilor orașe îi priește acestei buruieni. Nu este de mirare că ambrozia se simte foarte bine în București, unde problemele de poluare sunt binecunoscute. Capitala este unul dintre cele cinci orașe din România care au procedură de infringement de mediu din partea Comisiei Europene pentru nerespectarea normelor de calitate a aerului. 

Recomandăm și: DOSAR Poluarea din România. „Categoric, oamenii din orașele poluate trăiesc mai puțin”. Cum ne protejăm

Poluarea atmosferică are două componente: chimică și biologică. În general, când vorbim despre poluarea aerului, facem referire mai des la poluarea chimică – cu compuși chimici cum sunt particulele în suspensie PM2,5 și PM10, monoxidul de azot, dioxidul de carbon, dioxidul de sulf sau compușii organici volatili. Polenul de ambrozie, alături de alte polenuri, este o componentă a poluării biologice. 

Poluarea chimică și cea biologică relaționează și se pot agrava reciproc. „S-a dovedit prin studii că ambrozia este mai agresivă și crește mai rapid în prezența cantităților mari de dioxid de carbon din aer. Ea este mai multă și mai agresivă pe marginea drumurilor în zonele poluate. De aceea, ambrozia din oraș este mai agresivă și polenul ei, mai dăunător pentru sănătate decât ambrozia din zonele rurale sau agricole”, potrivit medicului alergolog Polliana Leru. 

„În lipsa unor măsuri, cele două tipuri de poluare se vor agrava simultan și tot mai multe persoane vor suferi din cauza lor”.

Conf. dr. Polliana Leru, medic primar boli interne și alergologie, Spitalul Clinic Colentina, București

Aerul poluat crește riscul de alergii

Poluarea chimică a atmosferei mai are un efect nociv: ne crește vulnerabilitatea în fața diferitelor alergii respiratorii, cum este cea la ambrozie. Inhalarea repetată a compușilor chimici din aer produce modificări la nivelul mucoaselor respiratorii, astfel că ele devin mai vulnerabile față de contactul cu particulele de polen. 

„Reciproc, particulele de polen au capacitatea de a stimula celulele sistemului imunitar de la nivelul mucoaselor respiratorii și se produc răspunsuri imunologice care vulnerabilizează față de acțiunea poluanților chimici. Consecințele nu sunt numai la nivel respirator, ci asupra tuturor aparatelor și sistemelor, de la cel cardiovascular și până la cel nervos. Bolile sistemului respirator provocate de poluare nu se limitează la alergiile respiratorii. Pot să apară și BPOC (bronhopneumopatia obstructivă cronică) sau cancerul pulmonar”, spune conf. dr. Polliana Leru.

Încălzirea globală prelungește sezonul de ambrozie

Sezonul de înflorire a ambroziei începe la jumătatea lunii iulie și se întinde până la începutul lunii octombrie. Cu toate acestea, în funcție de condițiile meteorologice, sezonul poate începe mai devreme sau se poate prelungi. Temperatura și lumina solară influențează acest interval. 

Dacă în mai multe zile consecutiv se înregistrează temperaturi mai mici de 10 grade Celsius și lungimea zilelor scade sub 12 ore, începe să scadă și concentrația de polen de ambrozie din aer. 

„O caracteristică a ultimilor ani este că sezonul de ambrozie începe mai devreme și durează mai mult. Fenomenul este cauzat de încălzirea globală, care ne-a adus veri din ce în ce mai lungi și mai calde. La cei mai mulți dintre pacienți, simptomele dispar după data de 15 octombrie”, spune dr. Polliana Leru. 

Alergia la ambrozie, un fenomen în creștere

De la alergologi, specialiști ORL și medici de familie, cu toții semnalează o prevalență tot mai mare a alergiei la această plantă. „Datele clinice de care dispunem, chiar dacă nu sunt foarte bine cuantificate, arată că numărul de pacienți este în creștere. Au existat și ani în care concentrația de polen din atmosferă a fost mai mică sau a stagnat, dar numărul de pacienți și gravitatea simptomelor clinice nu s-au modificat în bine”, potrivit medicului alergolog. 

În ultimii ani, numărul de pacienți care mi s-au adresat mie, în București, s-a dublat de la un an la altul. Este adevărat că există și o creștere a gradului de conștientizare a bolii. Oamenii sunt mult mai bine informați, își înțeleg mai bine simptomele și se adresează mai repede alergologilor pentru confirmarea diagnosticului”.

Conf. dr. Polliana Leru, medic primar boli interne și alergologie, Spitalul Clinic Colentina, București

Alergia la ambrozie este un fenomen în creștere care afectează toate grupele de vârstă și fără legătură cu predispoziția către alergii. Terenul atopic, cum este numită această predispoziție de a dezvolta boli alergice, este mai puțin relevant în cazul ambroziei, comparativ cu plantele care produc alergiile de primăvară. 

„Am pacienți de toate vârstele: de la copii de numai câțiva ani și până la vârstnici de 65-70 de ani. Foarte mulți dintre ei nu au avut niciodată alergii. Acest lucru arată că polenul de ambrozie este puternic alergizant. El are o serie de proprietăți intrinseci prin care poate produce sensibilizare – o activare a sistemul imunitar care apare cu câțiva ani înaintea apariției manifestărilor clinice de alergii”, completează specialistul.

Alergia la ambrozie nu este doar o problemă sezonieră

Pentru că durata simptomelor date de alergia la ambrozie este relativ scurtă, se consideră că este o suferință sezonieră. Odată cu încheierea sezonului de înflorire a plantei, mulți dintre cei afectați pot fi tentați să creadă că problema s-a rezolvat și nu-i mai dau importanță până în următorul sezon. 

„Este datoria noastră să arătăm că această afecțiune nu vine și trece fără să lase urme. Anul acesta, de exemplu, am avut mai mulți pacienți cu manifestări astmatice, în comparație cu anii trecuți. Alergia la ambrozie poate declanșa astmul bronșic, iar dacă inițial, el are un caracter caracter sezonier, repetarea episoadelor de astm poate avea consecințe și în afara sezonului ambroziei”, atrage atenția medicul alergolog.

Citește aici 12 informații esențiale despre astmul bronșic.

La cinci ani de la debutul simptomelor, 4 din 10 persoane cu rinită alergică ajung să dezvolte astm, potrivit statisticilor. 

Consultațiile și investigațiile alergologice se pot face și în afara sezonului de ambrozie. Chiar dacă simptomele au dispărut și ne simțim bine, ar trebui să ne pregătim pentru sezonul următor. 

„Pregătirea înseamnă administrarea imunoterapiei, un tratament care se adresează cauzei alergiei. Ea este indicată cu câteva luni înaintea începerii sezonului ambroziei. Antihistaminicele și diferitele spray-uri nazale sunt doar tratamente simptomatice, care nu vindecă alergia. Tratamentul de desensibilizare se repetă câțiva ani, consecutiv”, mai spune specialistul. 

Citește în acest articol despre desensibilizare, cel mai eficient tratament al alergiei la ambrozie.

Îți recomandăm și

SPUNE-ȚI POVESTEA »
"]
Căutare