Care este cel mai eficient tratament pentru alergia la ambrozie

„Ambrozia ne-a adus astm și multă suferință”. Care este cel mai eficient tratament pentru alergia la ambrozie

Numărul românilor alergici la ambrozie este în creștere în ultimii ani, iar boala dă uneori complicații de temut. Află în continuare care sunt schemele de tratament pentru alergia la ambrozie și ce variantă este mai eficientă. 

În august 2019, când i-au apărut primele simptome de alergie, Cristina Bejan nu știa nimic despre ambrozie sau despre cum se manifestă o alergie. Primele semne la ea au fost nasul înfundat care curgea ca un robinet și dureri de cap chinuitoare. „Dimineață mai ales, mă simțeam ca după o beție zdravănă. Aveam dureri de cap zi de zi, amețeală și o stare de oboseală ciudată, care nu-mi trecea indiferent cât dormeam”, își amintește femeia de 41 de ani, din București. 

Un an mai târziu, într-o dimineață de august, Matei Constantin (7 ani, București) s-a trezit cu nasul înfundat și ochii roșii. Strănuta în salve, nasul îi curgea, iar ochii îi dădeau mâncărimi foarte supărătoare. În plină pandemie fiind, părinții s-au gândit mai întâi la COVID-19. I-au făcut un test, dar a fost negativ. A doua zi, încă unul – negativ și acela.

Am detaliat aici simptomele și mecanismul de apariție al alergiei la ambrozie.

„Trebuie să fie o răceală, ne-am gândit noi, așa că i-am dat ibuprofen și un spray pentru nas înfundat. A trecut o zi, apoi două, apoi o săptămână și răceala asta nu mai trecea. Noaptea mai ales, abia putea să respire. Se ridica în fund de câteva ori pe noapte și îl ajutam să-și sufle nasul, dar tot nu-și găsea locul în pat. Se foia până dimineața și toată ziua era obosit și el, dar și noi pe lângă el. Cred că cel mai mare chin pentru el au fost mâncărimile de ochi. Tot timpul se freca la ochi și nu i-am dat nimic atunci, pentru că nu știam ce. De la o zi la alta, am tot sperat că-i trece”, ne-a povestit Oana, mama lui Matei. 

Cum se pune diagnosticul de alergie la ambrozie

„Răceala” lui Matei nu a trecut, așa că părinții au apelat la medicul de familie, care a intuit foarte bine diagnosticul de alergie și i-a dat o trimitere către alergologie. Aici, după o discuție cu specialistul, au urmat testele cutanate de tip prick test. Acestea se efectuează prin aplicarea pe pielea antebrațului a unor mici picături de extracte purificate de alergeni și introducerea lor în piele printr-o înțepare ușoară. 

„Doctorul alergolog l-a testat pe Matei la patru alergeni. I-a pus pe braț patru picături și l-a zgâriat pe piele cu un fel de ac. Apoi, ne-a spus să mergem pe hol 10 minute, ca să vedem dacă apare vreo reacție pe piele în timpul acesta. La două dintre picături a făcut o inflamație atât de urâtă, încât a început să plângă de durere și mâncărime. Nu știa să descrie exact ce simte, dar voia să se scarpine și m-a rugat să-l spăl pe braț, că îl doare tare”, povestește Oana. 

Nu au trecut nici cinci minute de la testare când au fost nevoiți să revină în cabinet. Doctorul l-a spălat cu apă rece, i-a aplicat o cremă și Matei s-a liniștit în câteva minute. Pe piele erau formate clar două pete roșii, cât buricul unui deget. Alergenii la care a reacționat Matei au fost polenul de ambrozie și praful de casă (acarienii). 

„La ambrozie m-am gândit că ar putea fi alergic. Eram chiar în sezonul de înflorire a buruienii. La praful de casă nu mă așteptam, pentru că trebuia să aibă simptome și până atunci – iarna și primăvara-, dar el a fost bine până în august”, detaliază mama băiatului. 

O alternativă la testele cutanate o reprezintă cele de sânge, denumite medical teste alergen-specifice ale anticorpilor IgE. Acestea măsoară cantitatea de anticorpi produsă de sânge pentru a combate substanțele alergene. Deși au o acuratețe la fel de mare, ele sunt mai costisitoare și, în consecință, mai puțin accesate. Testele de sânge sunt recomandate atunci când există contraindicații pentru cele cutanate: leziuni pe zonele de testare, simptome alergice severe (risc de șoc anafilactic), afecțiuni autoimune sau neoplazice. De asemenea, testele cutanate nu sunt indicate în sarcină și nici copiilor sub 3 ani.

Pentru Cristina, drumul până la diagnostic nu a fost atât de scurt. Trecuse printr-un episod de sinuzită în trecut și medicul de familie a suspectat mai întâi această problemă, așa că a îndrumat-o către un specialist ORL. Un motiv în plus pentru care prima suspiciune a fost sinuzita era lipsa întregului tablou de simptome specifice alergiilor respiratorii. Strănutul și mâncărimile oculare lipseau la ea, cel puțin în primul an de debut al alergiei. 

„La ORL, medicul mi-a recomandat un CT (n.r. – tomografie computerizată) de sinusuri, dar nu s-a confirmat sinuzita. De acolo, am fost îndrumată către un alergolog, care mi-a făcut teste cutanate”, povestește Cristina. 

La testarea cutanată, medicul verificat reacția la polenul de ambrozie, polenul de iarbă, mucegai, păr de animale de companie și acarieni. „Doar extractul de polen de ambrozie mi-a înroșit pielea și mi-a dat mâncărimi unde mi-a fost aplicată picătura. Diagnosticul era clar: alergie la ambrozie”, detaliază tânăra. 

Citește AICI despre diferitele tipuri de alergii la polen.

Numărul alergicilor la a ambrozie este în creștere

La fel ca Matei și Cristina, tot mai mulți români au fost diagnosticați cu această alergie în ultimii ani. Alergia la ambrozie este cea mai întâlnită dintre alergiile la polenuri, a spus pentru Smart Living dr. Rareș Simu, medic specialist alergologie și imunologie. „În ultima vreme, numărul de pacienți alergici la ambrozie este din ce în ce mai mare și în continuă creștere”, semnalează medicul. 

Singurul studiu din România care ne oferă o imagine cu privire la impactul acestei alergii asupra populației a fost realizat în 2019 de Ministerul Mediului și arată că 5,35% din populația activă a țării este alergică la polenul ambroziei (482.000 din 9.000.000 de români). 

Una dintre cauzele acestei creșteri alarmante a prevalenței alergiei la ambrozie este agresivitatea mai mare a polenului de ambrozie. „În termeni medicali, el este mai reactogen, agresând mai puternic sistemul imun. Mai ales la cei care au o predispoziție genetică pentru alergii, contactul cu acest polen declanșează simptome de alergie”, detaliază dr. Rareș Simu. 

Dr. Rareș Simu explică opțiunile de tratament pentru alergia la ambrozie
Dr. Rareș Simu este medic specialist alergologie și imunologie. Foto: Arhiva personală

Pe de altă parte, există o dezvoltare necontrolată a plantei în România pe terenurile agricole necultivate și pe cele neîngrijite din mediul urban, care au devenit tot mai numeroase început cu anii 1990. De altfel, ambrozia mai este cunoscută și ca plantă de paragină, tocmai pentru că se extinde cu ușurință pe solurile neîngrijite. 

Poluarea este încă o cauză de creștere a incidenței alergiei la ambrozie și, în general, a tuturor tipurilor de alergii prin efectele nocive pe care le are asupra sistemului imunitar. „Substanțele chimice inhalate produc radicali liberi în organism. Aceștia agresează sistemul imunitar și duc la dereglarea funcției limfocitului T, care este esențial în apariția și dezvoltarea alergiilor. Există două tipuri de celule T implicate în mecanismele alergice: limfocitele T helper 1 (Th1) și T helper 2 (Th2). Echilibrul lor este esențial pentru dezvoltarea unor patologii. Dacă se dezechilibrează Th2, se dezvoltă bolile alergice. Dacă se dezechilibrează Th2, apar bolile inflamatorii autoimune. Și acestea din urmă înregistrează o prevalență în creștere în ultimii ani”, explică medicul alergolog.

Cât durează sezonul ambroziei

În mod obișnuit, perioada de înflorire a ambroziei debutează la jumătatea lunii iulie și se încheie la sfârșitul lunii septembrie, însă temperaturile crescute din lunile de toamnă pot să prelungească sezonul ambroziei. 

„Polenul ambroziei poate fi prezent în aer până la sfârșitul lunii octombrie. Se consideră că, atâta timp cât temperatura nu scade constant sub 10 grade Celsius, ambrozia continuă să polenizeze. Factorii climatici influențează, așadar, durata sezonului de polenuri, iar aceștia pot să varieze de la un an la altul. Dacă avem o toamnă lungă, atunci și sezonul de ambrozie se prelungește”, potrivit specialistului alergolog. 

Schema de tratament pentru alergia la ambrozie

Alergia la ambrozie poate fi tratată prin două abordări: simptomatic și etiopatogenic. Prima dintre ele are ca scop atenuarea simptomelor supărătoare și este tratamentul de primă intenție al celor care suferă de alergie la ambrozie. 

Medicamentele precum antihistaminicele orale, picăturile oftalmice sau diferitele spray-uri nazale pot doar să reducă intensitatea rinitei/conjunctivitei alergice. Tratamentul etiologic, în schimb, poate atenua mai eficient reacția alergică, astfel încât organismul să nu mai reacționeze împotriva polenului de ambrozie. Le detaliem în continuare împreună cu medicul alergolog Rareș Simu. 

Tratamentul simptomatic

Ca în orice afecțiune, și pentru alergia la ambrozie există o abordare progresivă, în trepte, a tratamentului simptomatic. Cu cât manifestările sunt mai severe, cu atât sunt mai complexe terapiile. 

Indiferent de tipul de tratament recomandat împotriva alergie la ambrozie, este foarte importantă administrarea lui cât mai precoce, chiar de la debutul sezonului de polenuri. În caz contrar, simptomele evoluează și devin mai greu de controlat. 

Medicamentele antihistaminice sunt prima treaptă de tratament pentru alergia la ambrozie. Acestea funcționează prin blocarea unei substanțe numite histamină eliberată în organism ca răspuns de apărare la pătrunderea în organism a unui potențial agresor. În alergii, histamina este secretată de sistemul imunitar într-o cantitate foarte mare și declanșează reacțiile inflamatorii care duc la apariția simptomelor specifice. 

Sunt disponibile mai multe tipuri de medicamente antihistaminice și „nu există unul mai bun decât altul. Eficiența lor este variabilă de la o persoană la alta. Unii pacienți reacționează mai bine la un anume antihistaminic, iar alții, la altul. În general, se urmărește reacția”, detaliază dr. Simu. 

Pentru mâncărimile oculare date de conjunctivita care apare frecvent în alergia la ambrozie se pot administra picături oftalmice cu antihistaminice. Acestea reduc inflamația conjunctivei produsă de polen și atenuează disconfortul ocular.

Corticosteroizii, o altă opțiune de tratament pentru alergia la ambrozie

Când un singur antihistaminic nu este suficient pentru atenuarea simptomelor, se asociază un alt antihistaminic sau chiar mai multe, până la patru. Dacă nici această asociere nu este suficientă, se trece la treapta următoare de tratament, în care, pe lângă antihistaminice, se adaugă corticosteroizi topici, cu administrare nazală.

„Corticosteroizii au efect antiinflamator asupra mucoasei nazale. Aceștia sunt disponibili sub formă de spray și se administrează câte un puf în fiecare nară, o dată sau de două ori pe zi, în funcție de vârstă și/sau de severitatea rinitei. Este bine de știut că efectul corticosteroizilor nu poate fi imediat. Desfundarea nasului nu are loc după unul-două pufuri. Efectul antiinflamator se instalează după două-trei zile, dar se menține constant. Nu va fi nevoie să creștem doza”, detaliază dr. Simu. 

Când nici această combinație terapeutică nu este eficientă în atenuarea simptomelor alergiei, se recomandă corticoterapie sistemică. Medicamentele pe bază de cortizon se administrează, în acest caz, pe cale orală sau injectabil, în funcție de gravitatea simptomelor. Administrarea sistemică a corticosteroizilor este indicată doar în alergiile severe și numai pe termen scurt, din cauza riscului mai mare de efecte adverse. 

„Corticosteroizii pot fi prescriși și copiilor, dar este de preferat forma topică. Preparatele administrate la nivelul nasului sunt concepute astfel încât absorbția sistemică să fie cât mai mică și efectele adverse ale cortizonului să fie minime. Condiția este ca aceste tratamente să fie administrate pe durata și în dozele corecte, prescrise de medic. Tratamentele sistemice le pot afecta creșterea și dezvoltarea”, potrivit specialistului. 

Decongestionantele nazale pot agrava rinita alergică!

Decongestionantele nazale nu sunt indicate în rinitele alergice. Acestea pot să dea dependență dacă se administrează mai mult de 5-7 zile și nu există o rinită alergică a cărei evoluție să fie limitată la numai o săptămână. 

„Pacienții nu mai răspund la dozele obișnuite și trebuie să folosească o cantitate din ce în ce mai mare – fenomen numit tahifilaxie, de toleranță a organismului la acțiunea unui medicament. Aceste decongestionante ajung să provoace inflamația mucoasei nazale, cu obstrucție, agravând astfel rinita”, atrage atenția medicul alergolog. 

Singura situație în care pot fi utilizate decongestionante ca tratament al rinitei alergice este aceea în care alergenul nu există în mod obișnuit în mediul pacientului. Dacă a existat un contact limitat cu animale (ca de exemplu, într-o vizită) și acesta a dus la apariția rinitei, decongestionantele pot fi administrate pentru atenuarea acesteia, pe o perioadă de 5-7 zile. 

Tratamentul etiopatogenic: desensibilizarea la ambrozie

Cea mai eficientă soluție terapeutică pentru alergia la ambrozie este imunoterapia alergen-specifică, mai cunoscută ca tratament de desensibilizare sau vaccinare alergenică. Prin administrarea unor doze progresiv crescânde din alergen, organismul se obișnuiește cu acesta și reacțiile inflamatorii scad în intensitate sau chiar dispar. Nu vorbim despre vindecare, fiindcă testele alergice vor rămâne în continuare pozitive, dar boala alergică se atenuează sau intră în remisiune.

În boala alergică, întotdeauna este de preferat tratamentul de desensibilizare celui simptomatic”.

Dr. Rareș Simu, medic specialist alergologie și imunologie

Desensibilizarea la ambrozie se poate realiza cu două tipuri de tratamente: alopate sau homeopate. În România, a fost autorizat un singur tip de medicament alopat, iar acesta nu a fost disponibil pacienților vreme de câteva luni. Tratamentul este de durată: dozele de alergen se administrează săptămânal, timp de 6 luni și se repetă pe o perioadă de minimum 3 ani și până la 5 ani. 

„Ulterior, pacientul poate fi considerat sănătos – el nu mai are simptome și boala intră în remisiune pentru o perioadă de minimum 10 ani. Dacă apar simptome ulterior, se poate efectua o nouă cură de desensibilizare, mai scurtă de data aceasta”, detaliază medicul alergolog. 

Consultațiile la medicul alergolog și testele cutanate sunt decontate prin casele de asigurări de sănătate, în baza unui bilet de trimitere de la medicul de familie. Tratamentul de desensibilizare nu este, însă, decontat. Pacienții îl achiziționează din farmacii cu o rețetă de la specialist și revin cu acesta în cabinet, pentru administrare. 

Tratamentul homeopat acționează prin același mecanism: crește toleranța organismului la polen. El poate, de asemenea, să aducă boala în remisiune, iar perioada fără simptome poate fi la fel de lungă. 

„În cel mai rău caz, tratamentele de desensibilizare pot să reducă necesarul de medicație simptomatică. De exemplu, dacă pacientul avea nevoie în trecut de trei antihistaminice și un spray cu corticosteroizi, după tratamentul de desensibilizare, el poate controla simptomele cu două sau chiar cu un singur antihistaminic”.

Dr. Rareș Simu, medic specialist alergologie și imunologie

Tratamentele de desensibilizare se efectuează întotdeauna cu minimum 3 luni înainte să debuteze sezonul polenurilor. Pentru alergia la ambrozie, un astfel de tratament ar trebui administrat cel târziu în luna martie. În timpul sezonului de ambrozie, el poate declanșa reacții alergice severe. 

Cristina a început imunoterapia împotriva ambroziei în februarie 2022, cu tablete care se administrează sublingual. „Sunt pastile care se pun sub limbă și trebuie păstrate acolo câteva minute, fără să înghiți. Prima doză mi-a fost administrată de medicul meu alergolog, pentru că trebuie urmărită reacția. Nu am simțit efecte adverse, așa că am continuat administrarea acasă, în fiecare zi. Când a venit sezonul ambroziei, mi s-a părut că nu am mai avut nasul atât de înfundat și nici durerile de cap nu au mai fost așa insuportabile ca în anii trecuți. Nu știu cât a funcționat autosugestia, dar am să continui tratamentul în fiecare primăvară, cât e nevoie”, spune Cristina. 

În cazul copiilor, vârsta la care se poate începe desensibilizarea cu medicamente alopate este de 5-6 ani. Alternativa homeopată poate fi administrată la orice vârstă, dar, în general, alergiile respiratorii la copii se dezvoltă după vârsta de 3 ani. „Este nevoie de o expunere îndelungată la un alergen respirator înaintea declanșării simptomelor. În general, alergiile la copiii cu vârsta sub 3 ani sunt de tip alimentar, cea mai frecventă fiind la proteinele din laptele de vacă”, potrivit dr. Rareș Simu. 

Alergia la ambrozie poate duce la astm

Complicația de temut a alergiei la ambrozie și, în general, a alergiilor respiratorii este astmul bronșic alergic. 

Citește AICI tot ce trebuie să știi despre astm: de la simptome și până la ce trebuie să faci dacă suspectezi că îl ai. 

Pentru Matei, drumul de la o „simplă” alergie și până la astm a fost foarte scurt. „Era sfârșit de septembrie și trecuse mai puțin de o lună de când îi dădeam tratamentul – un antihistaminic și un spray nazal. Nu am să uit niciodată prima lui criză de astm, pentru că m-am panicat foarte tare. Eram în parc și el juca fotbal când l-am văzut că se chinuia să tragă aer în piept. Nu mai putea să respire și am alergat la el, am încercat să-l liniștesc. Norocul, șansa noastră a fost o mamă din parc al cărei băiețel avea astm și ținea mereu un spray care se dă în criză. Ea l-a ajutat să inhaleze, eu nu știam atunci cum se folosea”, își amintește mama băiatului. 

Ulterior, după ce Matei a fost diagnosticat cu astm, amândoi au învățat să folosească medicația inhalatorie, iar cea de urgență nu le lipsește acum. „Urmăm un plan de tratament dat de pneumolog și nu a mai avut de multă vreme crize de astm, dar e frustrant că o plantă care nu ar avea ce să caute în orașe ne-a adus acest astm și multă suferință în ultimii ani și nu știm dacă se va rezolva vreodată problema cu ambrozia”, mai spune Oana. 

Îți recomandăm și

SPUNE-ȚI POVESTEA »
"]
Căutare