Ridurile, pleoapele căzute, pierderea părului sau schimbările apărute după o scădere mare în greutate îi aduc tot mai des și pe bărbați în cabinetele de chirurgie și medicină estetică. Unii ajung în jurul vârstei de 30 de ani, alții după 50, iar motivele nu sunt întotdeauna strict estetice.
Dr. Corina David-Itu, medic specialist în chirurgie plastică, estetică și microchirurgie reconstructivă, spune că vede mai mulți pacienți bărbați decât în trecut și, mai ales, o disponibilitate mai mare de a discuta despre intervențiile pe care le-ar putea face.
„Cred că s-a schimbat adresabilitatea. Vin mai mulți domni decât înainte și discută mai des și mai deschis despre aceste lucruri. Subiectul a devenit mai puțin tabu și pentru ei”, a explicat medicul, pentru Smartliving.ro.
Potrivit statisticilor internaționale, bărbații reprezintă deja aproape 15% dintre persoanele care apelează la proceduri estetice la nivel mondial. În același timp, unele dintre tratamentele foarte răspândite au riscuri despre care pacienții ar trebui să știe înainte de a lua o decizie. Finasterida, folosită împotriva căderii părului, a primit în 2025 un nou avertisment la nivel european, iar injectările cu acid hialuronic pot provoca, rar, complicații grave, inclusiv ocluzie vasculară și pierderea vederii.
Aproape 15% dintre procedurile estetice sunt făcute bărbaților
În 2024 au fost efectuate aproape 38 de milioane de proceduri estetice, în întreaga lume, dintre care 20,5 milioane nechirurgicale, potrivit raportului Societății Internaționale de Chirurgie Plastică Estetică (ISAPS). Numărul total a crescut cu 42,5% în numai patru ani.
Femeile reprezintă în continuare peste 85% din pacienți, dar și numărul intervențiilor efectuate la bărbați este în creștere. Blefaroplastia, operația prin care este îndepărtat excesul de piele de la nivelul pleoapelor, a devenit cea mai frecventă intervenție chirurgicală în rândul lor, iar toxina botulinică este cea mai utilizată procedură nechirurgicală la ambele sexe.
Cifrele ISAPS provin din chestionare completate de chirurgi plasticieni și nu includ întreaga activitate din clinicile de medicină estetică. O parte dintre injectări și alte tratamente efectuate în afara cabinetelor de chirurgie plastică nu apar, prin urmare, în aceste statistici.
Operațiile estetice cresc stima de sine. Sau nu?
Citește articolulPentru unii bărbați, problema este funcțională, nu estetică
Dr. Corina David-Itu a menționat că vede inclusiv bărbați în jur de 30 de ani preocupați de ridurile de pe frunte sau de șanțurile nazolabiale. Mulți sunt încurajați să de partenere să apeleze la proceduri estetice și, spre deosebire de pacientele femei, vin mai rar cu fotografii ale unei persoane pe care ar vrea să o ia drept reper.
„Uneori vin chiar însoțiți, alteori vin singuri, dar la recomandarea unei femei din viața lor. Nu au neapărat fotografii ca reper, însă cer să vadă cazuri similare ale altor bărbați, ca să își facă o idee despre cum ar putea arăta și despre ce se poate face în cazul lor”, a detaliat chirurgul plastician.
După 45-50 de ani, motivele pot fi și funcționale. În cazul blefaroplastiei, de exemplu, excesul de piele de la nivelul pleoapei superioare poate ajunge să restrângă câmpul vizual. „Nu vin neapărat pentru că li se pare că au un aspect obosit. Unii resimt un disconfort și îi deranjează faptul că nu mai reușesc să vadă la fel de bine”, a adăugat dr. David-Itu.
În cabinet ajung și bărbați care au slăbit foarte mult și vor să îndepărteze excesul de piele rămas. Medicul își amintește cazul unui pacient de 75 de ani operat după o scădere masivă în greutate în urma unui gastric sleeve, situație în care problema era în mare parte funcțională.
Preocuparea pentru aspect a început să fie studiată tot mai mult și la bărbați
Interesul pentru proceduri estetice diferă mult de la un pacient la altul. Pentru unii este vorba despre semnele firești ale îmbătrânirii, pentru alții despre probleme funcționale sau despre modificări apărute după slăbire. Există însă și o categorie de bărbați mai tineri, în cazul cărora poate fi vorba și de o tulburare de imagine corporală.
Dismorfia musculară, de exemplu, se manifestă prin nemulțumirea persistentă față de masa musculară și prin convingerea că trupul nu este suficient de dezvoltat, chiar și atunci când această imagine nu corespunde realității. Frecvența este estimată la 1,3%-2,8% în rândul băieților și bărbaților.
Citește șiDr. Viviana Iordache, medic dermatolog: „Dacă tratamentul cu acid hialuronic pentru mărirea buzelor este vizibil, atunci e un eșec“Fenomenul online numit looksmaxxing
Într-un studiu publicat în revista medicală Body Image, băieții și bărbații din Canada și Statele Unite care urmăreau mai mult conținut online axat pe dezvoltarea masei musculare prezentau mai multe simptome de dismorfie musculară.
O altă cercetare a asociat dismorfia musculară cu adoptarea unor standarde stricte de atractivitate. Autorii au analizat inclusiv fenomenul online numit looksmaxxing, în care atenția se concentrează pe modificarea unor trăsături foarte precise, precum linia mandibulei sau forma ochilor.
Asta nu înseamnă că toți bărbații care apelează la proceduri estetice au o tulburare de imagine corporală. Dr. Corina David-Itu a observat însă că bărbații sunt mai deschiși decât în trecut să ia în calcul tratamente pe care generațiile anterioare le-ar fi privit cu mai multă reticență.
„Sunt deschiși inclusiv la injectări cu acid hialuronic sau la lipofilling. Sunt mai informați despre lucrurile pe care le pot face și nu se mai tem de ideea de a merge la estetician. Vor să arate bine, să se simtă bine și să rezolve lucrurile care îi deranjează”, a precizat specialista.
Finasterida are un nou avertisment european
Finasterida în doză de 1 mg și minoxidilul sunt două dintre tratamentele folosite pentru alopecia androgenetică, cea mai frecventă formă de cădere a părului la bărbați. Siguranța finasteridei a fost reevaluată recent în Uniunea Europeană.
Comisia pentru siguranță a Agenției Europene a Medicamentului a analizat 313 raportări și a stabilit, în mai 2025, că gândurile suicidare ar trebui incluse printre reacțiile adverse ale comprimatelor cu finasteridă. Cele mai multe cazuri au fost raportate la doza de 1 mg, utilizată pentru alopecie.
EMA a confirmat legătura pentru finasterida administrată oral, dar frecvența acestei reacții nu a putut fi calculată din datele disponibile. Pentru forma de spray cutanat și pentru dutasteridă nu a putut fi stabilită aceeași legătură.
Prospectul a fost actualizat, iar în ambalajul comprimatelor de 1 mg trebuie introdus un card pentru pacient. Persoanele care observă modificări ale dispoziției sunt sfătuite să se adreseze medicului, iar în cazul tratamentului de 1 mg recomandarea este întreruperea administrării. Prospectul menționează și tulburările de dinamică sexuală, care pot apărea în timpul tratamentului.
Minoxidilul aplicat local are un profil diferit de siguranță. În ultimii ani s-a răspândit însă și administrarea sub formă de comprimate pentru căderea părului, în afara indicațiilor oficial aprobate. Tratamentul oral poate provoca apariția nedorită a părului pe corp, retenție de lichide și tulburări cardiovasculare și trebuie prescris după evaluarea medicală detaliată a pacientului.
În urma reevaluării, EMA a considerat că raportul dintre beneficii și riscuri rămâne favorabil pentru indicațiile aprobate ale finasteridei și dutasteridei. Agenția franceză a medicamentului, care a cerut reevaluarea, a avut însă o poziție mai rezervată în privința utilizării finasteridei de 1 mg pentru alopecie, din cauza gravității posibilelor reacții adverse la persoane tinere și sănătoase.
Injectările cu acid hialuronic pot avea complicații rare, dar grave
Injectările cu acid hialuronic sunt proceduri frecvente și, în cele mai multe cazuri, nu necesită perioadă de recuperare. Totuși, există și complicații rare, dar serioase, despre care pacientul ar trebui informat înainte de tratament.
Cea mai gravă este ocluzia vasculară, care apare atunci când acidul hialuronic ajunge într-un vas de sânge și blochează circulația. O metaanaliză publicată în 2025 a estimat frecvența acestei complicații la 0,01%-0,05%.
Dacă este afectat un vas care alimentează pielea, poate apărea necroza. În anumite zone ale feței, materialul injectat poate ajunge în circulația care deservește ochiul și poate provoca pierderea vederii, iar în cazuri foarte rare au fost raportate și accidente vasculare cerebrale. Nasul, spațiul dintre sprâncene și șanțurile nazolabiale sunt printre regiunile în care anatomia vasculară impune cea mai mare precauție.
În cazul acidului hialuronic există posibilitatea dizolvării produsului cu hialuronidază. Tratamentul trebuie administrat cât mai repede atunci când este suspectată o ocluzie vasculară, deoarece întârzierea crește riscul de leziuni permanente.
Toxina botulinică are un profil diferit. Cele mai multe reacții nedorite sunt temporare și țin de răspândirea substanței către mușchii din apropiere. Pot apărea căderea pleoapei, asimetrii faciale și, în funcție de zona tratată și de doză, dificultăți la înghițire.
