INTERVIU Prof. dr. Simona Ruță, cercetător: „Varianta Omicron ar putea fi la fel de contagioasă ca rujeola, cea mai contagioasă boală virală”

    Dacă varianta Omicron se va dovedi mai contagioasă decât Delta și va produce infectări inclusiv la cei vaccinați sau trecuți prin COVID-19, ea va fi asemănătoare rujeolei, cea mai contagioasă boală virală. Pentru a opri transmiterea noii variante SARS-CoV-2, ar trebui  ca peste 95% din populație să fie imunizată, potrivit profesorului Simona Ruță, cercetător la Institutul de Virusologie „Ştefan S. Nicolau”. 

    Varianta Omicron este îngrijorătoare nu atât din cauza numărului mare de mutații, cât a acelora dintre ele care ocolesc imunitatea dobândită prin vaccinare ori prin infectarea cu virusul SARS-CoV-2, a spus pentru Smart Living profesor doctor Simona Ruță, cercetător științific la Institutul de Virusologie ,,Ştefan S. Nicolau”, unde este şef al departamentului Viroze emergente, și şef al disciplinei de Virusologie și Prorector pentru cercetare ştiinţifică al Universității de Medicină și Farmacie ,,Carol Davila” din Bucureşti.

    Imunitatea celulară, reprezentată de celulele B de memorie și de limfocitele T, ar putea să ne ofere o protecție împotriva formelor severe de boală chiar și după infectarea cu varianta Omicron, spune specialistul care a urmărit aceste mecanisme în cadrul unui studiu clinic. 

    Institutul de Virusologie „Ştefan S. Nicolau” este unul centrele în care se fac secvențieri ale variantelor SARS-CoV-2 circulante în România, în scop de cercetare. Cât de bine se face supraveghere genomică în România, cât de puternic este răspunsul imun după vaccinare și cum ar putea evolua pandemia de COVID-19 aflăm din interviul de mai jos. 

    Smart Living: Abia ce am depășit un val pandemic și varianta Omicron ne pune din nou în alertă. Cât timp vor continua să apară variante noi de SARS-CoV-2?

    Prof. dr. Simona Ruță: Variante vor tot continua să apară. Atâta timp cât virusul circulă, va genera modificări de tot felul. Unele dintre ele pot fi asociate cu o transmisibilitate mai mare, altele cu o virulență modificată, dar cea mai importantă variabilă este capacitatea de evadare de sub supravegherea răspunsului imun. 

    Prof. dr. Simona Ruță
    Prof. dr. Simona Ruță este cercetător științific la Institutul de Virusologie ,,Ştefan S. Nicolau”, Prorector pentru cercetare ştiinţifică al Universității de Medicină și Farmacie ,,Carol Davila” din Bucureşti Foto: Arhiva personală

    Smart Living: Există, în mod real, acest risc de a ne confrunta cu o variantă de virus care să ocolească răspunsul imun dobândit prin vaccinare sau infectare? Este varianta Omicron o asemenea amenințare?

    Prof. dr. Simona Ruță: Da, aceasta este partea cea mai proastă și motivul pentru care trebuie să supraveghem cât mai atent virusul. Este motivul cel mai mare de îngrijorare cu privire la varianta Omicron. Nu transmisibilitatea sa crescută, ci capacitatea de a ocoli răspunsul imun este o problemă. Sunt semne că această nouă variantă produce mai frecvent reinfecții, deci ocolește imunitatea dobândită după boală și nu este neutralizată atât de bine de anticorpi.

    Persoanele vaccinate sau care au trecut prin COVID-19 se pot infecta/reinfecta cu noua variantă Omicron, a confirmat recent Organizația Mondială a Sănătății (OMS). „Desigur că este o provocare, multe dintre tratamentele monoclonale nu vor funcționa cu Omicron”, a declarat expertul OMS Soumya Swaminathan, citată de Reuters. Declarațiile reprezentanților OMS confirmă astfel rezultatele unui studiu realizat de cercetători de la Imperial College London, potrivit căruia riscul de reinfectare cu varianta Omicron este de peste cinci ori mai mare, în comparație cu Delta.

    Smart Living: Cu varianta Omicron, anticorpii dobândiți prin vaccinare sau prin infectare nu ne-ar proteja nici măcar de forme severe de COVID-19?

    Prof. dr. Simona Ruță: Imunitatea nu înseamnă numai anticorpi, ci și celule B de memorie care produc anticorpi ce se maturează în timp, devenind din ce în ce mai eficienți și cu o capacitate neutralizantă mai largă, precum și limfocite T, care distrug celulele infectate. S-ar putea ca toate aceste mecanisme să ofere, totuși, o protecție împotriva formelor severe de boală și după infectarea cu varianta Omicron. Poate că nu vor asigura o neutralizare foarte bună, dar ne pot ține departe de infecții severe.

    Smart Living: Există și varianta fericită în care virusul SARS-CoV-2 să sufere mutații și să dispară din circulație?

    Prof. dr. Simona Ruță: Există și acest scenariu pozitiv. Primul virus SARS, cel din 2003, a dispărut în urma unei mutații care a determinat o deleție mare (n.r. – mutație caracterizată prin dispariția unui fragment de la nivelul genomului) ce a redus foarte mult atât capacitatea de transmitere, cât și severitatea bolii. Asta, împreună cu măsurile de prevenire și combatere, care au fost mai ușor de aplicat, au permis dispariția lui. 

    Există rapoarte publicate care au arătat că tulpinile izolate în ultima perioadă de circulație a virusului SARS 1 aveau modificări majore care sunt asociate cu infectivitatea și care probabil că au contribuit mult la dispariția lui. SARS 1 chiar a dispărut. 

    Smart Living: De ce au fost mai ușor atunci de aplicat măsurile de prevenire a răspândirii virusului și acum nu mai sunt la fel de eficiente?

    Prof. dr. Simona Ruță: Intervenția umană a ajutat foarte mult atunci la extincția fenomenului pandemic, pentru că virusul SARS 1 nu se transmitea asimptomatic, așa cum se întâmplă în cazul SARS-CoV-2. În perioada în care bolnavii nu aveau simptome, ei nu erau contagioși și, atunci, sigur că izolarea s-a putut face mult mai ușor și transmiterile au putut fi limitate. 

    Smart Living: Virusul H1N1 care a provocat pandemia de gripă spaniolă din 1918 a dispărut și el prin mutații, la fel ca SARS 1?

    Prof. dr. Simona Ruță: Nu, nu a dispărut, ci a devenit endemic. Pe măsură ce s-a răspândit în populație și tot mai mulți au fost infectați, virusul nu a mai produs infecții atât de severe. Este ceea ce așteptăm acum să se întâmple și cu virusul SARS-CoV-2. Vedem că, la vaccinați, dar și la cei care au fost infectați anterior, infecțiile sunt mai ușoare, chiar dacă ele se produc totuși. În timp, virusul circulă în populație fără să mai dea infecții de severitatea celor inițiale. 

    Smart Living: Virusul din 1918 a rămas virus gripal principal tocmai până în anii 1950. Și acum trebuie să ne așteptăm la o perioadă îndelungată de conviețuire cu virusul SARS-CoV-2?

    Prof. dr. Simona Ruță: Așa este, a continuat să circule o perioadă îndelungată, până când a apărut un shift (n.r. – mutație majoră care a dus la apariția unui nou subtip de virus gripal). El a circulat în populație o perioadă scurtă, până în 1968. Virusul H1N1 a rămas în populația umană, dar a suferit foarte multe modificări, drifturi antigenice le spunem noi – variații mici de la un an la altul – până în 2009, când a fost înlocuit cu un virus din aceeași linie H1N1, dar care a provenit de la porci.

    Cu virusul SARS-CoV-2, conviețuirea nu va fi la fel de îndelungată, fiindcă avem deja o populație importantă imunizată și prin vaccinare. Trebuie să ne așteptăm, însă, ca virusul să devină endemic în populație – adică să circule permanent, cu o anumită sezonalitate și să determine un număr de cazuri, dar nu uriaș. Din acest număr, ne așteptăm ca o parte să fie severe, dar nu atât de multe încât să copleșească sistemul sanitar sau să determine mortalitate excesivă. Așa se întâmplă și cu gripa. În fiecare an avem până la o jumătate de milion de de decese cauzate de gripă la nivel global. 

    Cum a apărut varianta Omicron

    Smart Living: Varianta Omicron stârnește îngrijorare în această perioadă, din cauza numărului mare de mutații pe care le-a acumulat. Cât de mult ar trebui să ne îngrijoreze?

    Prof. dr. Simona Ruță: Au fost identificate între 50 și 57 de mutații. Vedem numere diferite pentru că fiecare izolat (n.r. – probă de analizat) are un anumit număr de mutații. Nu toate au același număr. Acum sunt foarte multe izolate Omicron, câteva mii, și fiecare are alt număr de mutații. Mai toate au mutații în comun. Față de celelalte variante ale virusului SARS-coV-2, este un număr foarte mare, dar îngrijorătoare sunt acelea asociate cu evadarea de sub supravegherea răspunsului imun. 

    În plus, chiar dacă vorbim despre un număr mare de mutații, nu este obligatoriu ca toate să funcționeze bine împreună. Este posibil să se anuleze unele pe altele, să aibă o proprietate biologică în detrimentul altora. Rămâne de văzut. 

    Smart Living: Ce origine are varianta Omicron?

    Prof. dr. Simona Ruță: Numărul mare al mutațiilor arată o evoluție de lungă durată a virusului. Atât de multe mutații nu pot să apară deodată, de pe o săptămână pe alta. În mod sigur e un virus care a circulat foarte mult și a acumulat în timp aceste mutații, posibil într-o regiune în care nu se făcea supraveghere genomică (n.r. – monitorizarea răspândirii variantelor virale prin secvențierea genetică a unui număr de probe pozitive). Unii spun chiar că varianta Omicron circulă de la jumătatea anului 2020 și a acumulat treptat mutațiile până acum, când a ajuns în forma aceasta. 

    Dintre cele peste 50 de mutații identificate la varianta Omicron, îngrijorătoare sunt cele care ajută virusul să ocolească răspunsul imun dobândit prin vaccinare sau infectare Foto: Shutterstock

    O altă teorie este că varianta Omicron a evoluat la o persoană imunocompromisă. La astfel de persoane, infecția COVID-19 poate fi de lungă durată și virusul acumulează mutații în tot acest timp, pe parcursul a 5 sau chiar 8 luni. În general, la cele care au cancere și fac terapii imunosupresoare de lungă durată există acest risc. Au fost documentate mai multe astfel de cazuri cu  infecție persistentă la persoane imunocompromise. Un caz foarte interesant, publicat recent, arată o evoluție de peste 8 luni a infecției SARS-CoV-2 la un pacient cu limfom, cu eliminare de virus infecțios și, deci, cu transmitere. 

    Există și o a treia variantă cu privire la originea Omicron, și anume ca virusul să fi făcut un salt de la om la animal și, apoi, din nou la om, iar în acest timp să fi acumulat numărul mare de mutații. 

    Varianta Omicron și imunitatea colectivă

    Smart Living: Dacă varianta Omicron va deveni dominantă în perioada următoare și se confirmă transmisibilitatea sa foarte crescută, mai putem vorbi despre imunitate colectivă? 

    Prof. dr. Simona Ruță: Va fi în competiție cu varianta Delta, dar vom vedea dacă Omicron este capabilă să elimine complet din circulație varianta Delta, dacă transmisibilitatea ei este superioară și toate avantajele replicative sunt în favoarea ei. 

    Dacă varianta Omicron va fi, într-adevăr, foarte contagioasă, așa cum pare că este și va avea și capacitatea de a produce infecții la vaccinați și la cei care au trecut prin boală, atunci, va fi asemănătoare virusului rujeolei. Aceasta este cel mai contagios virus de până acum și ar însemna ca peste 95% din populație să fie imunizată pentru a opri transmiterea, cu speranța că imunitatea va fi persistentă. Ea pare să nu fie atât de persistentă, atât după infecție, cât și după vaccin. După 6 luni, ea scade și, de aceea, boosterele sunt foarte importante. 

    Administrarea vaccinului în 3 doze, cu doza 3 la 6-8 luni de la cea de-a doua, va deveni o măsură de protecție foarte importantă. De altfel, atât reprezentații Pfizer, cât și cei ai companiei Moderna au anunțat deja că trei doze de vaccin neutralizează și varianta Omicron. Două doze, în schimb, au o eficiență redusă împotriva acestei variante. 

    Vaccinarea celor care au trecut prin boală va fi foarte importantă. Cei care fac infecția COVID-19 și fac și vaccinul sunt ca un grup de elită, care dezvoltă o imunitate așa-zis hibridă. Aceștia sunt mult mai bine protejați, pentru că au anticorpi mai buni, care neutralizează mai multe variante. Toate datele arată că această categorie de persoane este înalt protejată.

    Măsurile care pot opri mutațiile virusului SARS-CoV-2

    Smart Living: Ce putem face pentru a preîntâmpina apariția unor variante noi de virus?

    Prof. dr. Simona Ruță: Ar trebui să limităm circulația virusului SARS-CoV-2. Deocamdată, putem să facem asta prin metodele pe care le știm de ceva vreme. Una dintre ele e vaccinarea. Chiar dacă nu stopează complet transmiterea, totuși, persoanele vaccinate se infectează mult mai rar, iar dacă se infectează, ele elimină virusul pe o perioadă mult mai scurtă. Sunt importante aceste aspecte. Cumulativ, ele limitează circulația virusului în comunitate – dacă există o rată de vaccinare suficient de mare, bineînțeles. 

    O altă metodă prin care putem limita circulația virusului este să facem un program extensiv de testare, care să fie accesibil tuturor și care să încurajeze populația să se testeze dacă are cel mai mic simptom respirator, dacă știe că a venit în contact cu o persoană diagnosticată cu COVID-19 sau, pur și simplu, dacă urmează să participe la o reuniune de familie unde există persoane vulnerabile sau la un eveniment cu mai multe persoane. 

    Programul de testare ar trebui dublat obligatoriu de urmărirea contacților, detecția și izolarea lor. La noi, sunt foarte multe persoane care fac teste, dar care nu se izolează și contacții lor nu pot fi identificați. Acest lucru amplifică circulația virusului și întârzie stoparea pandemiei. 

    Smart Living: Contează și măsurile sociale, comportamentul populației?

    Prof. dr. Simona Ruță: Absolut. Valurile acestea succesive sunt produse de mulți factori. Variantele sunt un singur factor. Foarte importantă este masa de persoane susceptibile la infectare, iar ea depinde de acoperirea vaccinală, de persistența răspunsului imun, dar și de comportamentul uman. Evident că mobilitatea mai mare, interacțiunile sociale mai frecvente, participarea la evenimente cu un număr mare de persoane sunt de natură să amplifice transmiterea.

    Când ne putem aștepta la valuri noi de infectări

    Smart Living: Putem vorbi despre o sezonalitate a virusului SARS-CoV-2?

    Prof. dr. Simona Ruță: În mod cert, există o sezonalitate, chiar dacă nu este strict legată de temperatură și de umiditate. O sezonalitate există, iar ea este amplificată de comportamentul uman. Vara, stăm mai mult afară, unde transmiterea este mai dificilă. Iarna, tindem să ne aglomerăm în camere prost ventilate și acestea contribuie foarte mult la transmitere.

    Smart Living: Prin urmare, nu neapărat temperatura scăzută favorizează transmiterea?

    Prof. dr. Simona Ruță: Cred că există mici influențe și ale temperaturii, și ale radiațiilor solare, dar și ale comportamentului uman în diferite sezoane. Probabil că mai sunt și alți factori pe care nu-i înțelegem suficient deocamdată.

    Smart Living: Ne putem aștepta la valuri noi de infectări în anumite sezoane?

    Prof. dr. Simona Ruță: La debutul sezonului rece trebuie să ne așteptăm și, în general, după diversele sărbători în care lumea interacționează mai mult. În mod cert, lucrurile se precipită atunci. Asta nu se întâmplă doar la noi, ci peste tot în lume. În Statele Unite, sărbători ca Thanksgiving (Ziua Recunoștinței) sau Independence Day (Ziua Independenței) au fost urmate de valuri de infectări.

    La debutul sezonului rece și după diverse sărbători ne putem aștepta la valuri noi de infectări Foto: Shutterstock

    Secvențierea genomică în România

    Smart Living: Ați menționat importanța supravegherii genomice pentru depistarea noilor variante de SARS-CoV-2. Realizați secvențieri la Institutul de Virusologie „Ştefan S. Nicolau”?

    Prof. dr. Simona Ruță: Da, facem secvențiere genomică încă de la începutul pandemiei, doar că nu în cadrul Programului Național de Secvențiere. Secvențieri se fac în România și în afara acestui program, în scop de cercetare, așa cum facem și noi, prin diferite proiecte sau din donații. Noi am reușit cu ajutorul donațiilor, dar nu avem o sursă constantă de finanțare. Avem capacitate de secvențiere și facem. Avem o colecție întreagă de probe. 

    Smart Living: Dar Institutul este implicat și în Programul Național de Secvențiere.

    Prof. dr. Simona Ruță: Da, există 10 centre regionale în România care testează o parte din probele pozitive PCR printr-un PCR specific de variantă. Aceasta este o tehnică ce permite detecția unor mutații care ar fi sugestive pentru o anumită variantă, dar fără să precizeze exact despre ce variantă este vorba. Noi suntem unul dintre aceste 10 centre regionale. Ceea ce iese pozitiv la PCR-ul de variantă poate merge mai departe, la secvențiere, către Institutul Cantacuzino sau Institutul „Matei Balş” din București. Aceste testări sunt acoperite de Programul Național. Cele două institute sunt nominalizate, deocamdată, în acest program. 

    Smart Living: Se fac puține secvențieri în România, comparativ cu alte state?

    Prof. dr. Simona Ruță: Nu suntem la coada clasamentului, dar nici nu stăm extraordinar. Sunt state care secvențiază foarte mult și care au o imagine foarte bună despre variantele circulante. Sunt și state care secvențiază la un nivel redus, așa cum suntem și noi. Depistăm apariția unor modificări, dar putem foarte bine să pierdem multe variante, minore. Când o variantă devine prevalentă la nivelul comunității, programul în care faci acest triaj PCR de variantă al unor mutații îți permite să ai o oarecare idee despre ce se întâmplă.

    Smart Living: Ce înseamnă „secvențiază foarte mult”? Cât ar fi recomandat să secvențiem?

    Prof. dr. Simona Ruță: Ar trebui să secvențiem între 5% și 10% din totalul probelor pozitive ca să avem o imagine corectă despre variantele circulante. Cu cât testăm mai mult peste acest nivel, cu atât este mai bine. În Marea Britanie se testează și până la 50% din probele PCR pozitive. Unde suntem noi nu pot să vă spun. 

    În primul rând, noi avem un program de testare care este departe de a fi ce trebuie. Ar trebui să existe o testare extensivă, cu mult, mult mai multe teste decât facem acum. În al doilea rând, ar trebui să avem un procent mai ridicat de secvențieri – măcar 20% dintre probele pozitive să fie trecute prin acest PCR de variantă, care arată țintit anumite mutații sau combinații de mutații. El poate să dea o imagine foarte bună despre situația epidemiologică. Varianta Omicron, de exemplu, poate fi foarte bine sugerată de un astfel de test. 

    Este bine să se facă ulterior și secvențiere, pentru că ea oferă și alte informații, nu numai dacă este sau nu varianta Omicron. Se poate afla dacă există anumite focare și rețele de transmitere. Se poate afla, de asemenea, dacă secvențele sunt identice cu cele care circulă în alte țări sau, dimpotrivă, există anumite modificări. 

    Smart Living: Ce urmăriți prin secvențierile realizate în scop de cercetare la Institut?

    Prof. dr. Simona Ruță: Vrem să vedem dacă aceste variante pe care le știm cu toții suferă anumite modificări în timp. Ele variază, nu stau pe loc. Nu există o singură variantă Delta sau Omicron. Într-o singură variantă există foarte multe mutații, care sunt particulare. Unele dintre acestea pot să să fie sublinii, așa cum Delta are Delta Plus. 

    Varianta Delta, care este în continuare dominantă pe Glob, a suferit foarte multe modificări. Există diverse sublinii în cadrul acestei linii mari numite Delta. Pentru a monitoriza circulația subliniilor, trebuie să se facă secvențieri astfel încât să ne facem o idee clară despre evoluția infectărilor într-un anumit teritoriu, despre filiația cazurilor, dar și despre mutații care pot fi asociate cu anumite caracteristici particulare: dacă modifică virulența (dacă o variantă este asociată cu mai multe cazuri severe sau, dimpotrivă, cu mai multe cazuri ușoare), dacă există o variantă care reușește să scape de sub răspunsul imun sau dacă circulă o variantă care rezistă mai bine la imunitatea înnăscută. Avem și o protecție înnăscută, determinată de activarea unor mecanisme pe bază de interferon, iar unele variante pot să neutralizeze mai bine aceste mecanisme.

    Smart Living: Ați identificat o sublinie specifică României, care circulă pe teritoriul țării noastre?

    Prof. dr. Simona Ruță: O linie specifică nu există, însă circulă sublinii predominante în România. Este o sublinie numită AY43 care circulă mai frecvent în România, comparativ cu celelalte sublinii. Nu este specifică României, a mai fost identificată și în alte locuri, dar aceasta pare să fie dominantă acum la noi. 

    Smart Living: Are anumite particularități această sublinie?

    Prof. dr. Simona Ruță: Nu a fost asociată neapărat cu particularități foarte mari, dar aceste informații se văd în timp. E periculos să faci asocieri la câteva sute sau mii de cazuri. Trebuie să ai sute de mii de cazuri care să prezinte aceste modificări ca să poți aduce o informație precisă. 

    Cât de puternic este răspunsul imun după vaccinurile anti-COVID

    Smart Living: Aveți în derulare mai multe studii la Institutul de Virusologie, iar unul dintre ele urmărește răspunsul imun postvaccinare. Ne puteți oferi câteva concluzii?

    Prof. dr. Simona Ruță: Studiul va fi publicat în curând și cuprinde două ramuri. Una este realizată în colaborare cu Institutul Național de Sănătate Publică și se uită la răspunsul imun după vaccinare la personalul medical. Sunt 4 spitale care participă la acest studiu și aproximativ 600 de persoane care au fost urmărite longitudinal la 2 săptămâni după doza 2 de vaccin, apoi la 3 luni, 6 luni și 9 luni. Ne uităm nu numai la concentrația anticorpilor, ci și la capacitatea lor neutralizantă – pentru că nu toți anticorpii sunt neutralizați, capabili să blocheze intrarea virusului în celulă. 

    Am constatat că, deși titrul anticorpilor anti-Spike pe care toată lumea îi verifică scade, capacitatea lor neutralizantă se menține chiar și la titruri destul de mici la majoritatea persoanelor, cel puțin în primele 6 luni. 

    Smart Living: Și după 6 luni?

    Prof. dr. Simona Ruță: După 6 luni, începe să scadă și această capacitate neutralizantă – nu la toți, însă. Există o variabilitate destul de mare la cei vaccinați. Din această categorie am luat un sublot și am analizat suplimentar răspunsul imun celular. Aceasta este a doua ramură a studiului. Aici, am descoperit că și cei care au scăderi importante ale capacității neutralizante au un răspuns imun celular prezent: au limfocite T specifice care pot să recunoască virusul, dar și aici există variații individuale. Cei care rămân cu o capacitate neutralizantă bună a anticorpilor au răspuns imun celular puternic, iar la cei care se înregistrează o scădere a capacității neutralizante au și un răspuns imun celular mai slab. 

    Cea mai protejată categorie este a persoanelor care au fost infectate și s-au vaccinat. La acestea, totul se menține în parametri: răspunsul imun celular este excelent, iar capacitatea neutralizantă rămâne la nivel maxim chiar și la 9 luni după vaccin, în ciuda scăderii concentrației anticorpilor anti-Spike. Aceștia scad la toate persoanele, dar ceva mai puțin la persoanele care au trecut prin COVID-19 și s-au vaccinat. 

    Smart Living: Ați identificat și variabilele, motivele pentru care capacitatea neutralizantă scade după 6 luni la anumite persoane, iar la altele, nu?

    Este foarte greu să identifici cauzele. Determinările mai complexe le-am făcut pe un lot mai mic, de 50 de persoane. Este greu de formulat concluzii, dar ce pot să vă spun este că nu există neapărat o corelație cu diversele comorbidități anterioare și cu sexul persoanei, dar este o corelație legată de vârstă. Cei mai tineri au un răspuns imun mai bun decât cei mai în vârstă, lucru pe care îl știam deja. Nu am observat nicio corelație cu indicele de masă corporală, care este asociat, de regulă, cu un răspuns mai slab la vaccin. 

    SPUNE-ȚI POVESTEA »
    Căutare
    Urmărește-ne și pe Facebook