Sunt noile variante de coronavirus tot mai periculoase? Scenariile posibile pentru perioada următoare

Noua variantă Omicron se anunță mai puțin periculoasă, dar experiența cu alte virusuri ne arată că evoluția lor este imprevizibilă. În cei aproape 2 ani de pandemie, noul coronavirus a devenit tot mai contagios și mai agresiv. Pentru noua variantă Omicron se discută deja despre formule noi de vaccinuri anti-COVID. 

Compania germană BioNTech a anunțat că lucrează la o nouă formulă de vaccin, țintit împotriva Omicron, noua variantă a SARS-CoV-2 detectată în Africa de Sud, relatează Reuters. Și reprezentanții Moderna sunt îngrijorați cu privire la eficiența serului noi împotriva acestei variante. „Cred că va fi o scădere importantă (n.r. – a eficienței vaccinului). Nu știu cât de mare, pentru că trebuie să așteptăm datele, dar toți oamenii de știință cu care am discutat au spus că nu va fi bine”, a spus directorul Moderna, Stephane Bancel, pentru Financial Times. 

Variantele noi scad eficiența vaccinurilor?

BioNTech și Pfizer ar putea dezvolta noua formulă în numai 6 săptămâni, iar primele loturi le-ar putea livra în 100 de zile. Moderna a dat un termen de 60-90 de zile pentru vaccinul împotriva Omicron, dar speranța în vaccinurile existente nu este complet pierdută. 

Experiența de până acum ne-a arătat că aproape toate variantele noi de SARS-CoV-2 au redus din eficiența vaccinurilor anti-COVID, dar protecția împotriva formelor severe de boală s-a menținut. Același lucru s-ar putea întâmpla și în cazul variantei Omicron, crede virologul american Jeremy Luban, de la University of Massachusetts Chan Medical School, citat de NPR – National Public Radio, din SUA. Chiar dacă eficiența anticorpilor ar scădea de 10-20 de de ori, ea ar putea fi suficientă pentru a ține populația departe de spitale, crede specialistul. 

În plus, alte componente ale sistemului imunitar ar putea să ofere în continuare un anumit grad de protecție. Celulele T, de exemplu, nu își pierd eficiența la fel de mult ca anticorpii atunci când un virus suferă mutații. Specialiștii își pun speranța și în doza booster, care crește nivelul anticorpilor și, mai mult, stimulează un spectru mai larg de anticorpi, care ar asigura protecție și împotriva acelor variante mutante ale virusului SARS-CoV-2.

„Dacă eficiența vaccinurilor anti-COVID va scădea cu varianta Omicron, partea plină a paharului este că update-urile de vaccin sunt pe cale să apară”, spune dr. Adrian Marinescu, directorul medical al Institutului Național de Boli Infecțioase „Prof. dr. Matei Balș” din București. 

Cum au schimbat noile variante protecția oferită de vaccinuri

Virusul SARS-CoV-2 a acumulat constant mutații în genomul său pentru a se adapta mai bine la gazdele sale și a-și spori astfel șansele de supraviețuire. 5 variante au dobândit mutații importante și au fost catalogate de Organizația Mondială a Sănătății drept variante care determină îngrijorare (VOC): Alpha, Beta, Gamma, Delta și, cea mai recentă, Omicron. 

Variante SARS-CoV-2	Protecția oferită de vaccinuri
Alpha	puțin scăzută, dar crescută pentru varianta cu mutația E484K
Beta	semnificativ scăzută împotriva bolii simptomatice, foarte puțin pentru formele severe
Gamma	neschimbată la majoritatea vaccinurilor
Delta	scăzută împotriva bolii simptomatice, neschimbată pentru formele severe
Omicron	posibil rezistență parțială la anticorpii dobândiți prin vaccinare (sau infectare)

Surse:

The New England Journal of Medicine, Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC), SUA, Nature, Yale Medicine

Variantele noi sunt întotdeauna mai transmisibile?

„Din experiența cu această pandemie, am văzut că, în momentul în care a apărut o variantă nouă, ea a fost mai contagioasă decât cea anterioară”, spune medicul infecționist Adrian Marinescu. Alpha era cu 43%-90% mai contagioasă decât varianta de virus identificată inițial în China, potrivit unui studiu publicat de revista Science. Delta este cea mai transmisibilă variantă dintre toate, cu 40%-60% mai mult decât varianta Alpha și de peste două ori mai mult decât virusul inițial, spun specialiștii Centrului pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC), din SUA. 

Cu toate acestea, nu este o regulă ca noile variante să dobândească o transmisibilitate mai mare decât cele anterioare. Se poate întâmpla ca mutațiile acumulate în timp de virus să fie în detrimentul său, așa cum s-a întâmplat cu un alt coronavirus, în 2003 – SARS (Sindromul Acut Respirator Sever). În cursul epidemiei de atunci (considerat un început de pandemie), virusul a dezvoltat o mutație care i-a atenuat infecțiozitatea și a condus la dispariția sa rapidă.

Variantele noi sunt întotdeauna mai agresive?

Toate cele patru variante importante de până acum –  Alpha, Beta, Gamma și Delta – au venit cu un risc mai mare de spitalizare, comparativ cu virusul identificat inițial în Wuhan, susține o echipă de cercetători americani într-un studiu preprint disponibil pe medrxiv.org. La aceeași concluzie au ajuns și specialiștii canadieni în urma unui studiu retrospectiv publicat de Canadian Medical Association Journal. 

Pentru varianta Alpha, riscul de spitalizare era cu 42% mai mare decât în cazul variantelor anterioare ale SARS-CoV-2, potrivit unui studiu danez publicat în revista The Lancet. Pentru varianta Delta, în cazul persoanelor nevaccinate, riscul de a avea nevoie de spitalizare este de două ori mai mare decât pentru Alpha, arată un alt studiu publicat în prestigioasa revistă, realizat de cercetători de la Public Health England (PHE) şi Universitatea Cambridge. 

Cum au evoluat alte virusuri?

Unele virusuri care au afectat omenirea au devenit, în timp, mai puțin periculoase. Virusul H1N1, de exemplu, cel care a provocat pandemia de gripă spaniolă din 1918, precum și cel din 2009 care a cauzat pandemia de gripă porcină a avut o astfel de evoluție, dar nici pe departe rapidă. El a persistat ca principal virus gripal până în anii 1950, iar descendenții săi încă mai circulă în populație.

OC43, unul dintre cele 4 coronavirusuri umane care provoacă răceli comune, ar fi fost, inițial, un virus mai periculos decât varianta care circulă astăzi printre oameni. Se crede că el ar fi provocat o pandemie care a debutat în anul 1890 și a ucis peste un milion de oameni la nivel mondial. Cu toate acestea, nu există dovezi concrete care să susțină această teorie

Din perspectivă evoluționistă, nu este în interesul unui virus să producă o îmbolnăvire gravă gazdei de care depinde pentru supraviețuire. În teorie, un virus cu adevărat „eficient” este acela care poate combina replicarea rapidă cu o perioadă îndelungată de infecțiozitate, în care gazda se simte suficient de bine încât să interacționeze cu alte posibile gazde pentru el. 

„Obiectivul final al unui agent patogen este să se reproducă, să creeze mai multe copii ale sale. Un patogen care își ucide gazda foarte repede nu își va acorda timp suficient pentru a se reproduce” , a explicat pentru Smithsonian Magazine specialistul în virusologie Burtram Fielding, de la Universitatea din Western Cape, Africa de Sud. 

Cum ar putea evolua noul coronavirus?

Ne putem aștepta, așadar, ca și virusul SARS-CoV-2 să devină mai puțin periculos în timp? Datele clinice preliminare venite din Africa de Sud arată că noua variantă Omicron produce îmbolnăviri mai puțin severe decât toate variantele sale anterioare, notează Statnews. Majoritatea pacienților infectați cu Omicron nu a avut nevoie de oxigen suplimentar, iar cei care au dezvoltat pneumonie au fost puțini, la fel și cei care au ajuns în secțiile de terapie intensivă.

Cu toate acestea, numărul pacienților evaluați este prea mic pentru a trage concluzii despre impactul variantei Omicron, atenționează specialiștii. În plus, „Africa de Sud are un alt profil de populație decât Europa și România. Vorbim despre o populație mai tânără și fără boli cronice. Sunt diferențe și este greu de spus acum dacă situația din Europa va fi superpozabilă cu cea din Africa de Sud”, potrivit dr. Adrian Marinescu. Cazurile înregistrate în Europa au avut, de asemenea, o evoluție ușoară, dar profilul lor este și aici diferit: persoane tinere și vaccinate care au călătorit în țările cu risc crescut de infectare cu varianta Omicron. 

Inofensiv sau chiar mai letal?

În lunile sau anii ce vor urma, virusul SARS-CoV-2 ar putea deveni un virus aproape inofensiv, așa cum sunt cele care provoacă răcelile comune. La fel de bine, el ar putea rămâne o amenințare serioasă pentru umanitate și nu putem exclude riscul ca el să devină mai letal decât acum.

„Un lucru de învățat despre evoluție este să nu generalizezi”, spune virusologul australian Edward Holmes, de la Universitatea din Sydney, autorul unui articol despre evoluția virusurilor emergente. Din experiența cu alte coronavirusuri, știm că ele sunt capabile să dezvolte variante noi, care eludează protecția oferită de vaccinuri. Un coronavirus care circulă printre păsări și le provoacă bronșită a dezvoltat o astfel de variantă împotriva căreia vaccinurile anterioare au fost ineficiente. Prin urmare, evoluția virusului SARS-CoV-2 este imprevizibilă.