STUDIU: Excesul de fluor poate scădea IQ-ul. Ce riscuri sunt în România – explică un medic dentist
Fluorul, deși extrem de eficient în prevenirea cariilor dentare, ar putea duce la scăderea IQ-ului la copii, în doze prea mari, potrivit unui studiu recent publicat în JAMA Pediatrics. În Statele Unite, unde fluorizarea apei este o practică standard de peste 70 de ani, îngrijorările legate de expunerea cumulativă au dus la măsuri concrete: unele state au interzis adăugarea fluorului în apa potabilă, iar FDA a retras suplimentele fluorurate destinate copiilor.
În România, unde apa nu este fluorizată artificial, expunerea vine din alte surse: pastă de dinți, ape minerale sau tratamente stomatologice aplicate local. Cât de mare este riscul în acest context? Și cum poate fi utilizat fluorul eficient și în siguranță, în special în cazul copiilor?
Dr. Asma Battah, medic stomatolog, cu competență în pedodonție în Regina Maria Dental Clinics, ne-a detaliat cum se utilizează corect fluorul, care sunt riscurile asociate supradozajului și importanța acestui element în prevenirea cariilor.
Riscurile expunerii excesive la fluor în România
SmartLiving.ro: În urma unei analize recente publicate în JAMA Pediatrics, cercetătorii au observat o posibilă asociere între un nivel crescut de fluor în apa potabilă (peste 1,5 mg/l) și scăderi ale IQ-ului la copii. Studiul a fost realizat în SUA, unde fluorul este adăugat artificial în rețelele publice de apă. Având în vedere că în România nu se adaugă fluor în apa potabilă, care sunt principalele surse de expunere la fluor pentru populație, în special pentru copii?
Dr. Asma Battah: În România, fluorul nu este adăugat artificial în apa potabilă, așa cum se întâmplă în alte țări. Prin urmare, principalele surse de fluor sunt: pasta de dinți fluorurată (cea mai frecventă sursă la copii); alimentele și băuturile produse în zone cu apă cu conținut natural crescut de fluor; apele minerale naturale (unele pot conține peste 0,5 mg/l fluor); tratamentele profesionale topice cu fluor (lacuri, geluri, spălături); suplimentele cu fluor (rar prescrise, doar în cazuri selectate).
Cum ajung copiii români să fie expuși la fluor
SmartLiving.ro: Ați întâlnit cazuri de expunere excesivă la fluor sau fluoriză dentară? În ce condiții pot apărea acestea în România?
Dr. Asma Battah: Am întâlnit cazuri de fluoroză dentară ușoară, mai ales la copiii care înghit constant multă pastă de dinți fluorurată în primii ani de viață, care utilizează pastă cu concentrație mare de fluor (destinată adulților) sau care primesc suplimente de fluor fără indicație medicală.
Fluoroza severă este extrem de rară în România.
EXTRA INFO
Ce este fluoroza dentară
Fluoroza dentară este o afecțiune a smalțului dentar cauzată de expunerea excesivă la fluor în perioada formării dinților, adică în copilărie, înainte de vârsta de 8 ani. Această expunere excesivă poate duce la modificări vizibile ale smalțului, variind de la pete albe subtile până la decolorări maronii și mici eroziuni în cazurile severe. Fluoroza dentară este clasificată în funcție de severitate – în majoritatea cazurilor, este ușoară și are un impact cosmetic minim. Categoriile de severitate pot fi, potrivit CDC (Centrului pentru Prevenirea și Controlul Bolilor din SUA):
• Foarte ușoară: pete albe fine, abia vizibile.
• Ușoară: pete albe mai pronunțate, dar fără afectarea funcției dentare;
• Moderată: decolorări mai evidente, posibile pete maronii;
• Severă: mici eroziuni ale smalțului, pete maronii închise, afectarea structurii dentare.
SmartLiving.ro: Credeți că studiile recente privind riscurile neurologice ale fluorului sunt relevante și pentru contextul românesc, sau expunerea de la noi este considerabil mai mică și sigură?
Dr. Asma Battah: Majoritatea studiilor care sugerează o posibilă asociere între fluor și IQ scăzut implică expuneri cronice la niveluri ridicate de fluor ingerat (peste 1,5 mg/l). În România, nivelurile de expunere sunt considerabil mai mici, astfel că aceste riscuri nu sunt aplicabile în mod direct contextului nostru.
Cum acționează fluorul în prevenirea cariilor
SmartLiving.ro: Care este, din punctul dumneavoastră de vedere, rolul cel mai important al fluorului în prevenirea cariilor dentare?
Dr. Asma Battah: Fluorul are efect remineralizant și antibacterian. Ajută la întărirea smalțului dentar, la inhibarea demineralizării și la favorizarea remineralizării zonelor afectate incipient. Este un factor esențial în prevenția cariilor, în special în mediile cu risc carios crescut.
SmartLiving.ro: Având în vedere că în SUA fluorizarea apei este practicată din 1940 și este considerată de CDC drept una dintre cele mai mari realizări de sănătate publică ale secolului XX, credeți că în România ar fi justificată o inițiativă similară, cel puțin în zonele cu incidență mare a cariilor la copii?
Dr. Asma Battah: Este o întrebare delicată. Fluorizarea apei a avut rezultate bune în SUA și în alte țări. În România, ar putea fi o măsură justificată doar în zonele cu carii rampante și după o evaluare epidemiologică riguroasă. Totuși, ar fi nevoie de transparență, de educație publică și de monitorizare strictă.
Cantitatea sigură de fluor în funcție de vârstă
SmartlLiving.ro: În lipsa fluorizării apei, cât de importantă devine utilizarea pastelor de dinți cu fluor pentru menținerea sănătății orale?
Dr. Asma Battah: Este esențială. În lipsa altor surse de fluor sistemic, utilizarea zilnică a unei paste de dinți adaptate vârstei este cea mai eficientă și sigură metodă de prevenție.
SmartLiving.ro: Sunt recomandările pentru utilizarea fluorului diferite în funcție de vârstă? Cât de important este fluorul în perioada de formare a dinților?
Dr. Asma Battah: Perioada de formare a dinților (0–6 ani) este critică. Utilizarea corectă a fluorului ajută la formarea unui smalț rezistent la carii. Și da, ar trebui să se țină cont de ghidurile internaționale în ceea ce privește utilizarea fluorului pe categorii de vârstă:
- 0-3 ani: pastă cu 1.000 ppm fluor, cât un bob de orez;
- 3-6 ani: pastă cu 1.000–1.450 ppm, cât un bob de mazăre;
- >6 ani: pastă cu 1.450 ppm.
EXTRA INFO
Ce se întâmplă dacă înghițim pastă de dinți cu fluor?
Nimic, dacă se întâmplă rar și cu cantități mici de pastă de dinți cu fluor. Însă dacă este înghițită la fiecare spălare pe dinți și în cantități mari, crește riscul de fluoroză dentară. Potrivit Mayo Clinic, aproximativ 40% din copii folosesc o cantitate prea mare de pastă de dinți. De aceea, este important ca părinții să supravegheze periajul dentar al copiilor și să dozeze corect pasta de dinți: cât un bob de orez pentru copiii sunt 3 ani și cât un bob de mazăre pentru cei între 3 și 6 ani. În plus, copiii trebuie învățați să scuipe pasta de dinți după periaj, nu să o înghită.
În cazuri rare, ingerarea unor cantități mari de pastă de dinți cu fluor poate duce la simptome acute, cum ar fi greață, vărsături, diaree și dureri abdominale. Un articol publicat de Mount Sinai Hospital menționează că ingestia unei cantități mari de pastă de dinți poate provoca simptome gastrointestinale și, în cazuri extreme, poate afecta funcția cardiacă și poate duce la convulsii.
Diferențele dintre fluorul local și cel sistemic
SmartLiving.ro: Aplicați în cabinet tratamente topice cu fluor (geluri, lacuri, spălături)? În ce cazuri le considerați necesare?
Dr. Asma Battah: Da, în mod regulat. Le recomand în special copiilor cu risc carios crescut, celor cu leziuni carioase incipiente, cu igienă dentară deficitară și în timpul tratamentelor ortodontice. Folosim lacuri cu fluor 5% (22.600 ppm) pentru eficiență și siguranță.
SmartLiving.ro: Există diferențe de eficiență între fluorul administrat local (prin pastă de dinți sau tratamente profesionale) și cel ingerat (din apă sau alimente)?
Dr. Asma Battah: Da. Fluorul local (pastă, lacuri) are efect direct asupra smalțului, cu risc minim de efecte adverse. Fluorul sistemic (apă, suplimente) acționează în timpul formării dinților, dar are risc crescut de fluoroză, dacă e în exces. Administrarea locală este preferabilă și mai controlabilă.
Măsuri simple pentru a preveni expunerea excesivă
SmartLiving.ro: Care sunt riscurile reale asociate cu expunerea excesivă la fluor? De la ce nivel de expunere pot apărea efecte adverse precum fluoroza sau alte complicații?
Dr. Asma Battah: Fluoroza dentară (cea mai frecventă) apare de la expunere cronică în exces înainte de vârsta de 6 ani. Toxicitatea acută – rară, dar poate apărea la ingerarea unor doze mari (de exemplu: un copil care înghite întreaga pastă de dinți pentru adulți). Doza toxică acută este de peste 5 mg/kg fluor elementar.
SmartLiving.ro: Cum pot părinții să prevină o supradozare accidentală cu fluor la copiii mici, mai ales prin înghițirea pastei de dinți?
Dr. Asma Battah: Le recomand părinților să supravegheze periajul la copiii mai mici de 6 ani, să folosească pentru aceștia pastă adaptată vârstei, ca doză și concentrație, să nu lase tubul de pastă la îndemâna copiilor și să nu folosească suplimente de fluor fără indicație.
De ce se tem unii părinți de fluor
SmartLiving.ro: Sunt suplimentele de fluor (tablete, picături) necesare în România? Le recomandați doar în anumite cazuri sau deloc?
Dr. Asma Battah: Foarte rar. Le recomand doar în cazuri speciale, unde riscul carios e foarte mare și nu există alte surse de fluor. În general, pasta cu fluor e suficientă.
SmartLiving.ro: Ați observat în ultimii ani o reticență crescută în rândul pacienților față de utilizarea fluorului?
Dr. Asma Battah: Da, mai ales din partea părinților care accesează surse de informație nevalidate. Cele mai frecvente temeri sunt: posibile efecte neurotoxice, acumulare în corp, „natural vs. chimic”. Este important să oferim informații clare și bazate pe dovezi.
Poate fi prevenția eficientă și fără fluor
SmartLiving.ro: Considerați că există suficiente informații publice corecte despre fluor în România? Ce ar trebui făcut pentru a combate miturile legate de fluor?
Dr. Asma Battah: Nu. În general, lipsesc campaniile clare, bazate pe știință. Ar fi utile implicarea medicilor stomatologi în educația parentală, ghiduri accesibile pentru părinți și o prezență activă în mediul online cu informații verificate.
SmartLiving.ro: Este fluorul, în opinia dumneavoastră, indispensabil în prevenția cariilor sau poate fi înlocuit eficient prin alte metode (igienă riguroasă, xilitol, sigilări)?
Dr. Asma Battah: În contextul actual, da: este cel mai eficient agent anticarie. Alte metode, precum igiena riguroasă, xilitol, sigilări, sunt complementare. Niciuna dinre metodele enumerate nu poate înlocui complet acțiunea fluorului, mai ales în comunități cu risc carios ridicat.
EXTRA INFO
Ne clătim sau nu gura cu apă după periajul dentar?
O dilemă legată de igiena corectă a dinților o reprezintă clătirea gurii cu apă înainte sau după periajul cu pastă de dinți fluorurată. Există o teorie conform căreia clătirea gurii după periaj reduce riscul asociat fluorului. Însă medicii dentiști spun că prin clătirea cu apă eliminăm beneficiile fluorului pentru prevenția cariilor. Astfel, pașii corecți pentru igiena orală sunt:
• ața dentară: îndepărtează placa bacteriană și resturile alimentare dintre dinți, facilitând acțiunea eficientă a pastei de dinți cu fluor;
• clătirea gurii cu apă, pentru a îndepărta resturile eliminate cu ața dentară;
• periajul dentar cu pastă de dinți fluorurată: periază timp de două minute, acoperind toate suprafețele dinților. După periaj, scuipă excesul de pastă, dar nu clăti imediat gura cu apă;
• apa de gură: dacă vrei să folosești apă de gură, chiar și una fluorurată, evită să-ți clătești gura cu ea imediat după periaj. Așteaptă măcar 20 de minute, pentru a lăsa fluorul din pasta de dinți să pătrundă în smalț.
