Tot mai mulți tineri refuză cremele de protecție solară pentru că nu ar fi sigure. Care sunt motivele și ce baze științifice au
În timp ce medicii atrag atenția că radiațiile UV sunt principala cauză a cancerului de piele, tot mai mulți tineri susțin contrariul și pun sub semnul întrebării siguranța cremelor de protecție solară.
Sam Faiers, o vedetă TV, cunoscută mai ales în Marea Britanie, a declarat recent că produsele pentru protecție solară conțin ingrediente toxice și că niciunul dintre membrii familiei sale nu folosește cremă cu factor UV. Copiii ei, spune ea, au dezvoltat o toleranță foarte bună la soare.
Afirmațiile vedetei fac parte dintr-un val de mesaje împotriva protecției solare care inundă platformele sociale, alimentat parțial de un medic american care și-a avertizat urmăritorii: „Aveți grijă ce aplicați pe pielea voastră și a copiilor voștri.”
Mișcarea anti-protecție solară câștigă teren pe TikTok și alte platforme, potrivit sondajelor recente. Un studiu realizat de Orlando Health Cancer Institute a scos la iveală că aproximativ un adult din șapte, cu vârste sub 35 de ani, crede că folosirea zilnică a cremelor cu filtru UV dăunează mai mult pielii decât expunerea directă la soare. În plus, aproape un sfert dintre respondenți (23%) erau convinși că hidratarea cu apă previne arsurile solare.
Efectele razelor UV asupra pielii
Dr. Claire Knight, cercetător în cadrul Cancer Research UK explică mecanismul prin care soarele afectează pielea: „Un nivel prea crescut de radiații UV de la soare reprezintă cauza principală a melanomului, cel mai agresiv tip de cancer de piele.”
Potrivit Administrației Naționale de Meteorologie, „valoarea indicelui UV în condiții de cer senin este estimată în funcție de concentrația stratului de ozon, localizarea geografică, poziția Soarelui, albedoul suprafeței terestre, aerosoli. Din acest motiv, indicele UV poate avea valori diferite în zile diferite în aceeași localitate, sau în aceeași zi în localități diferite. La determinarea lui se ține cont de lungimile de undă ale radiației ultraviolete care sunt cele mai periculoase pentru pielea umană (100nm – 400nm). Indicele UV indică relativ gradul de risc prin expunerea la radiația ultravioletă (UV). Scara indicelui este de la 0 la 15. Cu cât este mai mare valoarea indicelui, cu atât este mai puternic potențialul pentru deteriorarea pielii și a ochilor“.
Indicele UV nu este neapărat corelat cu temperatura ridicată. Astfel, luând ca exemplu la întâmplare ziua de 20 august 2025, indicele UV s-a situat în jurul valorii 7-8, în zona București/Ilfov, în timp ce temperatura maximă a fost de 30 de grade Celsius. Comparativ, la aceeași dată, în Malaga, Spania, indicele UV era 9, considerat foarte ridicat (temperatură maximă de 33 de grade).
Razele ultraviolete degradează colagenul și elastina, proteine care asigură fermitatea și elasticitatea pielii, provocând îmbătrânirea prematură și ridurile. Mai grav, acestea deteriorează ADN-ul celulelor cutanate, generând mutații care pot declanșa cancer de piele.
Brian Diffey, profesor emerit de fotobiologie la Universitatea Newcastle, subliniază că, deși organismul reușește să repare cea mai mare parte a daunelor provocate de radiațiile ultraviolete la nivelul ADN-ului, o parte dintre acestea persistă.
„Aceste mutații se dezvoltă de-a lungul vieții și pot declanșa cancerul de piele. Expunerea la soare în copilărie reprezintă o perioadă critică pentru dezvoltarea cancerului de piele, în special a melanomului, mai târziu în viață”, a adăugat specialistul.
Organizația Mondială a Sănătății raportează că un caz de cancer din trei diagnosticate la nivel global este cancer de piele, iar factorul declanșator principal îl reprezintă razele UV.
Cum funcționează protecția solară
Cremele pentru protecție solară conțin filtre care absorb razele UV, reducând cantitatea de radiație care ajunge în piele. Există două categorii principale de filtre UV: compuși anorganici, precum oxidul de zinc și dioxidul de titan, și compuși organici, care conțin carbon, printre care avobenzona, oxibenzona, octocrilenul și ecamsulul.
Multe produse combină filtrele minerale și cele chimice pentru o protecție mai eficientă. Este important ca acestea să fie cu spectru larg, oferind protecție atât împotriva razelor UVA, cât și a celor UVB. O astfel de formulă previne atât arsurile solare și îmbătrânirea prematură a pielii, cât și melanomul malign.
- Citește și: Cum alegi crema de protecție solară: „Un produs mai scump nu este neapărat și mai eficient”
Studiul FDA care alimentează miturile
În 2019, Food and Drug Administration (FDA) din SUA a publicat un studiu care a demonstrat că, după aplicarea cremelor de protecție solară, în sângele participanților au fost detectate urme de filtre UV organice, în concentrații peste pragul la care FDA recomandă teste suplimentare pentru potențiale efecte toxice.
Dr. Tro Kalayjian, directorul unei clinici de slăbit din SUA, a distribuit concluziile cercetării pe platforma X (fostul Twitter), adăugând un mesaj ce a devenit viral: „Aveți grijă ce aplicați pe pielea voastră și a copiilor voștri.”
Autorii au clarificat însă că descoperirile nu ar trebui interpretate ca un îndemn de a renunța la protecția solară: „Aceste rezultate nu indică faptul că cremele de soare nu ar trebui folosite”, se arată în raport.
Potrivit fotobiologului Brian Diffey, studiul a analizat efectele în „condiții de utilizare maximă”, cu doze mult mai mari decât cele folosite de obicei. În practică, oamenii aplică aproximativ o zecime din cantitatea testată, lucru care ar reduce nivelurile detectate sub pragul de îngrijorare pentru trei dintre cei patru compuși analizați.
Problema benzenului
O altă investigație, publicată în mai 2021, a adus în atenția publicului un alt risc asociat produselor de protecție solară. Compania Valisure a raportat către FDA că testele proprii au identificat niveluri ridicate de benzen în 78 de produse, inclusiv loțiuni de plajă și after-sun. Benzenul este o substanță chimică foarte inflamabilă, folosită în procese industriale, cunoscută pentru potențialul său cancerigen și asociată cu apariția leucemiei. Experții subliniază că, spre deosebire de alte chimicale pentru care există limite considerate sigure, în cazul benzenului nu există un nivel de expunere acceptabil, orice contact trebuie evitat. De altfel, în Europa, benzenul se situează pe lista substanțelor interzise în produsele cosmetice.
Și unele filtre UV organice, precum oxibenzona, ridică semne de întrebare. Clasificate drept perturbatori endocrini, aceste substanțe pot imita hormonii naturali. Studii care au analizat nivelul de benzofenone (categoria chimică din care face parte oxibenzona) în urina participanților au găsit asocieri între concentrațiile ridicate și probleme de fertilitate, inclusiv calitate scăzută a spermei și perioade mai lungi necesare concepției.
Răspunsul autorităților
Riscurile asociate oxibenzonei și altor filtre chimice au atras atenția autorităților din mai multe țări, care au început să ia măsuri. În Marea Britanie, de exemplu, concentrația maximă de oxibenzonă permisă în produsele aplicate pe tot corpul va scădea din 2026 de la 6% la 2,2%. Produsele destinate feței, mâinilor sau buzelor vor putea păstra limita actuală, fiind folosite pe suprafețe reduse de piele.
În Australia, Therapeutic Goods Administration (TGA) a cerut reformularea anumitor creme de soare și măsuri de siguranță suplimentare pentru trei filtre chimice, inclusiv oxibenzona. În Statele Unite, FDA continuă evaluarea și ar putea introduce modificări legislative în urma rezultatelor finale.
Miturile despre carența de vitamina D și cancer
Pe rețelele sociale circulă afirmații potrivit cărora cremele de protecție solară ar declanșa anumite forme de cancer. „Nu există nicio dovadă pentru asta. Cancerele de piele sunt provocate de mutații, și aproape toate cancerele de piele au o mutație care este foarte specifică razelor UV”, a subliniat Antony Young, profesor emerit de fotobiologie experimentală la King’s College London.
Un alt subiect des invocat este deficitul de vitamina D. E adevărat că vara, cea mai mare parte a acestei vitamine se formează prin expunerea pielii la soare. Însă, potrivit lui Young și echipei sale, folosirea protecției solare influențează foarte puțin acest proces. De fapt, cantitatea de radiație necesară pentru producerea vitaminei D este mult mai mică decât cea care ar provoca arsuri solare.
Expunerea la soare, benefică dacă e cu moderație
Deși expunerea excesivă la soare crește riscul de cancer de piele, cercetările arată că lumina solară, în doze moderate, poate aduce beneficii importante organismului. Persoanele care petrec mai mult timp în aer liber prezintă un risc mai scăzut de boli cardiovasculare, hipertensiune, afecțiuni autoimune și anumite tipuri de cancer.
„Arsurile solare sunt un factor de risc pentru melanom, dar lumina solară este benefică. Puteți folosi cremă de soare, puteți purta o pălărie sau puteți intra în casă, orice funcționează pentru voi. Doar să nu vă ardeți la soare”, a atras atenția profesorul Richard Weller, de la Universitatea din Edinburgh.
Profesorul Antony Young completează: „Sfatul meu general este să vă bucurați de soare, dar să nu vă ardeți. Puteți să vă limitați timpul, să alegeți momentul potrivit – dimineața devreme, sau înainte de apus – sau să vă protejați cu îmbrăcăminte sau cremă de soare. Și cremele de soare chiar funcționează.”
Cum și când trebuie aplicată crema de soare
Una dintre cele mai frecvente greșeli ține de modul de aplicare. Pathak atenționează că spray-urile, deși comode și plăcute la utilizare, nu acoperă mereu uniform pielea. O parte din produs se poate pierde în aer, mai ales pe vânt, reducând eficiența.
Specialiștii recomandă folosirea protecției solare atunci când indicele UV trece de 3. În România, acest nivel este atins frecvent între lunile aprilie și septembrie. În orașe precum București, UV-ul urcă peste 3 în aprilie, atinge valori ridicate (7–8) în iunie și iulie, pentru ca apoi, în septembrie, să scadă din nou spre pragul de 3.
