Protecție solară la bebeluși: „Nu doar la mare pot face arsuri solare”

    Cremele de protecție nu se folosesc strict în zilele în care mergem la plajă, iar arsurile solare din copilărie îi predispun pe cei mici la cancer de piele mai târziu în viață, atrag atenția medicii dermatologi. Ce creme și haine alegem vara pentru bebeluși, dar și ce greșeli fac părinții în privința protecției solare aflați în continuare de la specialiști.

    Bebelușii, ca și copiii mai mari și adulții, au nevoie de vitamina D, care ajută la absorbția calciului necesar pentru buna dezvoltare a oaselor. Ea este cunoscută și ca ,,vitamina soarelui”, pentru că organismul o sintetizează sub acțiunea razelor ultraviolete. Expunerea neprotejată la soare la o vârstă atât de fragedă poate avea însă efecte pe termen lung.

    „Sunt suficiente 15 minute de expunere zilnică la soare pentru a-i asigura bebelușului sau copilului mai mare un aport optim din această vitamină. Expunerea nu trebuie făcută la orele prânzului, ci în cursul dimineții, când soarele este mai blând”, spune dr. Bianca Maria Diaconu, medic primar dermatolog la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii ,,M. S. Curie” din București. În restul timpului, bebelușii trebuie feriți sau protejați cât mai bine de razele ultraviolete. 

    Care sunt cele mai periculoase radiații

    Razele sau radiațiile ultraviolete (UV) sunt o formă de energie electromagnetică ce provin din surse naturale (razele soarelui) sau artificiale (lasere, aparate de bronzare, lămpi bactericide). Există trei tipuri de radiații ultraviolete:

    Razele UVA. Ele sunt prezente în tot timpul anului și reprezintă 95% din cantitatea de ultraviolete care ating suprafața Pământului. Pot trece prin geamuri (ferestre), dar și prin nori, așa încât ne afectează și în zilele înnorate. Penetrează pielea până în stratul său mijlociu (derm) și provoacă îmbătrânire prematură, riduri, arsuri solare și anumite tipuri de cancer de piele. Aspectul de piele bronzată apare la scurtă vreme de la expunere. 

    Razele UVB. Spre deosebire de razele UVA, ele sunt parțial filtrate de stratul de ozon și reprezintă doar 5% din cantitatea de ultraviolete care ating suprafața Pământului. Radiațiile UVB afectează doar primul strat al pielii (epiderm), dar sunt mai puternice decât cele UVA și pot să producă arsuri severe, cu vezicule cu lichid.

    Majoritatea tipurilor de cancer cutanat sunt consecința expunerii neprotejate la acest tip de radiații, pentru că, spre deosebire de radiațiile UVA, cele UVB afectează direct ADN-ul pielii. Studiile recente au arătat că ele alterează o genă care suprimă formarea tumorilor și permit astfel celulelor deteriorate de radiații să evolueze în celule tumorale, potrivit Skin Cancer Foundation, o organizație globală dedicată educării comunității publice și medicale despre prevenirea cancerului de piele. Acesta este motivul pentru care razele UVB sunt considerate mai periculoase decât UVA. Ele nu pot trece prin ferestre și penetrează mai greu norii. Efectul lor bronzant nu este vizibil imediat, la fel și urmările asupra pielii. 

    Razele UVC. Ele sunt blocate de stratul de ozon, astfel încât nu ajung pe suprafața Pământului. Sunt cele mai puternice dintre toate radiațiile ultraviolete și pot provoca arsuri severe, ulcere ale pielii și cancer cutanat. Expunerea se poate face din surse artificiale, precum lămpile bactericide folosite pentru sterilizarea încăperilor. 

    Intensitatea razelor ultraviolete depinde și de:

    • Momentul din zi. Între 10.00 și 16.00, razele solare sunt mai puternice pentru că parcurg o distanță mai mică până pe suprafața Pământului. 
    • Anotimp. Expunerea la radiații ultraviolete este mai mare primăvara și vara. 
    • Latitudine și altitudine. Expunerea la raze UV este mai mare la și lângă Ecuator, unde razele solare parcurg o distanță mai mică până la contactul cu Pământul. Radiațiile sunt mai puternice la altitudini mai mari, explicația fiind tot distanța. 
    • Stratul de ozon. În mod normal, el oferă protecție împotriva razelor UV. Cu toate acestea, emisiile de gaze cu efect de seră și poluanții subțiază stratul de ozon, astfel că expunerea la ultraviolete crește. 
    • Nori. În general, ei filtrează o parte dintre razele UV, dar depinde și de tipul de nori. Cei de culoare mai închisă, încărcați cu apă filtrează mai bine decât norii subțiri formați la altitudine mare. 
    • Reflexie. Zăpada, apa, nisipul și diversele tipuri de pavaje reflectă razele ultraviolete, fenomen care le crește intensitatea și le face mai periculoase pentru noi. 

    Protecția solară, foarte importantă în primii 9 ani din viață

    Pielea umană are un capital solar, adică o doză limitată de radiații UV pe care o poate acumula în timp. Cu fiecare expunere neprotejată la soare, acest capital solar se diminuează, iar când se epuizează, celulele deteriorate nu se mai pot repara singure și apare astfel riscul de cancer de piele. ,,El se asociază în principal cu expunerea neprotejată la soare în primii 9 ani de viață. Aceștia sunt anii în care copiii ar trebui să fie bine protejați de soare”, explică medicul dermatolog. 

    Mai multe studii clinice și epidemiologice au demonstrat că între arsurile repetate și melanomul malign, cea mai agresivă formă de cancer de piele, există o legătură directă, semnalează Organizația Mondială a Sănătății. Arsurile din primii ani de viață aduc și cel mai mare risc de cancer de piele la vârstă adultă, mai notează experții organizației.

    „Am avut cazuri de arsuri solare la vârste foarte mici, cum a fost cel al unui bebeluș pe care părinții l-au dat cu cremă de protecție doar dimineața și apoi a fost dus la munte în rucsac, fiind expus la soare întreaga zi. Protecția oferită de aceste creme are o durată limitată, de o oră și jumătate – două ore. Dacă aplicăm crema doar dimineața, nu înseamnă că i-am protejat pentru toată ziua”, atrage atenția dr. Bianca Maria Diaconu.

    În urmă cu câteva decenii, vârsta medie de apariție a cancerului de piele era de 50-60 de ani, dar acum apare frecvent și la persoane mai tinere, de 30-40 de ani. Dintre cele trei tipuri de cancer de piele, cancerul spinocelular și cel bazocelular sunt mult mai frecvente decât cel de-al treilea, melanomul malign. Ele sunt rareori letale, spre deosebire de melanom. Incidența lor a crescut în ultimele decenii, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, iar subțierea stratului de ozon, care acționează ca un filtru al razelor UV,  ar fi cauza acestei creșteri. Se estimează că o reducere cu 10% a stratului de ozon duce la apariția a 300.000 de cazuri de cancer non-melanom și a 4.500 de cazuri de melanom anual. 

    Cancerul de piele apare de obicei după vârsta de 20 de ani. El nu este, deci, un pericol imediat pentru copii, motiv pentru care părinții nu percep întotdeauna efectele nocive pe care le are expunerea neprotejată la soare a celor mici. ,,Cancerul de piele apare rar la copii, dar astfel de cazuri există. M-am confruntat cu un melanom la un adolescent de 14 ani. În ultimii ani, a coborât vârsta de apariție a cancerelor de piele”, spune dr. Bianca Maria Diaconu (foto). 

    Primii ani de viață sunt foarte importanți în prevenirea riscului de cancer de piele. De aceea, trebuie să-i ferim pe cei mici de razele ultraviolete, dar și să-i învățăm pe ei să se ferească”. 

    Dr. Bianca Maria Diaconu, medic primar dermatolog la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii ,,M. S. Curie” din București

    Protecție solară la bebeluși: fără creme până la 6 luni

    Când vine vorba de protecție solară la bebeluși, „cea mai mare greșeală a părinților este convingerea că doar la mare pot fi expuși la soare suficient de mult încât să sufere arsuri solare. Sunt mulți părinți care folosesc creme de protecție solară strict în săptămâna în care merg pe litoral, dar ei omit faptul că inclusiv expunerea de pe drumul de acasă și până în parc poate fi dăunătoare”, atrage atenția dr. Bianca Maria Diaconu. Bebelușii, dar și copiii, trebuie protejați pe toată durata sezonului estival și avem două opțiuni pentru ei: hainele sau cremele cu factor de protecție solară.

    În primele șase luni de viață, medicii nu recomandă aplicarea de loțiuni de protecție pe întreaga suprafață a corpului, din cauza riscului de alergii. Cea mai bună măsură de protecție pentru bebelușii sub 6 luni este să-i ferim pe cât posibil de soare, iar când nu este posibil, să-i îmbrăcăm cu haine care să le acopere pielea, recomandă specialiștii Asociației Americane de Pediatrie

    În primele șase luni de viață, medicii nu recomandă aplicarea de loțiuni de protecție pe întreaga suprafață a corpului, din cauza riscului de alergii. Cea mai bună măsură de protecție pentru bebelușii sub 6 luni este să-i ferim pe cât posibil de soare, iar când nu este posibil, să-i îmbrăcăm cu haine care să le acopere pielea, recomandă specialiștii Academiei Americane de Pediatrie.

    „Hainele bebelușului expus la soare trebuie să fie largi, cu mânecă lungă și pantaloni lungi. Un lucru bine de știut este că și vestimentația poate permite trecerea razelor de soare. Ea nu protejează în proporție de 100%. Unele materiale oferă o protecție mai bună decât altele. Hainele cu factor de protecție sunt ideale pentru perioada de vară. O alternativă este bumbacul. Dintre toate materialele uzuale, el permite cel mai puțin pătrunderea razelor ultraviolete până la piele”, potrivit medicului dermatolog Bianca Maria Diaconu. 

    Oferta de haine cu factor de protecție nu este prea variată în România, mai ales pentru bebeluși. Pentru această categorie de vârstă există, cel mult, costume de baie, dar nu și haine de zi cu zi. Obiectele vestimentare cu protecție împotriva soarelui ar trebui să aibă menționat pe etichetă factorul de protecție solară (FPS). El trebuie să fie de minimum 15, iar pentru bebeluși este ideal un FPS 50+. 

    Hainele din bumbac oferă o protecție diferită, în funcție de textura și densitatea fibrelor. Un test care ne ajută să aflăm repede cât de multă protecție oferă un material este să punem haina în geam și, dacă vedem prin ea, înseamnă că nu protejează prea bine de razele ultraviolete. 

    „Foarte important este să nu uităm picioarele. Bebelușul poate să fie acoperit de landoul căruciorului numai în zona capului, iar picioarele să fie expuse la soare. Dacă ele nu sunt acoperite cu șosete ori pantofi, pot apărea foarte ușor arsuri solare. Când bebelușul poartă sandale și din ele ies degetele, ar trebui acoperite cu șosete sau date cu cremă de protecție solară. Am avut astfel de situații de bebeluși cu arsuri solare la degete, precum și cazuri de copii cu arsuri pe ceafă. De aceea, recomand șepcuțele sau pălăriile cu prelungire la nivelul cefei, care protejează și această zonă”, atenționează medicul dermatolog. 

    Protecție solară la bebeluși: ce FPS folosim pentru ei

    În cazul bebelușilor mai mici de 6 luni, putem aplica o cremă cu factor de protecție solară, cel mult, pe suprafețe mici de piele care nu pot fi acoperite cu haine, cum ar fi mâinile și laba picioarelor. Apoi, după vârsta de 6 luni, se pot folosi loțiuni cu FPS pe întreaga suprafață a corpului. 

    „Recomandarea noastră, a dermatologilor, este crema cu FPS 50+ specială pentru cei mici, neapărat avizată de Ministerul Sănătății. Există creme cu factor de protecție mai mare de atât, dar în România este interzisă afișarea pe ambalaj a valorilor mai mari de 50. Se apelează la varianta 50+, care înseamnă că acea cremă are un FPS mai mare de 50. Acesta poate fi și 70, dar nu apare nicăieri acest lucru, pentru că nu permite legislația. Un alt criteriu important în alegerea cremei de protecție este ca ea să ofere protecție atât împotriva radiațiilor UVB, cât și a celor UVA. Informația trebuie să se regăsească pe eticheta produsului”, potrivit medicului Bianca Maria Diaconu. 

    În niciun caz nu folosim la cei mici ulei de măsline, ulei filtrat la rece sau alte loțiuni improvizate pe care am constatat că unii părinți le aplică pe post de cremă de protecție solară. Părinții citesc pe internet că acestea sunt produse naturale, mai bune decât cremele din comerț, dar urmările folosirii lor pot fi catastrofale”. 

    Dr. Bianca Maria Diaconu, medic primar dermatolog la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii ,,M. S. Curie” din București

    Sunt multe țări în care s-a interzis afișarea pe ambalaj a unui factor de protecție mai mare de 50, iar motivul este că oamenii se bazează mai mult decât trebuie pe astfel de creme care doar creează impresia că oferă o protecție foarte ridicată. Ei au tendința să stea la soare mai mult, în ideea că sunt protejați mai bine. 

    Factorul de protecție solară măsoară durata de protecție solară oferită de o loțiune/cremă. Calculul este însă unul relativ, care ține cont de abilitățile de autoprotecție a pielii fiecăruia. Astfel, dacă o persoană poate sta la soare 10 minute fără să sufere arsuri, o cremă cu FPS 20 multiplică acest timp cu 20, ceea ce ar însemna că se poate expune peste 3 ore (200 de minute) după ce a aplicat crema.

    În acest calcul este foarte importantă însă și intensitatea ultravioletelor, care variază în funcție de oră, anotimp, regiunea geografică etc. O persoană care locuiește la ecuator și se expune la soare la ora prânzului nu va fi protejată suficient dacă aplică o cremă cu FPS 20 o dată la fiecare 200 de minute. De aceea, medicii recomandă un interval mediu de aproximativ două ore între aplicări sau după fiecare baie în cazul în care crema nu este rezistentă la apă.

    Nicio cremă de plajă nu blochează razele UVB în proporție de 100%, iar cele cu factor de protecție foarte ridicat nu sunt cu mult mai eficiente decât cele cu FPS 30 sau 50 în privința acestui timp de radiații. Astfel:

    • FPS 15 blochează 93% dintre radiațiile UVB;
    • FPS 30 blochează 97% dintre radiațiile UVB;
    • FPS 50 blochează 98% dintre radiațiile UVB;
    • FPS 100 blochează 99% dintre radiațiile UVB.

    Sursa: Skin Cancer Foundation

    Apoi, cremele de protecție conțin o oarecare protecție împotriva razelor UVA, dar ele blochează în principal radiațiile UVB. Cifra care indică factorul de protecție al unei creme se referă doar la protecția pe care o oferă împotriva razelor UVB, dar și cele UVA pot produce unele forme de cancer de piele. Legislația din Uniunea Europeană prevede ca factorul de protecție împotriva UVA să fie de cel puțin o treime din valoarea FPS de pe eticheta cremei, dar producătorii nu sunt obligați să menționeze exact pe ambalaj gradul de protecție împotriva razelor UVA, notează Organizația Mondială a Sănătății.

    O cremă cu FPS 100 îi poate determina pe oameni să creadă că pot sta de două ori mai mult la soare decât dacă ar fi folosit o cremă cu FPS 50, dar riscul este să acumuleze o cantitate foarte mare de radiații UVA. Dacă o persoană poate sta la soare 10 minute fără să se ardă și aplică o cremă cu FPS 100, ar însemna ca intervalul între aplicări să fie de 1.000 de minute. Efectele razelor UVA asupra pielii ar fi devastatoare și nici cele ale razelor UVB nu ar fi nule într-un interval atât de mare de timp, pentru că nici chiar crema cu FPS 100 nu le blochează în totalitate. În consecință, urmările ar putea fi mai grave după folosirea unei creme cu FPS 100 decât după una cu FPS 50.

    Epidemiologul belgian Philippe Autier a demonstrat într-un studiu că oamenii au tendința să stea mai mult timp în soare dacă aplică o cremă cu FPS 30 decât atunci când folosesc o cremă cu FPS10. Studiul a fost publicat de Oxford University Press în Jurnalul Institutului Național al Cancerului

    Protecție solară la bebeluși: reguli de la dermatolog

    Fără soare între 11.00 și 16.00

    Chiar dacă părinții îi aplică bebelușului pe piele o cremă cu factor de protecție maxim, aceasta nu înseamnă că el este complet protejat de efectele nocive ale ultravioletelor. „Crema de protecție ajută, dar aceasta nu înseamnă că părintele poate să-și expună copilul la soare la ora 12.00. Cei mici nu trebuie expuși deloc în intervalul 11.00-16.00, chiar dacă sunt dați cu cremă cu FPS 50+. Razele ultraviolete cad perpendicular pe sol și sunt foarte puternice în acest interval orar, existând riscul de ”, atrage atenția medicul dermatolog Bianca Maria Diaconu.

    Protecție solară și în mașină

    Geamurile laterale ale mașinilor filtrează razele UVB, dar nu și pe cele UVA. De aceea, plimbările cu mașina pot fi periculoase pentru cei mici, existând riscul ca ei să sufere arsuri solare sau insolație. De aceea, se recomandă aplicarea unor parasolare pentru a proteja copiii. Se pot aplica și folii pe geamuri, dar atenție la gradul de protecție oferit! El este diferit, în funcție de producător. Dacă geamurile nu au nicio protecție, copiii trebuie îmbrăcați corespunzător sau protejați cu cremă. 

    Aplicați cremele înainte de a pleca de acasă

    O altă regulă importantă, valabilă pentru bebeluși, copii și adulți deopotrivă, este aceea că o cremă de protecție solară trebuie aplicate cu 15-30 de minute înaintea expunerii la soare. Acesta este intervalul necesar pentru ca loțiunea să fie absorbită în piele și să aibă efect.  

    Folosiți o cantitate generoasă

    Eficiența unei creme de protecție solară depinde în mare măsură și de cantitatea de loțiune solară pe care o aplicăm. „Din păcate, sunt mulți părinți care cumpără crema de protecție solară doar pentru sejurul la mare și rămân cu resturi din crema de anul trecut, ceea ce înseamnă că nu au folosit-o în cantitate suficientă. Loțiunea trebuie aplicată în cantitate suficientă ca să aibă efect, în funcție de suprafața corporală. Nu putem folosi un tub mic într-o săptămână de vacanță la mare”, spune medicul dermatolog Bianca Maria Diaconu. 

    Pentru a atinge protecția solară menționată pe ambalaj, un adult ar trebui să folosească 35 ml de cremă la fiecare aplicare pentru întreaga suprafață a corpului, potrivit recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății. Ca o regulă generală, este mai bine să aplicăm prea multă cremă decât prea puțină.

    Renunțați la cremele de anul trecut

    În ce măsură mai pot fi folosite cremele de protecție de anul trecut depinde nu doar de termenul lor de valabilitate, ci și de modul în care le-am depozitat. Cele mai multe loțiuni au un termen de utilizare de 12 luni de la desigilare, informație menționată grafic pe ambalaj ca o cutie pe care este trecut numărul de luni. După acest interval, se consideră că sunt contaminate bacterian. Dacă termenul se află la limită, „este bine ca aceste creme să fie folosite în sezonul în care au fost cumpărate”, recomandă medicul dermatolog. 

    Ar trebui să cumpărăm o cremă nouă și în cazul în care am depozitat-o pe cea veche la temperaturi ridicate sau am ținut-o sub acțiunea directă a soarelui. Altfel spus, dacă am folosit crema de anul trecut la plajă, ea va avea un termen de valabilitate mai scurt decât cel înscris pe ambalaj, pentru că a stat la soare și la temperaturi ridicate.

    Soarele duce la apariția alunițelor?

    Majoritatea bebelușilor se nasc fără alunițe. Ele apar progresiv, odată cu creșterea, în funcție de predispoziția genetică pe care fiecare o are pentru formarea de alunițe. Expunerea neprotejată la soare le accentuează și le înmulțește. „Ca un test, dacă fotografiem o aluniță la începutul verii și apoi la sfârșitul sezonului estival, putem observa că acea aluniță devine mai închisă la culoare. Cu dermatoscopul (n.r. – un instrument cu o lentilă de mărire și o sursă de lumină), modificarea se vede și mai bine, dar uneori este sesizabilă și cu ochiul liber”, potrivit dr. Bianca Maria Diaconu

    Alunițele bebelușilor și ale copiilor trebuie monitorizate de părinți, iar cel mai bun mod de a face acest lucru este să le fotografieze periodic. Apoi, ele ar trebui evaluate de către medicul dermatolog, cu ajutorul dermatoscopului. „Este important ca părinții să ofere informații despre o aluniță: când a apărut, dacă s-a mărit, dacă și-a modificat forma sau culoarea. Fotografiile oferă o imagine clară a istoricului alunițelor, iar acesta contribuie la un diagnostic corect”, spune dr. Bianca Maria Diaconu. Există centre specializate care fac o hartă dermatoscopică a tuturor alunițelor de pe corp, cu modificările pe care acestea le suferă în timp. 

    Protecție solară la bebeluși: cum tratăm arsurile 

    Pe piață există acum o gamă foarte largă de produse after sun, care se aplică seara, după expunerea la soare, iar unele sunt special destinate celor mici. Dacă arsura este gravă,  o astfel de loțiune nu va mai fi suficientă. Părinții trebuie să se adreseze unui medic dermatolog pentru a vedea în ce stadiu este arsura și care este tratamentul potrivit. 

    „Ideal ar fi să nu ajungem la astfel de situații. Am avut pacient de origine română venit din Franța, unde încă din școală sunt învățați despre protecția solară. Deși nu era sezon de vară, mama și copilul aveau cremele de protecție solară în geantă. M-aș bucura ca și în România părinții să își protejeze copiii de soare și în parc ori pe stradă, nu numai în acea săptămână în care merg la mare”, conchide dr. Bianca Maria Diaconu. 

    SPUNE-ȚI POVESTEA »
    Căutare
    Urmărește-ne și pe Facebook