Superstițiile chiar pot avea efect, dar nu așa cum ne-am aștepta, potrivit științei

De câte ori te-ai regăsit în situația în care ai uitat ceva acasă și nu te-ai întors din drum ca să nu-ți meargă rău sau te-ai dat trei pași în spate când o pisică neagră ți-a tăiat calea sau ai semnat un contract important cu un pix „norocos“? Să nu mai vorbim de cele trei ceasuri rele de marți sau de semnificația zilei de vineri 13. Aproape toată lumea crede în superstiții, potrivit studiilor, inclusiv cei mai de succes oameni ai lumii. Iar acestea chiar au anumite efecte.

Zilele trecute, o colegă de birou și-a pierdut legitimația de acces în clădirea în care avem birourile. O altă colegă i-a făcut o sugestie: „Mergi acasă, întoarce un pahar cu gura în jos și spune-ți că îți dorești să găsești legitimația. Lasă paharul așa, iar dacă ai pierdut-o prin casă, cu siguranță o vei găsi“.

Superstițiile de acest gen sunt extrem de comune. Un alt exemplu este acela că, la trecerea dintre ani, dacă vrei să ai noroc și prosperitate în noul an, trebuie să mănânci struguri în noaptea de Revelion. Sau să ai bani în buzunar. Sau să nu ai nicio datorie.

Una dintre cele mai faimoase superstiții este cea a fostului președinte american Abraham Lincoln care purta întotdeauna o monedă norocoasă în buzunar și niciodată nu semna documente importante vinerea.

Lumea divertismentului este, de asemenea, plină de superstiții. Actorul Johnny Depp, de exemplu, are o colecție de talismane norocoase pe care le ia cu el peste tot deoarece crede că îl protejează de energii negative.

Ce sunt superstițiile

În rândul sportivilor, superstițiile sunt poate chiar mai răspândite. Jucătorul profesionist de fotbal american, Patrick Mahomes, a dezvăluit că poartă aceeași lenjerie intimă roșie în fiecare zi de meci în timpul National Football League. După ce a purtat acest articol de îmbrăcăminte într-un sezon reușit, în 2017, Mahomes a continuat să îl poarte înaintea fiecărui meci, crezând că îi va aduce noroc. „Dacă avem rezultate bune, nu pot să îi spăl… Trebuie doar să continuu să îi port“, a spus el într-un interviu pentru ESPN, citat de publicația „Scientific American“.

O altă superstiție binecunoscută este cea a fostului MVP (Most Valuable Player) al baschetului, Michael Jordan. Jordan purta pantalonii de la Universitatea din North Carolina sub uniforma de la Chicago Bulls, la fiecare meci. El credea că pantalonii îi aduc noroc și îl ajută să joace la cel mai înalt nivel. Superstiția lui Jordan a devenit atât de faimoasă, încât s-a transformat ulterior într-o tendință populară printre jucătorii de baschet, mulți dintre aceștia urmându-i exemplul și purtând lenjerie intimă norocoasă.

Acestea sunt exemple clasice de superstiții, adică ritualuri care asociază anumite acțiuni sau obiecte cu rezultate fără nicio bază rațională sau dovadă. Supestițiile gravitează adesea în jurul ideii că anumite obiecte, persoane sau situații sunt înzestrate cu puteri magice ce influențează apariția evenimentelor pozitive sau negative. În mod contraintuitiv, superstițiile persistă și astăzi, uneori chiar printre cei mai raționali oameni, în ciuda capacității noastre de a înțelege lumea din jurul nostru.

• Citește și: Cele mai eficiente practici ale recunoștinței. Psihoterapeut Raluca Predescu, Regina Maria: „Recunoștința reduce stresul și construiește reziliență emoțională în fața provocărilor”

Superstițiile pot reduce stresul

„Poate că sunt radical, dar cred că suntem cu toții, în esență, superstițioși tot timpul“, susține Erol Akçay, biolog la Universitatea din Pennsylvania, SUA, care a studiat cum se pot răspândi superstițiile.

Un studiu de psihologie publicat în 2024 sugerează că sunt foarte puține persoane care nu manifestă deloc credințe sau practici superstițioase. Vestea bună e că superstițiile pot avea anumite beneficii psihologice.

Unul dintre motive ar putea fi că acestea pot oferi un sentiment de confort și pot reduce stresul. De exemplu, într-o altă cercetare, realizată în 2018 de către cercetătorii de la Universitatea din Singapore, un grup din cei 114 participanți au fost supuși unei sarcini stresante – un interviu și rezolvarea unei probleme de aritmetică în fața unei comisii de doi judecători, în timp ce alți participanți au avut o sarcină de control fără stres. Unii dintre participanți au primit un pix despre care li s-a spus că a adus noroc altora, în timp ce alți participanți au primit un pix fără nicio mențiune despre noroc. Participanții cu pixul „norocos“ au raportat ulterior un nivel mai scăzut de anxietate și au evaluat pozitiv propria performanță, sugerând că această credință într-un obiect norocos poate avea un impact psihologic pozitiv în situații stresante.

• Citește și: Totul despre ashwagandha, suplimentul momentului pentru eliberarea de stres și pentru somn neîntrerupt

Persoanele superstițioase și efectul placebo

Beneficiul unei superstiții poate merge dincolo de confortul emoțional: în 2010, psihologii de la Universitatea din Köln au descoperit că invocarea superstițiilor legate de noroc – prin rostirea unor expresii precum „îți țin pumnii“ sau purtarea unui „talisman norocos“ – a îmbunătățit măsurabil performanța în activități diverse, cum ar fi golf, dexteritatea motorie, jocurile de memorie și anagrame.

Cercetătorii sugerează că participanții au obținut rezultate mai bune atunci când erau invocate superstițiile deoarece au experimentat o creștere a încrederii în propriile abilități și în capacitatea de a-și atinge obiectivele propuse. Participanții stimulați cu comentarii superstițioase au raportat o mai mare încredere în sine în comparație cu un grup de control.

Superstițiile pot, de asemenea, să sporească efectele placebo. Într-un studiu publicat în 2021 în revista Cognitive Processing, s-a pornit de la premisa că persoanele superstițioase ar putea experimenta o amplificare a efectelor tratamentelor placebo în timpul unei activități de memorare.

Autorii i-au împărțit pe cei 104 participanți în grupuri placebo și de control. După evaluarea tendințelor superstițioase ale tuturor, le-au dat participanților din grupul placebo apă colorată și le-au spus că îmbunătățește memoria. Persoanele extrem de superstițioase care au băut presupusul elixir pentru memorie au reținut mai multe cuvinte decât cele mai puțin superstițioase. Situația s-a inversat pentru cei din grupul de control, care au băut doar apă simplă. Chiar dacă superstițiile nu au puteri magice, influența lor asupra psihicului uman poate avea un impact real asupra rezultatelor.

Efecte neplăcute

Totuși, superstițiile vin și cu dezavantaje. Indiferent dacă ocolești strada pentru a evita să treci pe sub o scară, bați în lemn ca să împiedici producerea unui necaz sau arunci sare peste umăr pentru a îndepărta spiritele rele, aceste acțiuni necesită timp, energie și gândire. În plus, investiția în practicile superstițioase poate rămâne nerecompensată.

Un studiu publicat în 2007 în revista „Human Nature“ sugerează că superstiția apare ca urmare a unei strategii de învățare adaptativă pe care oamenii o utilizează inevitabil. Noi, ca specie, învățăm din observarea lumii din jurul nostru, identificând modele și ajustându-ne credințele în funcție de acestea. Pentru a face față mediului complex și incert în care trăim, avem nevoie de reguli care să ne ajute să distingem între modelele autentice și aleatorii. Aceste reguli trebuie să ia în considerare atât costul unei credințe greșite că două lucruri sunt corelate (esența superstiției), cât și costul de a nu recunoaște existența unei legături reale între fenomene.

Un rol important aici îl are gradul de sugestibilitate, adică sensibilitatea la sugestie, folosită adeseori pentru a induce transa în hipnoterapie.

• Citește și: „Ești tu prea sensibil.“ Cum trăiești cu hipersensibilitatea și cum să o transformi într-o superputere

De ce continuăm să credem în superstiții

Un studiu publicat în 2009 în „Proceedings of the Royal Society B: Biological Sciences“ a analizat circumstanțele în care superstiția poate contribui la supraviețuire. În situații de incertitudine, cercetătorii au descoperit că este avantajos să faci greșeli care conduc la formarea unor conexiuni greșite între cauză și efect. Acest lucru este deosebit de relevant atunci când riscul de a ignora o amenințare reală este mult mai mare decât riscul de a reacționa la o alarmă falsă. De exemplu, chiar dacă, de obicei, zgomotul dintr-un tufiș este provocat de vânt, este mai sigur să reacționezi ca și cum fiecare sunet înspăimântător ar putea fi o amenințare la adresa vieții, chiar și atunci când aceasta este o interpretare greșită.

Pe de altă parte, atunci când acțiunea bazată pe superstiție este relativ costisitoare, beneficiile acestor credințe ar putea începe să se estompeze. În viața modernă, rar ne confruntăm cu situații de supraviețuire, iar știința și tehnologia oferă mijloace eficiente de interpretare și influențare a evenimentelor.

„Superstițiile îndeplinesc un anumit rol în societate. Însă ar trebui să ne așteptăm ca superstițiile să se disipeze odată ce… funcția pe care sunt menite să o îndeplinească este realizată în alte moduri. Cu toate acestea, există posibilitatea ca superstițiile să persiste într-o societate chiar și atunci când nu mai sunt necesare din punct de vedere funcțional. Ele pot continua să ofere confort și să aline stresul, chiar dacă beneficiile lor nu sunt evidente. Aceste credințe pot fi extrem de persistente. Ele sunt transmise din generație în generație, iar acest proces de transmitere este unul foarte puternic“, a conchis Boris Gershman, economist la Universitatea Americană care a elaborat unele teorii cu privire la proveniența superstițiilor.