Endocardita infecțioasă poate fi provocată de abcese dentare și de sinuzită

Atunci când endocardul, membrana care căptușește inima, se inflamează din cauza unei infecții, se pune diagnosticul de endocardită, iar primele simptome sunt cele ale unei simple răceli.

Dacă ai imunitatea slăbită sau ai suferit o intervenție chirurgicală pe inimă, e important să mergi la medic dacă te confrunți cu febră și oboseală nejustificate.

Această infecție este potențial gravă, potrivit medicului, și nu întotdeauna ușor de tratat. Pe de o parte, pentru că endocardul vine în contact nemijlocit cu fluxul de sânge care are tot ce le este necesar microbilor pentru a prospera. Pe de altă parte, pentru că este însoțită de o depresie a sistemului imunitar.

Astfel, la nivelul endocardului valvular aortic și al rădăcinii aortice se dezvoltă adevarate colonii bacteriene, numite vegetații.

Un focar de infecție în corp plus imunitate scăzută, risc de endocardită

Dr. Călin Popa a mai precizat că microbii implicați în endocardită provin dintr-un focar de infecție situat la distanță. De exemplu, poate fi vorba despre un abces dentar, o infecție din sfera ORL (sinuzite, amigdalite), abces perianal neglijat, practic despre orice proces septic existent în organism.

„De cele mai multe ori, o astfel de infecție nu produce endocardită dacă nu intervine o depresie imunitară și dacă nu există o afectare anterioara a valvei aortice (valvă malformată, bicuspidă, antecedente de reumatism poliarticular)“, adaugă chirurgul cardiovascular.  

Simptome date de endocardită: începe ca o răceală

Simptomele endocarditei nu sunt întotdeauna severe și se pot dezvolta lent, în timp. În stadiile incipiente ale endocarditei, simptomele sunt similare cu ale multor alte afecțiuni.

O parte dintre simptome sunt asemănătoare cu cele de gripă sau de infecții respiratorii, cum este pneumonia. Cu toate acestea, unele persoane prezintă simptome severe care apar brusc. Aceste simptome pot fi cauzate de inflamația membranei care căptușește inima sau de daunele asociate pe care le provoacă.

Cele mai comune simptome de endocardită sunt, potrivit medicului:

• febră,
• murmur cardiac,
• piele palidă,
• transpirații nocturne,
• lipsa poftei de mâncare,
• dureri în piept,
• oboseală,
• dificultăți în respirație.

Simptome de endocardită la nivelul pielii

„Pot să mai apară pete roșii, rugoase la nivelul articulațiilor degetelor, palmelor, chiar și la nivelul sclerei oculare (se numesc noduli Osler). De asemenea, urina poate deveni roșie (hematurie). Mai pot să apară dureri subcostale în partea stângă, din cauza infarctelor splenice (ocluzia vaselor de sânge din splină), nu rare în endocardită“,, atrage atenția dr. Călin Popa.

Semnele și simptomele endocarditei infecțioase variază foarte mult de la o persoană la alta. Se pot modifica în timp și depind de cauza infecției, de starea generală a inimii și de cât timp a fost prezentă infecția.

Dacă ai antecedente de probleme cardiace, intervenții chirurgicale pe inimă sau antecendente de endocardită, trebuie să te adresezi imediat medicului dacă ai oricare dintre aceste simptome.

Lista completă a factorilor de risc

Când vine vorba de cauzele endocarditei, medicul chirurg a explicat că, pe lângă imunitatea slăbită și prezența unor infecții în organism, mai sunt și alți factori declanșatori:

• probleme dentare de tipul abceselor apicale,
• neglijarea eventualelor abcese perianale,
• chistul pilonidal (o afectiune congenitală cronică a pielii, caracterizată prin formarea unui săculeț anormal, situat la nivelul pielii, care conține păr și fragmente din piele, localizat cel mai frecvent între osul coccigian și anus);
• panarițiu (infecție acută a unui deget de la mână sau, mai rar, de la picior);
• plăgi suprainfectate;
• defecte congenitale ale valvei sau structurilor vecine (defect de sept interventricular);
• prezența de proteze valvulare.

Accidentul vascular cerebral, printre complicații

„Endocarditelor le sunt comune complicații pe fondul aglomerărilor microbiene de la nivelul valvelor sau inelului valvular (vegetații): embolia cu fragmente de vegetații care pot produce abcese splenice, accidente vasculare cerebrale, ischemii periferice etc.“

Dr. Călin Popa, medic primar chirurgie cardiovasculară

De asemenea, infecția valvei poate avansa către un abces de inel valvular care fragilizează această structură. Aceasta se poate rupe și poate determina comunicări anormale între diverse structuri ale inimii. Urmând același mecanism, se pot produce rupturi ale foițelor valvei. Asemenea complicații pot duce la alterări profunde hemodinamice care pot fi extrem de grave.

Ecografie, EKG, dar și diagnostic bacteriologic

„Este necesar un diagnostic cardiac: să se observe prezența de vegetații evidențiate la nivelul valvei sau prezența unor complicații locale, prin ecografie transtoracică“, a subliniat dr. Călin Popa.

Informații prețioase se pot obține, potrivit chirurgului cardiovascular, și cu ajutorul următoarelor investigații:

• EKG;
• radiografie toracică,
• angioCT cardiac.

Se impune și un diagnostic bacteriologic: identificarea germenului infectant prin hemoculturi (din sânge) și realizarea antibiogramei (care precizează antibioticul sau antibioticele la care respectivul microb este sensibil), pentru a putea administra cel mai eficient antibiotic sau cea mai bună asociere de antibiotice.

Nu în ultimul rând, va trebui identificat și tratat focarul infecțios care a produs endocardita.

Îngrijirea pacientului cu simptome de endocardită

În ceea ce privește tratamentul endocarditei, dr. Călin Popa recomandă ce e de făcut, pas cu pas:

• identificarea și tratarea focarului care a produs endocardita;
• identificarea (în sânge) a germenului și administrarea tratamentului cu antibiotic conform sensibilității acestuia. Durata acestui tratament este de 4-6 săptămâni;

„După terminarea tratamentului cu antibiotic, e necesară evaluarea cardiologică și, în funcție de afectarea valvei, a inelului sau a rădăcinii aortice, va trebui practicată o intervenție chirurgicală de protezare a valvei, uneori, în funcție de gravitatea afectării și de înlocuirea rădăcinii aortice.“

Dr Călin Popa, medic primar chirurgie cardiovasculară

Complicații care grăbesc nevoia de operație

Medicul mai face o precizare importantă: de principiu, pentru a evita recidiva endocarditei, operația de înlocuire a valvei aortice, stricată de endocardită, se va face după terminarea tratamentului cu antibiotic, adică după vindecarea procesului infecțios. Totuși, există două excepții.

1. Dacă, în timpul tratamentului cu antibiotic, corect condus, conform sensibilității microbului implicat, procesul septic nu poate fi stăvilit (febră persistentă, agravare continuă a hemoleucogramei) sau dacă leziunile valvei ori ale structurilor vecine sunt atât de profunde încât hemodinamica pacientului se deteriorează constant, protezarea valvulară se impune înainte de terminarea tratamentului antibiotic.
2. Dacă endocardita este emboligenă, aceasta însemnând că porțiuni din colonia microbiană prezentă pe valvă se rup și migrează undeva în arborele circulator (producând accident vascular cerebral, ischemii de organ sau periferice).

„Endocarditele infecțioase sunt boli relativ frecvente, întâlnite curent în practica clinică, iar implicarea medicală pluridisciplinară este întotdeauna necesară. Un diagnostic rapid, precis și corect, urmat de practicarea unei intervenții chirurgicale adecvate sunt premisele unei evoluții favorabile a acestei boli“, conchide chirurgul cardiovascular.