Ședințele pe Zoom ne afectează activitatea creierului: studiu Yale

În ultimii ani, mulți dintre noi au fost forțați să mute aproape toate interacțiunile în mediul online și au realizat cât de comodă și, totuși, eficientă poate fi comunicarea la distanță. De altfel, unii chiar o preferă în detrimentul întâlnirilor față în față. Totuși, zilele întregi de muncă petrecute în ședințe pe Zoom, Teams, Meet și altele modifică activitatea cerebrală.

Evident că e mai la îndemână să participăm la ședințele de la birou din confortul propriei locuințe, prin intermediul platformelor Zoom, Teams sau altele similare, decât să pierdem timp pe drum, mai ales în condițiile de trafic din orașele mari. Cu toate acestea, experții de la Universitatea Yale atrag atenția că activitatea cerebrală are serios de suferit în lipsa interacțiunilor față în față.

Experta în neuroștiințe Joy Hirsch a folosit instrumente sofisticate de imagistică pentru a urmări în timp real activitatea cerebrală a două persoane angrenate într-o conversație și a descoperit o activitate complexă în zonele creierului care guvernează interacțiunile sociale. Când a efectuat experimente similare cu două persoane care comunicau pe platforma de videoconferințe Zoom, a observat un tablou neurologic mult diferit.

Află de aici dacă terapia AI poate să înlocuiască un psihoterapeut? Rolul inteligenței artificiale în sănătatea mintală

Creierul e mai activ în timpul întâlnirilor față în față decât în ședințele pe Zoom

Semnalizarea neuronală în timpul conversației online a fost semnificativ suprimată în comparație cu activitatea observată la cei care aveau conversații față în față, au descoperit cercetătorii. Studiul neurocercetătoarei Joy Hirsch a fost publicat pe 25 octombrie în Revista Imaging Neuroscience.

„În cadrul acestui studiu, am constatat că sistemele sociale ale creierului uman sunt mai active în timpul întâlnirilor în persoană decât în timpul interacțiunilor pe Zoom. Se pare că Zoom este un sistem de comunicare socială sărac, în comparație cu comunicarea față în față“, au explicat Joy Hirsch, profesor de psihiatrie, și House Jameson, profesor de medicină comparativă și neuroștiințe, și autorul principal al studiului.

Cu alte cuvinte, atunci când oamenii se întâlnesc și interacționează, creierul lor este mai implicat și mai receptiv decât în cazul comunicării online prin Zoom. Acest lucru sugerează că platformele de videoconferință nu oferă aceeași calitate a interacțiunii sociale pe care o avem atunci când ne întâlnim cu cineva în realitate. Zoom, deși a fost o soluție comodă în timpul pandemiei, nu poate recrea cu succes toate aspectele complexe ale comunicării umane față în față.

Citește și: Munca de acasă: despre singurătate, disciplină, limite, izolare și alți demoni

Importanța interacțiunii sociale

Interacțiunea socială este crucială pentru dezvoltarea și bunăstarea noastră ca ființe umane:

• Conexiune și apartenență: nevoia de a face parte dintr-un grup sau comunitate este fundamentală pentru starea noastră emoțională. Interacțiunea socială ne oferă un sentiment de apartenență și ne ajută să ne simțim parte din ceva mai mare decât noi înșine.
• Sănătate mintală: interacțiunile sociale au un impact semnificativ asupra sănătății mintale. Conversațiile și conexiunile cu ceilalți ne pot ajuta să gestionăm stresul, să prevenim izolarea și să reducem riscul de depresie sau anxietate.
• Învățare și dezvoltare: Interacțiunea cu ceilalți reprezintă o sursă esențială de învățare și dezvoltare personală. Prin discuții și schimburi de idei, putem învăța lucruri noi, ne dezvoltăm abilitățile sociale și ne îmbunătățim adaptabilitatea.
• Empatie și înțelegere: interacțiunea socială ne ajută să ne dezvoltăm empatia și să înțelegem experiențele și perspectivele altora. Lucru care ne ajută să devenim mai incluzivi și mai înțelegători.
• Îmbunătățirea stării de sănătate fizică: interacțiunea socială poate influența inclusiv sănătatea fizică. Persoanele care au relații sociale sănătoase au un sistem imunitar mai puternic și o speranță de viață mai lungă.
• Motivație și suport: interacțiunile sociale pot să ne ofere motivație și suport în momentele dificile. Când avem sprijinul și încurajarea celor din jur, suntem mai predispuși să depășim obstacolele și să atingem obiectivele.
• Fericire: starea de bine este direct proporțională cu interacțiunile sociale, inclusiv cu cele de la job.

Diferența dintre comunicarea în ședințele pe Zoom și cea reală

Potrivit cercetătorilor, creierul uman este adaptat într-un mod complex pentru a procesa semnalele dinamice ale expresiilor faciale, care reprezintă o sursă principală de informații sociale.

Ceea ce este remarcabil în această cercetare este abordarea sa unică. De obicei, studiile anterioare care au folosit imagistică pentru a analiza activitatea cerebrală în timpul interacțiunilor sociale s-au concentrat pe indivizii singuri, în loc să analizeze schimburile între doi oameni în mediile lor naturale. Așa că cercetătorii au dezvoltat o suită de tehnologii de neuroimagistică ce oferă o perspectivă mai autentică asupra modului în care creierul uman funcționează în timpul interacțiunilor în mediul obișnuit.

Prin această abordare, cercetătorii pot analiza în mod direct modul în care activitatea cerebrală răspunde la semnalele faciale dinamice în timpul interacțiunilor umane reale. Aceste informații ne ajută să înțelegem mai bine complexitatea și subtilitatea proceselor cognitive implicate în interacțiunile sociale și să apreciem cât de esențiale sunt acestea în viața de zi cu zi.

Află și dacă prietenii virtuali sunt buni sau toxici. O nouă eră a prieteniei în mediul online.

Oamenii sunt mai implicați în discuțiile față în față decât online

Pentru noul studiu, cercetătorii au înregistrat răspunsurile sistemului neural al indivizilor implicați în interacțiuni în timp real și al celor angrenați în conversații pe Zoom, platforma populară de videoconferințe folosită acum zilnic de milioane de oameni.

Rezultatele au scos la iveală că puterea semnalului neuronal a fost redusă dramatic în timpul conversațiilor pe Zoom în comparație cu conversațiile față în față.

Această activitate neuronală crescută a fost asociată cu câteva semne vizibile. În primul rând, cei implicați în conversație au avut tendința să își concentreze privirea unul asupra celuilalt pentru perioade mai lungi de timp, ceea ce arată că erau mai implicați în interacțiune. În al doilea rând, diametrele pupilelor s-au mărit, indicând o creștere a excitării sau interesului în creierul ambelor persoane.

În plus, cercetătorii au observat o creștere a activității electroencefalografice (EEG) în timpul interacțiunilor față în față. EEG-ul este o metodă de măsurare a activității electrice a creierului și, în acest context, sugerează că abilitatea de procesare a expresiilor faciale a crescut în timpul interacțiunilor față în față. În plus, cercetătorii au constatat o activitate neuronală mai bine coordonată între creierele indivizilor care conversau în persoană, ceea ce sugerează o creștere a schimburilor reciproce de semnale sociale între partenerii de dialog.

Află aici cum activitatea online poate să scadă cu 50% riscul de demență.

Conversațiile reale sunt mai naturale și mai complexe

„În general, interacțiunile sociale dinamice și naturale care au loc spontan în timpul interacțiunilor în persoană par să fie mai puțin evidente sau absente în timpul întâlnirilor pe Zoom“, au precizat cercetătorii. Cu alte cuvinte, în timpul interacțiunilor în persoană, oamenii au conversații mai vii, mai complexe și mai autentice decât atunci când comunică pe platforma de videoconferințe Zoom.

Joy Hirsch, cercetătoarea care a condus studiul, subliniază că acest efect este consistent și puternic observat în studiu. Și că aceste constatări ilustrează cât de importante sunt interacțiunile față în față pentru comportamentele noastre sociale naturale. În concluzie, reprezentarea virtuală a fețelor și a interacțiunilor sociale online nu reușesc să activeze aceleași zone specifice ale creierului ca interacțiunile reale, în persoană.