Primele transfuzii la oameni cu sânge dezvoltat în laborator au fost realizate cu succes în Marea Britanie. Voluntarii care au primit acest sânge artificial nu au raportat reacții adverse. Performanța medicală oferă speranță milioanelor de bolnavi care au nevoie cu regularitate de transfuzii de sânge sau care au grupe de sânge rare, pentru care nu se găsesc donatori.
La fiecare 3 secunde, un bolnav din România are nevoie de sânge, iar donatorii nu sunt niciodată suficienți pentru a acoperi cererea. Până de curând, nu a existat un substitut pentru sângele uman, deși au fost multe încercări de a obține sânge artificial, inclusiv în România.
Primul studiu clinic din lume în care voluntarii au primit transfuzii cu sânge dezvoltat în laborator oferă speranța că va rezolva problema crizei de sânge din spitale. Premiera medicală este rezultatul efortului comun al unor echipe de cercetare de la universitățile din Bristol, Cambridge și Londra, împreună cu agenția guvernamentală britanică NHS Blood and Transplant, scrie BBC.
Cum a fost obținut sângele
Sângele produs artificial a fost dezvoltat din celule stem precursoare ale celulelor sangvine extrase anterior din sânge de la donatori. Aceste celule stem au fost cultivate în condiții de laborator pentru a se transforma în celule (globule) roșii.
Transfuziile de globule roșii sunt utilizate în cazul unor pierderi de sânge, în anemie sau în afecțiuni ale sângelui care scad producția de globule roșii sau care duc la distrucția ori pierderea globulelor roșii. Astfel de boli sunt siclemia (sau anemia falciformă), talasemia și hemofilia. Pe lângă acestea, există alte 3 tipuri de transfuzii:
- de trombocite – utilizată atunci când valoarea acestor celule este scăzută, ca urmare a chimioterapiei, cel mai adesea;
- de plasmă – utilizată în tratarea unor infecții (cum este COVID-19), arsuri sau insuficiență hepatică severă;
- de sânge integral – utilizată în situația unor hemoragii severe, rezultate în urma unor traumatisme, de exemplu.
Citește aici când este nevoie de transfuzii de sânge pentru tratamentul anemiei.
În studiul britanic, dintr-o donare de sânge de 470 de mililitri s-au izolat o jumătate de milion de celule stem. Într-un interval de aproximativ trei săptămâni, au rezultat 50 de miliarde de globule roșii. Ulterior, ele au fost filtrate, iar în final, s-au obținut 15 miliarde de globule roșii viabile pentru transfuzie.
„Ne dorim să producem cât mai mult sânge posibil în viitor. În viziunea mea, o încăpere plină cu aparatură va produce continuu (n.r. – acest sânge) dintr-o probă normală de sânge donată”, a declarat pentru BBC profesorul Ashley Toye, de la Universitatea Bristol, unul dintre membrii grupului de cercetare.
Transfuziile cu sânge artificial vor fi mai rare
Cercetătorii britanici au testat apoi sângele creat în laborator pe doi voluntari. Ei au primit două transfuzii, la un interval de 4 luni, cu o cantitate mică de sânge, de 5-10 mililitri, una cu sânge artificial, iar cealaltă, cu sânge de la donator. Cei doi voluntari au fost monitorizați atent după administrare și „nu au fost raportate efecte adverse neplăcute. Ei sunt bine, sănătoși”, se arată într-un comunicat publicat de Universitatea Cambridge.
Până la finalul studiului, cel puțin 10 voluntari vor primi transfuzii cu acest sânge artificial sau „minitransfuzii”, cum le numesc cercetătorii, fiindcă administrează cantități mici de sânge deocamdată.
Sângele obținut în laborator a fost marcat cu o substanță radioactivă, folosită deseori în proceduri medicale, pentru ca oamenii de știință să poată afla cât de mult rămâne acesta în organism. Globulele roșii au o durată de viață de 120 de zile, dar sângele provenit de la donatori conține un amestec de celule roșii de vârste diferite – tinere și îmbătrânite. În schimb, sângele dezvoltat în laborator conține doar celule tinere care se mențin în circulație pe întreaga perioadă de 120 de zile. De aceea, cercetătorii speră ca acesta să reziste mai mult în circulație.
„Dacă studiul nostru clinic, primul de acest fel din lume, va avea succes, va însemna că pacienții care primesc sânge cu regularitate, pe termen lung, vor avea nevoie de mai puține transfuzii în viitor”, a explicat Cedric Ghevaert, profesor de medicină transfuzională la Universitatea Cambridge. Un număr mai mic de transfuzii va însemna o reducere a riscului de complicații cauzate de transfuziile frecvente, cum este acumularea de fier în organism.
Când va ajunge în spitale acest sânge artificial
Acest tip de sânge artificial nu va fi disponibil prea curând pentru pacienți în centrele de transfuzii sau în spitale, spun cercetătorii britanici. „Este nevoie de multă muncă, ce va dura mulți ani, pentru a ajunge din acest stadiu la un produs uzual pentru pacienți”, spune Rebecca Cardigan, un alt cercetător din echipa Universității Cambridge.
Până atunci, cercetătorii trebuie să caute soluții de a produce o cantitate mai mare de sânge în laborator. Deocamdată, cantitatea maximă obținută a fost echivalentul a una-două lingurițe, dar pentru o singură transfuzie este nevoie de o cantitate de 100 de ori mai mare.
Un impediment va fi costul ridicat pe care îl implică această procedură de laborator la ora actuală. Însă, dacă acest sânge artificial se va dovedi un succes, el va fi creat la scară largă, iar costurile se vor reduce.
Cât de mare este nevoia de sânge în România
Aproximativ unul din 10 pacienți internați, mai ales în secțiile de chirurgie, hematologie, oncologie sau traumatologie, are nevoie de transfuzii de sânge. Acestora li se adaugă persoanele diagnosticate cu boli precum siclemia, care necesită transfuzii de sânge pentru toată viața.
60% din populație va avea nevoie de sânge la un moment dat pe parcursul vieții, dar numai 2% din populație donează sânge, potrivit statisticilor publicate de Centrul de Transfuzie Sanguină Iași. În medie, este nevoie de 500.000 de unități de sânge anual în România. În București, necesarul zilnic este de 1.000 de unități, însă cererea nu poate fi acoperită integral.
