Bolile respiratorii și COVID-19. Cât de mult ne pun în pericol astmul și alte probleme pulmonare

La începutul pandemiei, noul coronavirus a semănat panică printre oamenii care suferă de astm, bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC) și de alte boli respiratorii. COVID-19 este o infecție care afectează și ea plămânii, de unde ar rezulta un risc mai mare de complicații pentru cei care au deja probleme pulmonare, spuneau inițial medicii. Ulterior, experiența din spitale a demonstrat că unele boli respiratorii nu sunt atât de periculoase în contextul coronavirusului. 

Și Organizația Mondială a Sănătății (OMS) listează astmul printre bolile preexistente care complică evoluția infecției COVID-19. Totuși, analizele de caz din spitalele COVID contrazic datele oficiale și liniștesc bolnavii. 

În statul New York, epicentrul epidemiei de coronavirus din SUA, astmul bronșic era absent dintr-un top 10 al bolilor asociate de care sufereau americanii decedați din cauza coronavirusului. Doar 5% dintre ei aveau și astm printre comorbidități, cum sunt numite de medici bolile asociate infecției acute. Procentul este destul de mic față de așteptările experților, notează publicația americană The New York Times.

„Nu vedem mulți pacienți cu astm”, spune dr. Bushra Mina, medic pneumolog și specialist ATI la Spitalul Lenox Hill, din orașul New York, citat de The New York Times. Medicul american, care a tratat un număr mare de bolnavi cu COVID-19, spune că factori de risc mai importanți sunt obezitatea morbidă, diabetul și bolile cardiace cronice. 

COVID-19 destabilizează astmul

Cum afectează coronavirusul plămânii unui astmatic ne-a explicat dr. Ștefan Gigea, medic specialist pneumologie în cadrul Ponderas Academic Hospital. „Din datele pe care le deținem până acum, s-a dovedit că astmul nu este un factor de risc important în infecția COVID-19, cel puțin nu la fel de important ca obezitatea și bolile cardiovasculare. Mai degrabă, COVID-19 destabilizează astmul decât să predispună el la o evoluție severă a infecției cu noul virus”, spune specialistul. 

Între 4% și 6% din populația României suferă de astm și cifrele sunt în continuă creștere, potrivit datelor Institutului Național de Sănătate Publică. Din 2007 și până în 2016, numărul bolnavilor cu astm aproape că s-a dublat, ajungând de la 80,2 la 150,4 la 100.000 de persoane. 

Astmul produce o inflamație cronică a căilor aeriene, dar motivele care declanșează această inflamație nu sunt întotdeauna cunoscute. El poate apărea pe fondul alergiilor, al stresului, dar poate fi și congenital (din copilărie).

„Nu știm ce provoacă această inflamație de la început, dar ea persistă și se accentuează din cauza altor agresiuni asupra plămânilor, cum sunt aerul poluat, alergiile respiratorii sau infecțiile pulmonare repetate. Inflamația din astm evoluează în timp până când produce simptome respiratorii. Astmul poate fi și complet asimptomatic pe o perioadă îndelungată, chiar și de 10 ani, pentru ca apoi să dea simptome respiratorii și să necesite tratament”, potrivit medicului Ștefan Gigea. 

Inflamația din astm este urmarea unui răspuns autoimun al organismului la un anumit stimuli. În timp, această reacție dă o hiperreactivitate a căilor aeriene și o manifestare numită bronhospasm, care determină un grad variabil de obstrucție a lor. Când căile aeriene inferioare sunt stimulate prin diverși receptori, ele se strâng (bronhoconstricție) și diminuează fluxul de aer. De aici, senzația de lipsă de aer. Starea de inflamație este continuă și provoacă un grad de imunodepresie, mai ales dacă boala evoluează de mult timp și, mai ales, dacă nu a fost administrat tratamentul corespunzător. De aceea, astmaticul face pneumonie și viroze mult mai ușor decât o persoană fără probleme pulmonare. 

Noul virus din familia coronavirusurilor provoacă, la rândul lui, o inflamație a căilor respiratorii. Această inflamație este foarte puternică și poate evolua rapid către insuficiență respiratorie – situație în care schimbul de oxigen și dioxid de carbon nu se mai face eficient în plămâni și apar dificultăți de respirație: respirație rapidă, tulburări de ritm cardiac, transpirații, oboseală și somnolență. Cei care ajung la insuficiență respiratorie au nevoie de suplimentare de oxigen și chiar de ventilație mecanică. 

Infecția cu noul coronavirus produce crize de astm

Ce se întâmplă când COVID-19 se suprapune cu astmul? „Ca de altfel orice altă infecție, COVID-19 generează, în primul rând, o criză de astm. Ea destabilizează problema respiratorie, indiferent dacă bolnavul urma un tratament sau nu.

De obicei, pentru bolnavii cu astm, COVID-19 nu este diferit de alte infecții respiratorii. La unii bolnavi, se poate manifesta ca o simplă răceală, care nu creează complicații atâta vreme cât urmează în continuare tratamentul specific. O formă severă poate duce și la spitalizare și intubare, dar această evoluție nu pare să difere de cum se manifestă COVID-19 la ceilalți pacienți”, explică specialistul. 

Nu întrerupeți tratamentul

La începutul pandemiei de coronavirus, au apărut informații potrivit cărora anumite tratamente prescrise astmaticilor și celor care suferă de rinită alergică ar crește riscul de infectare cu noul virus sau ar înrăutăți infecția COVID-19. Aceste semnale, care s-au dovedit ulterior nefondate, au băgat în confuzie mulți bolnavi și chiar medici.

Teama că ar putea avea urmări grave i-a determinat pe unii dintre astmatici să renunțe la tratament. Tocmai din acest motiv, Ministerul Sănătății a emis o serie de recomandări pentru ei în această perioadă, insistând că trebuie „să continue să își administreze medicamentele pentru astm și rinită alergică, așa cum le-au fost prescrise”. 

„În discuție au fost două dintre tratamentele astmului: glucocorticoizii și anumite imunoglobuline sau anticorpi monoclonali – prescrise în astmul alergic sever și în cel mediat de imunoglobulina E. Aceste tratamente, în general, pot duce la imunosupresia generală a organismului. Probabil că mulți și-au oprit singuri tratamentul pentru astm gândind că așa ar fi mai puțin expuși la infecția cu noul coronavirus”, potrivit medicului pneumolog Ștefan Gigea. 

Tratamentele din astm ar putea avea efect protector

Numărul mic de astmatici care au suferit complicații grave din cauza coronavirusului este pus de unii experți pe seama tratamentului cu corticosteroizi pe care îl urmează de obicei.

Corticosteroizii ar putea avea un efect protector în această nouă infecție respiratorie, spune un comentariu publicat de Lancet Respiratory Medicine. În studiile in vitro, tratamentul a redus replicarea noului coronavirus și producția de citokine – celule care provoacă o inflamație necontrolată, numită și „furtună de citokine”, vinovată de evoluția severă a bolnavilor cu COVID-19.

„Deși încă sunt controverse în această direcție, s-a dovedit că, în anumite cazuri, administrarea de corticosteroizi (inhalatori sau sistemici) influențează evoluția infecției cu noul virus. Pacienții astmatici care iau oricum acest tratament pentru o perioadă mai scurtă sau mai lungă par să fie mai protejați de evoluția severă a COVID-19. Aceasta nu înseamnă că nu fac boala, ci că trec printr-o formă mai ușoară, fără nevoie de spitalizare și intubare”, explică dr. Ștefan Gigea. 

Pe de altă parte, același tratament cu corticosteroizi are un risc crescut de pneumonie când este administrat în doze mari. „Acestor pacienți le este recomandat vaccinul antipneumococic tocmai din cauza riscului mai mare de pneumonie. Dacă ea s-ar suprapune cu pneumonia din COVID-19, evoluția poate fi dramatică”, completează specialistul.

O altă explicație pentru numărul mic de astmatici care fac forme severe de COVID-19 ar putea fi clătirea gurii după fiecare administrare a medicației de astm. „Este dovedit că acest gest scade viremia locală din gât, locul principal de intrare a noului coronavirus. Prin scăderea viremiei, se reduce riscul ca bolnavul să ajungă la forme grave ale infecției”, potrivit specialistului.

Boli respiratorii mai grave decât astmul: BPOC

Dacă astmul nu creează probleme mari în contextul pandemiei de coronavirus, nu același lucru se poate spune despre o altă boală respiratorie: BPOC (bronhopneumopatia obstructivă cronică).  După cum o arată și definiția, ea cuprinde și o bronșită cronică, o inflamație a căilor aeriene inferioare, de la trahee în jos. Ca și în astm, această inflamație este continuă, dar factorul declanșator este cel mai adesea cunoscut și în majoritatea cazurilor, același: fumatul. 

Fumul de țigară și alți iritanți respiratori (ca poluarea) activează celulele inflamatorii pulmonare ce secretă factori ai inflamației (citokinele). Rolul lor este să apere căile aeriene de diverși agenți infecțioși. La cei care suferă de BPOC, reacția inflamatorie din plămâni este una modificată, ineficientă împotriva infecțiilor căilor aeriene. Ea modifică procesul de schimb gazos și creează mult mucus, care poate favoriza cantonarea germenilor.

În BPOC, nici eliminarea germenilor din plămâni nu se face la fel de bine ca la o persoană sănătoasă. Cilii din căile respiratorii, care de obicei împing către exterior toate particulele străine, nu își mai îndeplinesc la fel de eficient funcția când plămânii sunt afectați de BPOC. 

„La pacienții cu BPOC pot apărea și bronșiectazii, adică modificări ale arhitecturii căilor aeriene, care nu se întâmplă în astm decât tardiv. Căile aeriene se dilată din cauza agresiunii continue a fumului de țigară sau a altor iritanți respiratori. Acesta este încă un motiv pentru care căile aeriene nu se pot apăra corespunzător de germeni. În plus, la nivelul țesutului pulmonar apare emfizemul, adică distrugerea țesutului pulmonar. Practic, apar niște găuri în plămâni care nici nu mai filtrează aerul și nici nu se mai apără, pentru că țesutul respectiv nu mai este funcțional. Aceste zone sunt predispuse la diverse infecții virale, bacteriene sau fungice. O altă modificare ireversibilă pe care o suferă unii pacienți cu BPOC este fibroza, care face inactivă o parte a țesutului pulmonar”, detaliază medicul pneumolog Ștefan Gigea. 

Toate aceste modificări fac bolnavul cu BPOC să devină mult mai susceptibil la infecția cu virusul SARS-CoV-2. La fel de mare este și riscul de complicații în infecția cu noul coronavirus. 

Ce alte boli respiratorii sunt periculoase în contextul pandemiei

Pe lângă astm și BPOC, sunt și alte suferințe pulmonare care scad rezistența la infecții, inclusiv la COVID-19. „Diferitele tipuri de boli pulmonare interstițiale care dau fibroză predispun la o evoluție mai proastă a infecției și nu neapărat prin afectarea pulmonară, cât prin tratamentul imunosupresor. Anumite boli pulmonare interstițiale care determină fibroză se tratează cu medicamente antifibrotice. Acestea sunt destul de toxice pentru organism și provoacă aceeași imunodepresie care face orice infecție să evolueze mai sever. Pentru că bolnavii nu mai au aceeași apărare, și riscul de infectare cu virusul este mai mare”, potrivit specialistului. 

Cancerul pulmonar, a cărui frecvență a crescut în ultimii ani, este o altă boală pulmonară care complică evoluția COVID-19. Leziunile pulmonare care apar în acest tip de cancer, dar și tratamentul chimioterapic predispun bolnavii la infectare și la o evoluție severă a bolii. Bronșitele cronice, bronșiectaziile de diferite cauze, transplantul pulmonar și bolile autoimune cu afectare pulmonară sunt alte boli respiratorii care pot avea o evoluție nefavorabilă în caz de infectare cu noul coronavirus. 

Apneea în somn poate avea și ea urmări mai grave în caz de infecție cu noul coronavirus. „Bolnavii cu apnee în somn au, de regulă, și comorbidități care pot face ca infecția COVID-19 să evolueze sever: suferințe, diabet și obezitate. În cele din urmă, majoritatea bolilor respiratorii scad rezistența la infecții și complică evoluția lor”, conchide medicul pneumolog.