COVID-19, boala fără sfârșit. „După mai bine de patru luni, simptomele nu au dispărut”

    Oboseală extremă, probleme de respirație, tuse, dureri de cap și dificultăți de concentrare. Sunt doar câteva dintre simptomele care persistă uneori săptămâni și chiar luni de la infectarea cu noul virus. Printre cei care se vindecă greu de COVID-19 sunt și copii sau tineri care au avut forme ușoare de boală. De ce durează atât de mult unele simptome de coronavirus? Ce șanse au bolnavii să-și recapete viața normală? Aflăm în continuare de la specialiști. 

    „Imaginează-ți că ești tânăr și sănătos, nefumător, fără boli cronice și te trezești într-o dimineață cu senzația că te sufocă o forță nevăzută. În luna martie, aceasta era realitatea mea. Abia mă întorsesem din Europa și, circa 10 zile mai târziu, am început să am simptome ca de răceală. Peste noapte, m-am simțit slăbită și am avut dificultăți în respirație. (…) După mai bine de patru luni, simptomele nu au dispărut. Inima îmi bate cu putere, deși mă odihnesc. Nu pot sta în soare mult timp; mă stoarce de putere. Am probleme gastrointestinale, zgomote în urechi și dureri în piept”. 

    Aceasta este experiența fără sfârșit cu infecția COVID-19 a epidemiologului american Margot Gage Witvliet, de la Universitatea Lamar, din Texas. Pe 11 august 2020, medicul și-a descris povestea pe platforma Theconversation.com și spune că este parte a unui grup tot mai mare de bolnavi care nu s-au vindecat complet după COVID-19. Unele simptome de coronavirus persistă la ei multe săptămâni și luni de la infectare.

    Dr.  Margot Gage Witvliet a povestit experiența inițială cu noul coronavirus într-un material video pe care îl puteți vedea mai jos:

    „Chiar și acum, după 17 săptămâni, sunt incapabilă să lucrez, pot să fiu activă doar două ore și apoi trebuie să mă întind în pat. Mă simt ca un om de 80 de ani”, a povestit pentru CNN un alt medic infectat în martie cu noul coronavirus. Dr. Grace Dolman are 39 de ani și lucrează în Spitalul Addenbrooke, din Marea Britanie. Nu s-a internat în spital după ce s-a infectat cu noul virus, dar a avut simptome severe de infecție. Acum, încă mai are dureri musculare și furnicături „ciudate” în tălpi și în palme. 

    Pe rețelele sociale au apărut în aceste luni de pandemie câteva zeci grupuri de suport unde oameni din întreaga lume își povestesc experiența îndelungată cu simptomele infecției COVID-19. Unul dintre cele mai mari dintre ele, Long Covid Support Group are 17.500 de membri și un website, Longcovid.org, cu informații utile pentru bolnavii incomplet vindecați. 

    La începutul pandemiei de coronavirus, pe baza informațiilor provenite din China, Organizația Mondială a Sănătății susținea că perioada de vindecare este de 14 zile pentru bolnavii cu forme ușoare de COVID-19 și de 3-6 săptămâni pentru cei care au supraviețuit unei forme severe sau critice. 

    Informațiile oficiale nu s-au modificat în tot acest timp, dar experiența bolnavilor arată că unele simptome de coronavirus persistă uneori mult peste această durată de vindecare. Iar dacă acest fenomen este de înțeles în cazul celor care au făcut forme severe de COVID-19, mai greu de explicat este la cei care au avut forme ușoare și moderate ale infecției virale.

    În gripă, peste 90% dintre bolnavii care nu au nevoie de spitalizare se recuperează complet în cel mult două săptămâni, potrivit unui studiu publicat în Clinical Infectious Diseases, revistă a Universității Oxford. 

    Din experiența epidemiologului Margot Gage Witvliet și a altor bolnavi, simptomele care durează uneori și câteva luni de la infectarea cu noul coronavirus sunt:

    • oboseală permanentă;
    • dureri de cap;
    • probleme de concentrare;
    • tuse;
    • dificultăți în respirație;
    • dureri în gât;
    • dureri în piept;
    • dureri ale membrelor;
    • palpitații;
    • tinitus (zgomote în urechi);
    • diaree.

    Numărul și intensitatea simptomelor diferă de la un bolnav la altul, iar manifestarea lor poate fi intermitentă – apar și dispar de la sine, periodic. 

    În România, evoluția bolnavilor nu este urmărită după externare

    Cât de mulți dintre cei infectați au simptome îndelungate de coronavirus nu este încă foarte clar, cu atât mai mult în țara noastră, unde nu există o evidență a evoluției lor după externare. 

    „Nimeni nu a urmărit în aceste luni ce s-a întâmplat cu foștii pacienți COVID-19 de la noi, dar este clar că au fost persoane care nu și-au revenit cu totul. Unii dintre pacienții noștri au plecat din spital cu insuficiență respiratorie și cu nevoie de aparat de oxigen. Ei au trecut în monitorizarea pneumologilor sau a medicilor de familie și nu avem o evidență clară a evoluției lor”, a explicat pentru Smart Living dr. Adrian Marinescu, medic primar boli infecțioase la Institutul Național de Boli Infecțioase „Matei Balș” din Capitală. 

    Din experiența clinică a medicului Marinescu, cu cât boala este mai severă, cu atât durează mai greu refacerea. Ea este mai îndelungată când bolnavul era vulnerabil de la început: dacă el avea o vârstă înaintată, dacă suferea de afecțiuni cronice sau dacă imunitatea îi era deja afectată. Bolnavii care au simptome îndelungate de coronavirus „reprezintă o minoritate, dar sunt cazuri care sigur că pun o problemă”, apreciază medicul infecționist. 

    Ce arată datele din alte state

    Țări precum Marea Britanie, Italia sau SUA urmăresc durata de vindecare a bolnavilor prin sondaje sau studii. Medicii și cercetătorii de la universitățile Stanford, Harvard și King’s College London, de exemplu, speră să obțină un răspuns mai exact cu ajutorul unei aplicații numite COVID Symptom Study

    Pe baza datelor oferite de utilizatorii ei, specialiștii încearcă să monitorizeze răspândirea virusului în diverse țări. Deocamdată, ea este utilizată în Marea Britanie, Suedia și SUA. Atât persoanele sănătoase, cât și cele infectate cu noul coronavirus care acceptă să ia parte la acest studiu își înregistrează zilnic în această aplicație starea de sănătate. Datele extrase până acum din chestionarele completate de utilizatori arată că între 5% și 10% dintre cei infectați cu COVID-19 au avut simptome persistente. Printre ei se numără  bolnavi cu forme severe, moderate și ușoare deopotrivă.

    Un alt sondaj, realizat pe bolnavi simptomatici din SUA și publicat de Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC), a arătat că 35% dintre ei nu erau vindecați complet la 2-3 săptămâni de la testarea pozitivă. Unul din cinci tineri (20%), cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani, fără boli cronice preexistente, avea încă simptome de COVID-19 la momentul interviului telefonic. 

    Date alarmante vin dintr-un studiu efectuat în Italia și publicat în luna iulie în revista JAMA (Jurnalul Asociației Medicale Americane). El semnalează că, la 60 de zile de la primirea diagnosticului de COVID-19, aproape 9 din 10 bolnavi (87%) aveau cel puțin un simptom persistent. 32% dintre ei aveau unul sau două simptome, în vreme ce 55% au raportat peste trei simptome. Dintre toate, oboseala a fost problema acuzată cel mai frecvent, urmată de dificultățile în respirație, dureri în piept și articulare. Studiul a inclus un număr mic de bolnavi (doar 143, toți simptomatici și tratați inițial în spital) și nu a avut un grup de control, dar observațiile făcute se adaugă dovezilor tot mai numeroase cu privire la vindecarea îndelungată a bolnavilor. 

    Sondajele sunt subiective, pentru că ele provin de la oameni care au trecut prin infecția COVID-19 și nu sunt probate, nu există criterii de obiectivitate. Durerea de cap ar putea avea alte motive. Este greu să determini clar cauza ca fiind infecția COVID-19”.

    Dr. Adrian Marinescu, medic primar boli infecțioase, Institutul Național de Boli Infecțioase „Matei Balș” din București

    Și copiii pot avea simptome îndelungate de coronavirus

    Despre copii știm acum, la mai bine de o jumătate de an de la izbucnirea pandemiei, că fac forme asimptomatice sau, cel mult, ușoare de COVID-19 (dar nu sunt pe deplin feriți de complicații, după cum puteți citiți în acest articol). Dintre cei care au simptome de coronavirus, un procent necunoscut încă rămâne cu ele multe săptămâni. 

    La patru luni după ce s-a infectat cu noul coronavirus, un băiat de 7 ani din Marea Britanie încă se simte obosit, a pierdut mult în greutate și rămâne fără aer când aleargă. „A fost ca o plimbare într-un roller coaster pentru întreaga familie”, a povestit mama băiatului experiența pe care au avut-o cu infecția COVID-19, pentru CNN. Materialul prezintă mai multe cazuri de copii din Marea Britanie și din SUA care s-au luptat vreme îndelungată cu simptome similare. 

    Oboseala și rezistența scăzută la efort sunt simptome care pot să rămână și la cei mici o vreme îndelungată Foto: Shutterstock

    „Deocamdată, nu au fost publicate date concrete despre copii și problemele pe termen lung pe care le au, dar asta pentru că suntem încă la început și copiii nu au fost afectați atât de mult de virus. Cu siguranță că este posibil ca și copiii să se confrunte cu problemele despre care auzim la adulți, cum ar fi oboseala persistentă”, a explicat pentru CNN dr. Nathalie MacDermott, lector la universitatea King’s College London și medic pediatru specialist în boli infecțioase.

    Numărul copiilor care ajung în spital cu forme severe de COVID-19 este foarte redus și „ne este foarte greu să aflăm ce se întâmplă în comunitate”, completează specialistul. În plus, pentru că virusul SARS-CoV-2 infectează mai rar copiii, studiile ar trebui desfășurate în mai multe țări, ceea ce este dificil de realizat. 

    Părinții ai căror copii s-au luptat multe săptămâni cu simptome de coronavirus precum oboseală, senzație de lipsă de aer, dureri în piept sau diaree spun că nu au informații care să-i ajute cu recuperarea celor mici – o situație cu atât mai alarmantă în condițiile în care vor reveni la școală în curând, notează CNN. 

    Rămân multe necunoscute cu privire la impactul pe termen lung al infecției COVID-19 asupra copiilor, dar Nathalie MacDermott le recomandă părinților să meargă la pediatru pentru a trata aceste simptome prelungite.

    La noi, externările se fac în funcție de unele simptome de coronavirus

    În cazul bolnavilor din România internați în spital, chiar simptomele sunt cele care condiționează externarea lor. În prima fază a epidemiei, ei nu puteau pleca din spital fără două teste PCR negative, indiferent dacă aveau sau nu simptome, dacă forma de boală era ușoară sau severă. „Era o măsură prea puțin realistă, pentru că pacienții erau nevoiți să stea mult în spital, iar acest lucru nu era confortabil nici pentru ei, nici pentru spitale. Am avut un pacient care a stat internat două luni, până când i s-au negativat testele, deși el era vindecat și nu mai avea simptome de coronavirus”, spune dr. Adrian Marinescu. 

    În prezent, bolnavii cu forme asimptomatice sau ușoare de COVID-19 se pot externa după 48 de ore (cu condiția izolării la domiciliu până la împlinirea celor 14 zile de la internare), dar numai după o evaluare clinică. Dacă această evaluare arată că ei au factori de risc sau modificări biologice, hematologice și radiologice, externarea se va face după minimum 10 zile, potrivit noilor reguli de externare publicate de Ministerul Sănătății pe 22 iulie 2020. 

    Două condiții esențiale pentru externare sunt lipsa febrei şi atenuarea simptomatologiei pentru cel puţin 72 de ore. Regula pentru bolnavii simptomatici cu forme moderate și severe este să rămână în spital cel puțin 14 zile de la debutul simptomelor. La externare, și ei trebuie să îndeplinească cele două condiții legate de febră și de atenuarea simptomelor. Testul negativ nu mai este o condiție pentru externare. Medicul curant este acum cel care decide dacă externarea este oportună, pe baza criteriilor clinice. 

    Ce înseamnă atenuarea simptomelor ne explică în continuare dr. Adrian Marinescu. „Cu siguranță că pacienții nu pot fi externați cu febră sau cu o simptomatologie de intensitate mare, însă pot pleca din spital cu manifestări reduse, precum o jenă în gât, dureri de cap când și când, o astenie persistentă sau lipsa mirosului și a gustului. Aceste simptome nu pot fi tratate cu nimic punctual și definitiv în spital”, spune specialistul în boli infecțioase. 

    Cu febră și cu dureri musculare nu pleacă niciun pacient din spital. Durerea de cap este discutabilă, fiindcă ea nu este un simptom specific infecției cu virusul SARS-CoV-2”. 

    Dr. Adrian Marinescu, medic primar boli infecțioase, Institutul Național de Boli Infecțioase „Matei Balș” din București

    Cum se explică simptomele îndelungate de coronavirus

    Multe infecții virale au o evoluție prelungită, iar COVID-19 nu este o excepție, potrivit medicului Adrian Marinescu. În orice boală, durata de vindecare este influențată de forma de boală, de istoricul medical al bolnavului, de vârstă și de imunitate. El se va reface mai greu și după o gripă, de exemplu. 

    O parte dintre bolnavii cu forme severe rămân cu sechele care prelungesc recuperarea. Leziunile pulmonare rămase după ce infecția acută a dispărut dau un grad de insuficiență respiratorie cronică. Ea este cauza asteniei persistente, a dificultăților de respirație și a rezistenței scăzute la efort pe care unii bolnavi le resimt vreme îndelungată.

    Sechelele neurologice cu care rămân unii bolnavi pot explica alte simptome îndelungate, cum sunt problemele de concentrare. „Ele pot fi explicate prin microtrombozele care se produc în COVID-19. Sechelele nu sunt numai pulmonare, ci și neurologice, cardiace, renale, hepatice ș.a.m.d.”, potrivit medicului infecționist de la Institutul „Matei Balș”. 

    Dacă în formele severe, simptomele prelungite sunt justificate prin anumite sechele, cum se explică ele la bolnavii care au făcut forme ușoare și medii de COVID-19, la tinerii sănătoși ca epidemiologul american Margot Gage Witvliet? Medicii au câteva explicații posibile și pentru aceste situații:

    Virusul persistă în organism. Din observațiile de până acum, se pare că încărcătura virală scade în 14 zile de la infectare suficient de mult încât bolnavul să nu mai fie contagios, dar „nimeni nu poate fi sigur în acest moment. Sunt discuții cum că virusul se elimină din organism într-o perioadă mai lungă de timp, dar nimeni nu a observat exact, ci s-a mers pe statistică. De aici știm că perioada de transmitere activă a virusului este de aproximativ două săptămâni de la infectare. După această perioadă, este discutabil, dar nimeni nu le-a probat”, spune dr. Marinescu. Bolnavii la care virusul persistă în organism și după cele 14 zile vor avea rezultat pozitiv la testul PCR. Persistența virusului în organism este, în acest caz, motivul pentru care bolnavii au simptome îndelungate de boală.

    Sindromul inflamator persistă. Unii bolnavi care au rămas cu simptome de COVID-19 pot avea test PCR negativ, semn că virusul nu mai există în organism. În cazul lor, „o explicație foarte clară nu există deocamdată, dar este posibil ca sindromul inflamator care apare în COVID-19 să rămână pe o perioadă mai lungă. Poate fi vorba și despre niște modificări produse anterior și care rămân în timp, dar ele nu sunt probate”, explică medicul infecționist. 

    Ce șanse la o viață normală au bolnavii cu simptome îndelungate

    Suferința îndelungată după infectarea cu noul coronavirus a stârnit îngrijorare printre bolnavi, care se tem că ar putea rămâne pentru toată viața cu  simptomele prelungite. Nu a trecut suficient timp pentru a vedea efectele pe termen lung ale acestei boli, dar există îngrijorarea că unele dintre sechelele COVID-19 sunt permanente. „Este posibil ca o insuficiență respiratorie cauzată de sechele pulmonare să rămână într-o formă cronică. Totuși, din datele pe care le avem până acum, celelalte simptome prelungite nu pot rămâne boli cronice”, apreciază dr. Adrian Marinescu. 

    Medicii și cercetătorii se concentrează acum pe faza acută a infecției COVID-19, dar monitorizarea și tratarea bolnavilor se dovedesc necesare și după externare, în condițiile în care devine tot mai evident că infecția COVID-19 evoluează pe termen lung.

    Ce tratamente ar trebui să primească bolnavii cu simptome îndelungate de coronavirus explică dr. Trish Greenhalgh, specialist în medicină primară în Marea Britanie. Medicul a publicat în revista BMJ primul ghid de tratament și recuperare pentru pacienții la care infecția COVID-19 durează mai mult de trei săptămâni. Ghidul, adresat colegilor medici, propune o abordare holistică în care pacientul trebuie privit ca un întreg. El poate avea nevoie de o echipă medicală complexă, formată din pneumologi, cardiologi și neurologi, dar și de alți specialiști. 

    Unii bolnavi au nevoie de recuperare pulmonară și trebuie instruiți să facă exerciții de respirație, dar și exerciții fizice pentru recuperarea mobilității și atenuarea durerilor musculare. Nu în ultimul rând, ei pot avea nevoie de suport emoțional: consiliere psihologică, grupuri de sprijin și terapii ocupaționale. Toate acestea se pot realiza în centre de reabilitare speciale pentru bolnavii cu COVID-19, așa cum există deja în țări precum Marea Britanie și Italia.

    SPUNE-ȚI POVESTEA »
    Căutare
    Urmărește-ne și pe Facebook