Ce tratament pentru COVID-19 primesc bolnavii acasă și la spital. Care sunt noile recomandări

    Mai puține antibiotice, mai puține antivirale și tratamente cu o eficiență pusă încă sub semnul întrebării – acestea sunt schimbările aduse de noul protocol de tratament pentru COVID-19. Plasma convalescentă se administrează în continuare bolnavilor în spitalele COVID-19 și românii vindecați pot merge să doneze. 

    Noul protocolul de tratament pentru bolnavii cu COVID-19 nu propune terapii noi, dar aduce câteva precizări importante cu privire la momentul optim de administrare al unora dintre cele existente. El face lumină și în privința tratamentelor care pot fi prescrise – sau nu – la domiciliu. De ce a fost nevoie de o actualizare a protocolului și ce tratamente ar trebui să primească acum românii depistați pozitiv cu COVID-19 explicăm în continuare cu specialiști infecționiști și medici de familie. 

    Cum se tratează COVID-19 la domiciliu

    Una dintre cele mai importante noutăți pe care le aduce acest protocol este legată de îngrijirea la domiciliu a bolnavilor cu COVID-19. „Nu au existat, până la acest document, recomandări clare și oficiale pentru tratarea formelor ușoare și medii la domiciliu, în așa fel încât medicul de familie să fie mai bine orientat, la fel ca cel de spital. Acum, lucrurile sunt mult mai clare”, ne-a spus dr. Rodica Tănăsescu, vicepreședintele Asociației Medicilor de Familie București-Ilfov (AMF-B). Iată cele mai importante recomandări „de luat acasă” pentru bolnavii confirmați cu COVID-19 care rămân la domiciliu:

    Forma de boală (severitate)Tratament recomandatDurata recomandată
    AsimptomaticNU
    Ușoară – pacient internatUn antiviral disponibil;
    Profilaxie anticoagulantă
    recomandată în cazul în care nu au tratament anticoagulant deja în curs pentru alte indicații;
    Depinde de evoluția pacientului.
    Medie
    Pneumonie fără criterii de severitate
    Antivirale de administrat cât mai precoce;
    Anticoagulante – profilaxie sau terapie;
    Dexametazonă (sau metilprednisolon) 10 zile;
    Depinde de evoluția pacientului.
    Severă^a/critică^bAntivirale (rol clinic discutabil dincolo de 12-14 zile de la debutul simptomelor; se menține indicație epidemiologică);
    Anticoagulant – profilaxie sau terapie
    Dexametazonă (corticoid), 10 zile sau în funcție de evoluție
    imunomodulare în cazuri selectate
    În indicații selective: plasmă de convalescent, antibiotice.
    Depinde de evoluția pacientului.
    Tratament propus în funcție de severitatea cazului de COVID-19 la pacienții spitalizați
    Sursa: ORDIN nr. 2.054 din 27 noiembrie 2020

    Asimptomaticii nu trebuie să ia niciun tratament pentru COVID-19

    În lipsa simptomelor de infecție, nu trebuie să luăm preventiv niciun medicament, chiar dacă avem factori de risc pentru o evoluție mai severă a COVID-19, precizează noul protocol. „Dacă cineva este asimptomatic – dar și presimptomatic, foarte important -, el nu are nevoie de tratament”, explică dr. Adrian Marinescu. Era nevoie de această precizare pentru a preveni automedicația, care a devenit o mare problemă în această pandemie, mai spune specialistul în boli infecțioase. 

    Am avut un pacient cu COVID-19 care s-a internat în spital pentru o altă problemă medicală și a fost depistat pozitiv la COVID-19. Era asimptomatic, dar a primit azitromicină în spital și a făcut infecția cu Clostridium difficile, care se manifestă prin diaree, crampe, dureri abdominale sau febră.” 

    Dr. Sandra Alexiu, medic de familie și preşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie Bucureşti-Ilfov

    Era nevoie de un protocol pentru bolnavii rămași la domiciliu pentru că au existat confuzii chiar și printre medici, astfel că persoane asimptomatice sau cu simptome ușoare au primit rețetă pentru acasă cu antibiotic sau dexametazonă. 

    „Am pacienți care au fost văzuți de medici de pe salvare și care nu aveau mai nimic, dar au primit rețeta-minune care circulă pe internet cu azitromicină, dexametazonă sau Medrol (substanţa activă este metilprednisolon). Și la camera de gardă de la boli infecțioase au primit această rețetă. Antibioticul era prescris în prima zi o pastilă și apoi câte o jumătate de pastilă pe zi. Azitromicina este comprimat filmat, este pusă într-o peliculă pentru a fi protejată de acidul clorhidric din stomac. Dacă împarți comprimatul în două, nu mai are niciun efect”, spune dr. Sandra Alexiu. 

    Vitaminele și complexele de minerale nu sunt menționate în protocolul de tratament pentru niciuna dintre formele bolii COVID-19. Suplimentarea cu diverse vitamine și minerale se face după o dozare anterioară, pentru a verifica dacă există sau nu carențe în organism. Mai multe despre suplimentele alimentare indicate în COVID-19 și modul de administrare găsiți în acest articol Smart Living

    Antibioticele nu se iau preventiv

    Românii erau și înainte de pandemie campioni la automedicația cu antibiotice, mai ales pentru răceli și gripă, semnala un studiu din 2019 realizat de Societatea Română de Rinologie. În aceste luni, consumul de antibiotice a crescut foarte mult, dar nu doar automedicația a contribuit la fenomen, ci și medici care le-au prescris preventiv, chiar de la debutul infecției COVID-19 sau în forme ușoare. Recomandarea specialiștilor avea la bază studii de la începutul pandemiei care arătau că antibiotice precum azitromicina blochează multiplicarea virusului SARS-CoV-2 în organism. Ulterior, au apărut studii care au infirmat acest beneficiu.

    Antibioticele sunt inutile în infecțiile virale. Este în detrimentul bolnavilor să ia antibiotice, pentru că se creează rezistență și se expun riscului de reacții adverse”. 

    Dr. Adrian Marinescu, medic primar boli infecțioase la Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. dr. Matei Balș”, din București

    Noul protocol precizează clar că antibioticele nu se utilizează în tratamentul COVID-19, cu excepția situațiilor în care bolnavii fac o infecție bacteriană concomitentă sau supraadăugată (coinfecție). Aceste cazuri sunt însă rare – o spune și Ministerul Sănătății, o spun și datele internaționale, cum este acest studiu german publicat în Jurnalul European de Microbiologie Clinică și Boli Infecțioase.

    Care sunt semnele unei infecții bacteriene la bolnavii cu COVID-19 și cum se pune un diagnostic corect de coinfecție am detaliat în acest articol Smart Living

    Ibuprofenul a revenit în schema de tratament pentru COVID-19

    În formele ușoare de COVID-19 se pot prescrie tratamente simptomatice, pentru febră, tuse și durere în gât, mai spune protocolul MS. O recomandare nouă este folosirea ibuprofenului (și a tuturor antiinflamatoarelor nesteroidiene) pentru atenuarea febrei și durerilor. 

    La începutul pandemiei, un articol publicat în revista The Lancet susținea că o enzimă din organism (ECA2) este exacerbată de ibuprofen. Prin acest mecanism, medicamentul ar duce la agravarea infecției COVID-19 și chiar ar favoriza infectarea cu noul coronavirus. De atunci, el a fost eliminat din majoritatea protocoalelor de tratament din lume, în ciuda faptului că Organizația Mondială a Sănătății și Agenția Europeană pentru Medicamente au spus încă din primăvară că nu există dovezi în privința acestor efecte negative. 

    Din martie și până în septembrie, reacțiile adverse ale antiinflamatoarelor nesteroidiene au fost monitorizate la bolnavi cu COVID-19 în studii derulate în Marea Britanie, Israel și Danemarca. Concluzia lor: ibuprofenul și alte medicamente similare sunt eficiente în reducerea febrei și a durerii din COVID-19 și pot fi folosite în siguranță. Mai mult, ibuprofenul este testat acum ca tratament pentru infecția cu noul coronavirus, scrie BBC. O echipă de cercetători britanici de la King’s College London și Guy’s&St. Thomas Hospital consideră că el ar putea atenua problemele respiratorii din COVID-19 și că ar putea reduce astfel nevoia pacienților spitalizați de asistare respiratorie. Formula de ibuprofen pe care o testează este diferită de cea uzuală, disponibilă în farmacii. 

    Antiviralele se dau cât mai devreme

    În opinia medicului Adrian Marinescu, de la Institutul „Matei Balș”, cea mai importantă precizare din noul protocol de tratament pentru COVID-19 se referă la administrarea cât mai precoce a antiviralelor. „Este un lucru pe care l-am constatat în practica din aceste luni: terapia antivirală trebuie administrată încă de la debut ca să fie eficientă. Pacienții trebuie să înțeleagă că, dacă ajung într-o fază critică, toate tratamentele antivirale au o eficiență minimă. La un pacient intubat aflat în terapie intensivă, beneficiul este foarte mic”, spune medicul infecționist. 

    Administrarea antiviralelor, la fel ca cea a anticoagulantelor, ar trebui să înceapă chiar de la formele ușoare de boală. Un bolnav cu manifestări ușoare care se internează în spital primește aceste tratamente. În schimb, dacă rămâne la domiciliu, lucru care se întâmplă în majoritatea cazurilor, medicul de familie nu i le poate prescrie.

    „Antiviralele se dau numai în spitale, în cursul spitalizării, pentru că se administrează intravenos, prin farmacii cu circuit închis. Anticoagulantele se prescriu doar după ce se face o evaluare a riscului de tromboză. Or, evaluarea se face cu o întreagă baterie de teste, inclusiv cu D-dimeri (n.r. – un parametru pentru tulburările de coagulare), pe care nu-i fac toate laboratoarele. Cât despre cortizon, acesta se administrează doar în cazul în care pacientul are nevoie de oxigen”, explică dr. Sandra Alexiu. 

    Ar trebui totuși să primească antivirale și bolnavii cu forme ușoare care rămân la domiciliu? Oficialii aduc un argument foarte important împotriva utilizării antiviralelor acasă: „antiviralele descrise sunt utilizate off-label (n.r. – în afara indicaţiilor pentru care au fost aprobate), așa încât se recomandă să nu fie prescrise la domiciliu, fără monitorizare clinică și biologică”. 

    Pentru bolnavii asimptomatici sau ușor simptomatici, antiviralele nu sunt necesare, spune dr. Marinescu. „Ele ar putea să fie o soluție pentru pacienții care au forme la limita între ușoară și medie, numai că, din păcate, aceste tratamente nu sunt la discreție nici la nivel de spitale. Dacă ne gândim la remdesivir sau la favipiravir, în mod clar nu ar ajunge și pentru cei de acasă. Despre Kaletra nu avem suficiente date ca să poată fi administrat și atunci se pune întrebarea ce anume se poate administra acasă dintre medicamentele cu aprobare europeană și care s-ar găsi la discreție. Este greu de spus”, crede dr. Adrian Marinescu. 

    S-a renunțat la Kaletra, dar rămâne hidroxiclorochina

    Pe lista medicamentelor cu efect antiviral propuse de Ministerul Sănătății se află în continuare remdesivir, umifenovir (denumirea comercială este Arbidol), favipiravir și hidroxiclorochina (cu denumirea comercială Plaquenil), dar a fost eliminată Kaletra (lopinavir/ritonavir), antiviralul administrat în infecția HIV/SIDA. Tratamentul nu este eficient în cazul pacienţilor spitalizaţi cu COVID-19, a fost verdictul dat de Recovery, un vast studiu clinic britanic, ale cărui rezultate au fost publicate în revista The Lancet. Kaletra nu reduce nici nevoia de ventilare artificială, nici durata spitalizării sau mortalitatea, a concluzionat studiul. 

    Hidroxiclorochina a rămas în continuare în protocolul românesc de tratament anti-COVID-19, deși tot mai multe studii îi contestă eficiența și dispare ca terapie din tot mai multe protocoale în lume. Organizația Mondială a Sănătății a întrerupt încă din luna iulie 2020 testele clinice pentru medicamentul antimalaric, din motiv că nu a demonstrat o reducere a mortalității bolnavilor infectați cu noul coronavirus. 

    Datele sunt contradictorii, se arată în documentul MS, așa încât „acest medicament rămâne o alternativă doar pentru formele ușoare și medii și doar în absența unor antivirale mai eficiente, de preferat în cadrul unor studii clinice dedicate acestor categorii de pacienți”. S-a renunțat, în schimb, la combinația de hidroxiclorochină cu azitromicină care s-a prescris până de curând în spitalele românești. Azitromicina administrată singură sau în asociere cu hidroxiclorochina este inutilă și chiar riscantă, se precizează în protocol. 

    Hidroxiclorochina se poate administra, chiar dacă datele sunt discutabile. Ea este eficientă – desigur, cu monitorizarea funcției cardiace și cu prudență. Noi o folosim la Institutul „Matei Balș”. 

    Dr. Adrian Marinescu, medic primar boli infecțioase la Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. dr. Matei Balș”, din București

    Remdesivir rămâne în schema de tratament pentru COVID-19

    Rămâne în continuare în schema de tratament și antiviralul remdesivir, deși Organizația Mondială a Sănătății pune la îndoială eficiența lui și a recomandat să nu mai fie administrat bolnavilor spitalizați. Ministerul Sănătății îl consideră „un antiviral potențial util pentru tratamentul COVID-19” și îl recomandă cât mai precoce după debutul simptomatologiei, doar în formele cu severitate medie sau mare, pe criterii de disponibilitate, eficiență și riscuri.

    Alegerea antiviralelor o face medicul infecționist, în funcție de bolile asociate ale pacienților, de efectele adverse, dar și de disponibilitatea lor la un moment dat. „La «Matei Balș» folosim remdesivir, hidroxiclorchina și favipiravir. Am avut, la un moment dat, și umifenovir, dar nu îl mai avem acum. În principiu, folosim antiviralele pe care le avem la dispoziție”, ne-a spus dr. Adrian Marinescu. 

    Tratament COVID-19. Nu s-a renunțat la plasmă. Românii vindecați pot dona în continuare 

    Datele privind eficiența și riscurile plasmei de convalescent sunt contradictorii și nu permit formularea unor indicații certe, spune protocolul MS. El face trimitere către o metaanaliză Cochrane din 12 octombrie 2020 care rezumă și interpretează rezultatele a 19 cercetări medicale finalizate cu privire la eficiența plasmei. Concluzia analizei este că informațiile venite din aceste studii sunt limitate și nu se poate spune cu certitudine dacă tratamentul cu plasmă aduce beneficii bolnavilor. Sunt incertitudini legate și de doza optimă de plasmă care ar trebui administrată – au fost folosite doze de 200-400 ml.

    Această precizare din protocol a indus ideea că plasma nu ar fi eficientă ca tratament pentru COVID-19 și bolnavii care s-au vindecat se întreabă dacă mai pot dona. Dr. Adrian Marinescu, medic primar boli infecțioase la Institutul „Matei Balș” din Capitală, ne detaliază această informație. „Nu înseamnă că plasma este contraindicată, nu înseamnă că nu are nicio eficiență, dar datele pe care le avem acum nu pot să susțină că este un tratament foarte eficient și pentru care trebuie făcut orice efort ca să fie administrat. Este important de spus acest lucru, pentru că, mai ales la pacienții critici, erau demersuri din toate părțile pentru administrarea de plasmă”, spune specialistul.

    Din păcate pentru pacientul critic, niciun tratament nu s-a demonstrat a fi de mare eficiență, nici chiar terapiile antivirale despre care am tot vorbit în aceste luni.

    Dr. Adrian Marinescu, medic primar boli infecțioase la Institutul „Matei Balș” din București

    La „Matei Balș”, plasma convalescentă se administrează în continuare bolnavilor, dar în cazuri selecționate. Când este indicată „rămâne la latitudinea medicului curant. Trebuie administrată într-o formă convenabilă de boală, care înseamnă medie sau chiar severă, dar nu critică, pentru că nu s-a demonstrat că ar reduce mortalitatea, din datele pe care le avem din studii clinice”, mai spune medicul Marinescu. 

    Noul protocol revizuit de MS recomandă medicilor să folosească plasma cât mai precoce la pacienții cu forme potențial severe de COVID-19. Pentru că, în această perioadă, cantitatea de plasmă este limitată, „considerăm că această metodă terapeutică ar trebui să fie utilizată prioritar la pacienți la care profilul de răspuns inflamator-imun este unul deficitar, la care imunosupresia este contraindicată”, se explică în document.

    Centrul de Transfuzie Sanguină București primește în continuare cereri de plasmă de la spitalele bucureștene, dar și de la spitale din țară. „Nu numai că distribuim plasmă spitalelor, dar tocmai ce am făcut două protocoale cu alte spitale care tratează pacienți cu COVID-19. Pentru a distribui plasmă, noi încheiem un protocol cu fiecare spital”, spune dr. Doina Goșa, directorul Centrului de Transfuzie din Capitală. 

    Noi încurajăm oamenii să vină în continuare să doneze plasmă. Ea se administrează în continuare în spitalele românești.

    Dr. Doina Goșa, directorul Centrului de Transfuzie Sanguină București 

    Un nou centru de recoltare de plasmă convalescentă și de sânge se va deschide până la sfârșitul anului 2020 în București, a anunțat Ministerul Afacerilor Interne (MAI). El va funcționa în cadrul Spitalului de Urgență Prof. dr. Dimitrie Gerota, care aparține MAI. 

    SPUNE-ȚI POVESTEA »
    Căutare
    Urmărește-ne și pe Facebook